Aprobat

Şef catedră V.Coadă

“ “ 2020
Rotaru Aurelia gr23b
Test (examen) I
de evaluare a cunoştinţelor la Histologie şi bazele embriologiei
1.Energia de deplasare a spermatozoidului se obţine din:
a) acrosomă d) coadă
b) ribuzomi e) nucleu
c) mitocondrii f) filamentele centrale
2.Identificaţi tipurile de blastulă din imaginea de mai jos şi specificaţi pentru ele modul
gastrulaţiei.?

1.discoblastula -invaginare(embolia)

2.steroblastula-învăluire(epibolia)

3.periblastula -imigrare

4.celoblastula-delaminare

3.Descrieţi etapele ontogenezei şi indicaţi esenţa fiecărei dintre ele..

Conform desfăşurării, în ordine cronologică, a dezvoltării ontogenetice, embriologia se poate

împărţi în trei capitole de studiu:
1. Perioada preembrionară (reproducerea)
Această parte a embriologiei studiază organele de reproducere, gametogeneza (procesul de
formare a gameţilor sau celulelor sexuale mature masculine şi feminine) şi procesul fecundaţiei,
din care rezultă zigotul uman.

2. Perioada embrionară (embriogeneza)

Produsul de concepţie rezultat în urma fecundării ovulului de către spermatozoid se dezvoltă,
începând de la forma primară, unicelulară de zigot, până la forma de embrion ce prezintă toate
structurile diferenţiate. Ca delimitare temporală se consideră săptămâna 8 de viaţă intrauterină,
moment în care produsul de concepţie prezintă aspect general uman, purtând numele de embrion.
 3. Perioada fetală (organogeneza)
Această perioadă se întinde de la sfârşitul săptămânii 8 de viaţă intrauterină, până la momentul
naşterii. Această etapă face trecerea embrionului la stadiul de făt (foetus), care va dezvolta din
organele primordiale ale embrionului toate organele, sistemele şi aparatele definitive ale
organismului uman matur, aşa cum apar la naştere.

4.Primordiile căror ţesuturi se formează din ectodermul primar, dar din mezoderm?
Stratul germinativ ectodermic formează organele şi structurile ce menţin contactul cu mediul
extern:
- Sistemul nervos central;
- Sistemul nervos periferic;
- Epiteliul senzitiv al urechii, nasului şi ochiului;
- Epidermul, inclusiv părul şi unghiile;
- Glande subcutanate, glanda mamară, glanda pituitară, dinţi.

Stratul mezodermal dă naştere la:

- Ţesuturile de susţinere şi țesutul conjunctiv, cartilaje şi oase;
- Musculatura striată şi netedă;
- Sânge şi celule limfatice, pereţii vaselor sanguine, limfatice;
- Rinichi, gonade, ducte;
- Porţiunea corticală a glandelor suprarenale;
- Splina.

5.Care sînt organele extraembrionare ce se formează în perioada dezvoltării embrionare a

păsărilor?Ce asigură ele?
Amniosul la pasari se formeaza prin invaginarea ectodermului la care se adauga o parte a
mezodermului extraembrionar si apare inca din a doua zi de incubatie, la patru zile fiind complet
inchis. Odata cu formarea cutelor amniotice si a cavitatii amniosului, embrionul se adanceste,
fiind cuprins de jur imprejur de sacul amniotic plin cu lichid. Amniosul este separat de corion
printr-un spatiu numit celom extraembrionar. Sacul cu albus este inconjurat de seroasa lui Boer
si este unit cu amniosul printr-un canal seroamniotic prin care albusul este trecut in amnios,
de unde este preluat de embrion. Dupa a 11-a zi de incubatie amniosul incepe sa regreseze
treptat.

Vezicula vitelina apare dupa constituirea amniosului si separarea ariei embrionare de aria

extraembrionara si care comunica cu intestinul primitiv prin canalul vitelin. In interiorul
veziculei viteline este inglobat galbenusul, vitelusul nutritiv, care constituie sursa principala de
nutritie a embrionului. De asemenea, vezicula vitelina este si un organ hematopoetic initial si
sediul de formare a gonocitelor primordiale. In primele sase zile de incubatie are si rol in
respiratie pana la consolidarea functionala a alantoidei. Spre sfarsitul perioadei de incubatie,
vezicula ombilicala se reduce si, in apropierea momentului ecloziunii, este retrasa in corpul
embrionului.

