Tipuri de date simple

Clasificare
Clasificare
Tipurile de date simple pot fi:

-ordinale(integer, boolean,char, string,enumerare,subdomeniu)

-reale

Tipurile de date ordinale sunt tipurile a căror mulțime de valori este finită și
ordonată.Orice tip de date ordinal are un predecesor(cu excepția valorii minime), și
respectiv un succesor(cu excepția valorii maxime).

Tipurile de date real sunt tipurile ce au ca valori submulțimi al numerelor raționale.

Integer
INTEGER
Tipul de date INTEGER se utilizează pentru prezentarea numerelor întregi cu semn.

Exemplu
Exemplu:

VAR A: integer

B: integer

Mulțime de valori admisibile a acestui tip de date este incepănd cu -32767 până la
+32767

Boolean
Boolean
Noțiune
Operații
Declarația
Noțiune
Noțiunea de boolean vine de la numele invățatului George Boole care în anul 1854 a
descris în cartea sa pentru prima oară o investigare ale legilor gândirii logice. Aceste
legi astăzi le descoperim sub numele de algebra booleană. Acest tip de date include
valorile de adevăr(true) și valorile de fals(false).Astfel acest tip de date e unul dintre
cele mai simple tipuri de date, având doar 2 valori admisibile(adevăra și fals).

Declarația
tipului boolean de date:

Var x:boolean;

Operații ale tipului de date boolean

not- negația

and-conjuncția

or-disjuncția

Char
Tipul CHAR reprezintă o mulțime finită și ordonată de caractere din setul ASCII.
Fiecare caracter are o anumită reprezentare internă-valoarea caracterului și o
anumită poziție. Din punct de vedere extern o valoare de tip char se reprezintă prin
caracterul respectiv inclus între apostrofuri. Poziția sau functia ORD. Funcția inversă
este CHR.

Exemplu:

ORD('A'):=65;

CHR(65):=A;

Funcțiile standard Pred și Succ se definesc astfel:

PREED(c):=CHR(ORD(c)-1);

SUCC(c):=CHR(ORD(c)+1);

Enumerare
Enumerare
Pascal pune la dispoziţie programatorului mai multe mecanisme prin care el să-şi
construiască noi tipuri. Cel mai simplu dintre acestea este enumerarea. Enumerarea
construieşte un nou tip cu un număr finit de elemente descriind între paranteze
reprezentarea canonică a fiecărui element.

Exemplu (tipic) :

(rosu, verde, albastru, galben, mov, negru, alb)

este descrierea unui nou tip care are 7 elemente cu reprezentările rosu, verde, etc.
Putem da acestui tip un nume folosind directiva type din Pascal.

type culoare = (rosu, verde, albastru, galben, mov, negru, alb);

Din punct de vedere matematic am putea scrie

culoare = { rosu, verde, albastru, galben, mov, negru, alb }

Tipuri de date SUBDOMENIU

Există o operaţie prin care dintr-un tip scalar putem extrage o submulţime formată
din elemente consecutive. Ea devine un nou tip care se va numi un
subdomeniu(``subrange'' în engleză) al celui iniţial. Pentru că pe tipurile scalare
există o ordine, submulţimea se indică prin capetele ei.

Exemplu: 1 .. 10 este un tip subdomeniu al integer, avînd 100 de elemente.

Iată un tip subdomeniu al tipului culoare definit mai sus, căruia îi dăm şi un nume:

type CulPrimara = rosu .. albastru;

Tipul numit CulPrimara are 3 elemente:

CulPrimara = {rosu, verde, albastru }.

Subdomeniu
Real
Datele de tip real iau valori reale aparţinînd domeniului de valori corespunzător
tipului respectiv. Spre deosebire de operaţiile cu valori întregi, care reproduc exact
rezultatele din aritmetica întregilor, operaţiile cu date de tip real produc rezultate
aproximative, datorate erorilor de rotunjire generate de numărul finit de cifre
semnificative folosite în reprezentarea valorilor reale.
Tipul real — constituie o clasă separată în care nu se poate pune în evidenţă o
poziţie a unui element în mulţime, nici succesorul sau predecesorul unui element.
Este format dintr-o submulţime a numerelor reale precizată de cea mai mică şi cea
mai mare valoare reprezentată în notaţie în virgulă mobilă

Real