PARASTAS:

Preotul începe: Binecuvîntat este

Dumnezeul nostru... Apoi: Sfinte
Dumnezeule...Preasfîntă
Treime... Tatăl nostru... Vozglas:
Că a Ta este împărăţia...Doamne,
miluieşte(12 ori). Slavă...Şi
acum...
Veniţi să ne închinăm Împăratului
nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem
la Hristos, Împăratul nostru
Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem
la Însuşi Hristos, Împăratul şi
Dumnezeul nostru.
Apoi Psalmul 90:
Cel ce locuieşte în ajutorul Celui
Preaînalt, întru acoperemîntul Dumnezeului
cerului se va sălăşlui. Zice-va Domnului:
1
Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea,
Dumnezeul meu! Şi voi nădăjdui spre
Dînsul. Că El te va izbăvi din cursa
vînătorilor şi de cuvîntul tulburător. Cu
spatele Sale va umbri ţie şi sub aripile Lui vei
nădăjdui. Cu armă te va înconjura adevărul
Lui. Nu te vei teme de frica de noapte, de
săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă
întru întuneric, de întîmplare şi de dracul cel
de amiazăzi. Cădea- va despre latura ta o mie
şi zece mii de- a dreapta ta, şi spre tine nu se
vor apropia. Însă cu ochii tăi vei privi şi
răsplătirea păcătoşilor vei vedea.Că Tu
Doamne nădejdea mea, pe Cel Preaînalt ai
pus scăpare ţie. Nu vor veni către tine rele şi
bătaie nu se va apropia de locaşul tău. Că
îngerilor Săi va porunci pentru tine, ca să te
păzească întru toate căile tale. Pe mîini te
vor ridica, ca nu cîndva să împiedici de
piatră piciorul tău. Peste aspidă şi vasilisc
vei încăleca şi vei călca peste leu şi peste
balaur. Că spre Mine au nădăjduit şi-l voi
izbăvi pe el.Acoperil’voi pe el, că au cunoscut
2
numele Meu.Striga-va către Mine şi-l voi
auzi pe el, cu dînsul sunt în necaz
scoatel’voi pe dînsul şi-l voi slăvi. Cu
lungime de zile îl voi umplea pe el şi-i voi
arăta lui mîntuirea Mea.
Slavă... Şi acum...Alliluia, Alliluia,
Alliluia, slavă Ţie Dumnezeule (de 3
ori).
După aceasta zicem ectenia:
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Strana: Doamne miluieşte.
Pentru pacea de sus şi pentru mîntuirea
sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru lăsarea şi iertarea greşalelor celor
ce întru fericită pomenire s-au mutat,
Domnului să ne rugăm.
Pentru pururea pomeniţii robii lui
Dumnezeu (cutare), pentru odihna, liniştea
şi fericita lor pomenire, Domnului să ne
rugăm.
3
 Pentru ca să li se ierte lor toată greşeala
cea cu voie şi cea fără de voi, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca neosîndiţi să steie ei înaintea
înfricoşătorului scaun al Domnului slavei,
Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce plîng şi se chinuiesc
aşteptînd mîngîiere de la Hristos, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca să se slobozească ei de toate
durerea, întristarea şi suspinarea şi să-i
aşeze pe dînşii unde străluceşte lumina feţei
lui Dumnezeu, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca Domnul Dumnezeul nostru să
aşeze sufletele lor în loc luminat, în loc cu
verdeaţă, în loc de odihnă, unde toţi drepţii
sălăşluiesc, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să-i numere pe dînşii în
sînurile lui Avraam, ale lui Isaac şi ale lui
Iacov, Domnului să ne rugăm.

4
 Pentru ca să ne izbăvim noi de tot
necazul, mînia şi nevoia, Domnului să ne
rugăm.
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte
pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Mila lui Dumnezeu, împărăţia cerurilor şi
iertarea păcatelor cerînd pentru dînşii şi pe
noi înşine, unul pe altul, şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Iară noi zicem: Ţie, Doamne.
Vozglas:
Că Tu eşti învierea şi viaţa şi odihna
adormiţilor robilor Tăi (cutare), Hristoase
Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă îţi înălţăm,
împreună şi celui fără de început al Tău
Părinte şi Preasfîntului şi bunului şi de viaţă
făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
Strana: Amin. Şi cîntă de trei ori, pe
glasul 8: Alliluia, zicînd şi stihurile acestea:

5
Stihul 1: Fericiţi sînt cei pe care i-ai ales şi
i-ai primit, Doamne.
Stihul 2: Pomenirea lor în neam şi în neam.
Stihul 3: Sufletele lor întru bunătăţi se vor
sălăşlui.
Apoi cîntă troparul acesta, acelaşi
glas:
Cela ce prin adîncul înţelepciunii, cu
iubirea de oameni, toate le chiverniseşti/ şi
ceea ce este de folos tuturor le dăruieşti,/
Unule Făcătorule, odihneşte, Doamne,
sufletele robilor Tăi,/ că spre Tine nădejdea
şi-au pus, spre Făcătorul şi Ziditorul şi
Dumnezeul nostru./
Slavă... Şi acum... a Născătoarei:
Pe Tine zid şi liman Te avem şi rugătoare
bineprimită către Dumnezeu,/ pe Care L-ai
născut, Născătoare de Dumnezeu,/ Ceea ce
eşti nenuntită, mîntuirea credincioşilor./