Alantoida se dezvolta in portiunea caudala a intestinului primitiv, sub forma unei excrescente a
peretelui ventral. Alantoida la pasari este o anexa deosebit de importanta, cu multiple functii:

- asigura protectia embrionului prin lichidul alantoidian;

-favorizeaza accesul albusului spre embrion, sporind astfel aportul nutritiv;

- faciliteaza excretia produsilor de catabolism prin canalul urac;

- asigura respiratia embrionului prin intermediul circulatiei alanto - coriale.

Corionul sau seroasa lui Boer

Aceasta anexa embrionara se formeaza foarte timpuriu, odata cu amniosul. Dupa fuziunea
cutelor amniotice, din portiunea externa a acestora, se constituie o foita ectodermica si partial
mezodermica care, pe masura dezvoltarii alantoidei, este impinsa spre exterior pana sub
membranele cochiliere. Seroasa lui Boer stabileste legaturi cu alantoida, formand alanto -
corionul cu rol deosebit in respiratia embrionului. La ecloziune este rupta cu ciocul, impreuna
cu celelalte membrane.

6.Ţesutul epitelial pluristratificat cornificit este caracteristic pentru:

a) cavitatea bucală; c) epiderm;
b) peretele stomacului; d) peretele vezicii urinare.

7.Completaţi fraza: Substanţa interstiţială a ţesutului cartilaginos conţine o substanţă

organică tipică numită pericondru, care se formează prin unirea a țesutului conjunctiv lax cu
țesutul conjunctiv fibros dens.
.
8.Asociaţi răspunsurile unind cu linii tipul de ţesut cu tipul celulelor corespunzătoare:
Ţesutul conjunctiv lax condriociţi
Ţesutul cartilaginos osteociţi
Ţesutul epitelial fibroblaşti
Ţesutul osos histociţi
celule plasmaticce
celule polare
9.Însemnaţi în dreptul fiecărei fraze F sau A.
a) Ţesutul epitelial constă din elemente celulare şi fibre colagene şi elastice.F
b) Celulele ţesutului epitelial sunt polare;A
c) Histociţii provin din hemocitoblaşti, din celule adventiţiale şi alte tipiri şi deaceea se
numesc poliblaşti;F
d) Membrana bazală este o structură tipică care se găseşte la baza tuturor ţesuturilor.F
e) Substanţa organică tipică a ţesutului osos este condromucoida.A

10. . Finisaţi enunţul . Fibroblastul se formează din fibrocit prin schimbarea raportului dintre
________________________________________________________________________.

11. Identificaţi tipul de ţesut din figură şi descrieţi legenda.

 Osul în secțiune

Legenda
1-Canale Haversiene
2-Tesut lamelar spongios
3-Tesut lamelar compact
4- Lamele
5- Osteon

12. Comparaţi particularităţile generale structurale şi funcţionale ale

ţesuturilor epiteliale şi conjunctive (Eseu, minimum 15 fraze)..

Țesutul conjunctiv reprezintă un grup de țesuturi, care, de rând cu sângele și limfa formează
mediul intern al organismului având următoarele particularități:
-se dezvoltă în perioada embrionară din mezenchim,
-este constituit din celule și o bogată matrice intracelulară,care include fibre conjunctive și
substanță fundamentală.
-principala funție este homeostatică realizată prin activitate trofică(asigură nutriția altor țesuturi),
de respirație(asigură schimbul de gaze între sânge și alte țesuturi),de protecție(specifică și
nespecifică), de suport, mecanică(formarea stromei diferitor organe, formarea capsulelor) , de
transport(asigură tranzitarea substanțelor nutritive ,gazelor, subst.reglatoare,factorilor de
protecție și celulelor) , de reglare(reglarea activității altor țesuturi prin intermediul substanțelor
biologice active).
Celulele conjunctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. Ele intervin activ
atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. Celulele
conjunctive secreta enzime lizozomale care vor degrada matricea, care se reinnoieste permanent.
Cele mai multe celule conjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe
sau contacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.

Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism.

Principalele caracteristici:
• este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte
• spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)
• celulele sunt unite prin jonctiuni
• orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul
conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si
glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB).
Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). Vasele sangvine aflate
in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelial este hranit prin difuziune.Este bine
inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform, in retea butonata, retea in
cosulet sau retea nebutonata. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere,
ceea ce permite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si
intestinal pentru biopsie, cauterizarea colului uterin).Tesutul epitelial are capacitatea de
regenerare.

Barem: Itemii 1,4,5,6,7,8,9,10 – se apreciază cu 0,5 puncte.

Itemii 2,3,11 – cu câte 1 punct.
Itemul 12 + 3 puncte. Total 10 puncte. Punctele acumulate se convertesc în note.