Bacilul Koch se transmite pe cale aeriană, de la persoanele bolnave. Odată
ajuns în organism, acesta poate sau să ia o formă activă urmând să se manifeste simptomele specifice, sau sa rămână în formă latentă. În cel de al doilea caz, bacteria se poate activa în condiţii de graviditate, nutriţie neadecvată, pacient imunodeprimat sau care suferă de alte boli cronice. Odată activată, bacteria afectează în special plămânii (tuberculoză pulmonară), dar se poate extinde şi către alte regiuni, precum oasele şi articulaţiile, ganglionii limfatici, rinichii, tract urogenital, sitem nervos central etc. (tuberculoză extrapulmonară). Extinderea către alte organe este favorizată în situaţia organismelor care au imunitatea slăbită sau compromisă, ca şi în cazul pacienţilor infectaţi cu virusul HIV(Virusul Imunodeficientei Umane). Printre simptomele bolii se numără tuse ce conţine sânge şi spută, scădere în greutate, oboseală accentuată, transpiraţii nocturne, febră. Acestea se regăsesc în tuberculoza primară. Organismul uman are o oarecare rezistenţă determinată genetic faţă de această bacterie. Acesta este motivul pentru care se obţine o imunitate relativă după o primă infecţie. Prin intermediul acesteia se vindecă leziunile produse şi se încetineşte înmulţirea bacililor, favorizând însănătoşirea. Pentru organismele care sunt deficitare din punct de vedere imunitar, apare tuberculoza secundară, ce se va manifesta mai lent. Dacă tuberculoza are o evoluţie nefavorabilă, aceasta poate evolua în meningită tuberculoasă, în cazul primoinfecţiei, sau tuberculoza miliară, o formă mult mai gravă a bolii.