Subiectul

Idealul vieții: viziuni și strategii de realizare. Idealul în viața personală și profesioanlă,factorii de

influență.Rolul modelelor. Modalități de atingere a idealului:posibilități și limite.

Competenţe specifice :

1.Manifestaea unui comportament pro-activ, axat pe integritate și gestionare eficientă aresurselor,

orientat spre sporirea calității vieții.Unități de competență:

1.1.Analiza oportunităților și beneficiilor unei persoane integre, din perspectiva relaționării cumediul

său de viață.

Obiective educaționale:

Cognitive :

să conştienizeze importanţa idealului pentru traiectoria vieţii lor personale;

 Psiho-motorii:

să redacteze o listă cu modalitărți de atingere a idealului Afective:

să-şi propună idealuri etce superioare şi de perfecţionare sub rapor moral-caracerial

Strategii didactice:

 a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, expunerea, exerciţiul, jocul, metoda ciorchinelui. 

b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, imagini în format electronic, laptop, poster, markere 

c) Forme de organizare: lucrul frontal, individual, în perechi

 Pe de o parte, idealul variază de la un om la altul: cineva țintește spre recunoaștere

mondială în domeniul științei, cineva își dorește să modeleze o altă persoană care să fie
”perfectă”, pentru altcineva idealul reprezintă pacea și liniștea în sânul familiei. Astfel, ființa
umană tinde să atingă acel ideal, muncind, luptând și sacrificând multe pentru acesta.

 Pe de altă parte, ajuns odată la țintă, omul poate suferi o dezamăgire: idealul pe care și l-a
dorit atât de mult, odată atins, nu reprezintă mai nimic, tot farmecul evaporându-se odată
cu lupta pentru atingerea scopului. Astfel, mulți oameni rămân debusolați în cazul în care-și
ating idealul și realizează că, de fapt, nu s-au schimbat prea multe lucruri, că nu sunte fericiți
pe deplin, că oarecum nu asta își doreau.

 În concluzie, consider că atingerea idealului este o sarcină grea; acesta ia foarte mult timp,
forță, sentiment, presupune implicare emoțională totală și sacrificare a multor lucruri și
oameni. Odată atins, acesta se poate transforma în cenușă, devenind lipsit de importanță și
inutil, ființa omenească fiind construită să aspire mereu la ceva mai mult…