6
 Apoi cîntăm pe glasul 5 aceste
binecuvîntări ale morţilor:
Pripeală:Bineeşticuvîntat Doamne,
învaţă-mă îndreptările Tale.
Ceata sfinţilor a aflat izvorul vieţii şi uşa
raiului,/ să aflu şi eu calea prin pocăinţă./
Eu sunt oaia cea pierdută,/ cheamă-mă,
Mîntuitorule, şi mă mîntuieşte./
Bineeşticuvîntat Doamne...
Cei ce pe Mielul lui Dumnezeu L-aţi
mărturisit/ şi aţi fost junnghiaţi ca nişte
miei,/ fiind mutaţi la viaţa cea
neîmbătrînitoare şi pururea veşnică,
sfinţilor,/ Aceluia cu de-adinsul,
mucenicilor, vă rugaţi,/ să ne dăruiască nouă
dezlegare de păcate./
Bineeşticuvîntat Doamne...
Cei ce aţi umblat pe calea cea strîmtă şi
cu scîrbe,/ toţi, care în viaţă Crucea ca jugul
aţi luat/ şi Mie Mi-aţi urmat cu credinţă,/

7
veniţi şi luaţi darurile pe care le-am gătit
vouă,/ şi cununile cereşti./
Bineeşticuvîntat Doamne...
Chipul slavei Talei celei negrăite sînt,/
măcar deşi port rănile păcatelor,/ miluieşte
zidirea Ta, Stăpîne,/ şi o curăţeşte cu
îndurarea Ta/ şi moştenirea cea dorită
dăruieşte-mi/, făcîndu-mă pe mine iarăşi
cetăţean raiului./
Bineeşticuvîntat Doamne...
Cela ce de demult dintru nefiinţă m-ai
zidit/ şi cu chipul Tău cel dumnezeiesc m-ai
cinstit,/ iară pentru călcarea poruncii iarăşi
m-ai întors în pămînt,/ din carele am fost
luat,/ la Cel după asemănare mă ridică,
împodobindu-mă/ iarăşi cu frumuseţea cea
dintîi./
Bineeşticuvîntat Doamne...
Odihneşte, Dumnezeule, pe robii Tăi/ şi-i
aşează în rai,/ unde cetele sfinţilor, Doamne
şi drepţii ca luminătorii strălucesc,/ pe
8
adormiţii robii Tăi îi odihneşte,/ trecîndu-le
lor toate greşelile./
Slavă Tatălui...
Pe o Dumnezeire în trei străluciri cu bună
credinţă să O lăudăm strigînd:/ Sfînt eşti
Părinte fără de început,/ Fiule cel
dimpreună fără de început/ şi Duhule cel
Dumnezeiesc,/ luminează-ne pe noi, care cu
credinţă slujim Ţie/ şi ne scoate din focul cel
veşnic./
Şi acum... a Născătoarei:
Bucură-te, Curată, ceea ce L-ai născut pe
Dumnezeu cu trup/ spre mîntuirea tuturor/
că neamul omenesc a aflat mîntuire prin
Tine/ şi noi să aflăm raiul, Născătoare de
Dumnezeu, curată şi binecuvîntată./
Alliluia, Alliluia, Alliluia, slavă Ţie,
Dumnezeule (de 3 ori).
După aceasta zicem ectenia:

9
 Iară şi iară cu pace Domnului să ne
rugăm.
Strana: Doamne, miluieşte.
Încă ne rugăm pentru odihna sufletelor
adormiţilor robilor lui Dumnezeu (cutare) şi
pentru ca să li se ierte lor toată greşeala cea
de voie şi cea fără de voie.
Ca Domnului Dumnezeu să aşeze
sufletele lor unde toţi drepţii se odihnesc.
Mila lui Dumnezeu, împărăţia cerurilor şi
iertarea păcatelor lor la Hristos Împăratul
cel fără de moarte şi Dumnezeul nostru să le
cerem.
Strana: Dă, Doamne.
Domnului să ne rugăm.
Strana: Doamne, miluieşte.
Preotul zice rugăciunea aceasta în
taină:
Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul, Care
ai călcat moartea şi pe diavolul l-ai surpat şi
10
ai dăruit viaţă lumii Tale, Însuţi, Doamne,
odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi
(cutare) în loc luminat, în loc cu verdeaţă, în
loc de odihnă, de unde a fugit durerea,
întristarea şi suspinarea. Şi toată greşeala ce
au făcut ei cu cuvîntul, ori cu lucrul, ori cu
gîndul, ca un bun şi iubitor de oameni
Dumnezeu, iartă-le, că nu este om care să nu
fie viu şi să nu greşească, numai Tu eşti fără
de păcat, dreptatea Ta este dreptate în veac
şi cuvîntul Tău - adevărul.

Vozglas:
Că Tu eşti învierea şi viaţă şi odihna
adormiţilor robilor Tăi, Hristoase
Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă Îţi înălţăm,
împreună şi celui fără de început al Tău
Părinte şi Presfîntului şi bunului şi de viaţă
făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
Strana: Amin.
11
 Şi zicem sedelna aceasta, glasul 5:
Odihneşte, Mîntuitorul nostru, cu drepţii
pe robii Tăi/ şi-i sălăşluieşte pe dînşii în
curţile Tale, precum este scris,/ trecîndu-le
ca un bun greşelile lor cele de voie şi cele
fără de voie/ şi toate cele întru neştiinţă/ şi
întru ştiinţă, Iubitorule de oameni./
Slavă... Şi acum... a Născătoarei:
Cela ce ai răsărit lumii din Fecioară,
Hristoase Dumnezeule,/ şi fii ai luminii
printr-Însa ne-ai arătat,/ miluieşte-ne pe
noi./
Apoi psalmul 50: Miluieşte-mă,
Dumnezeule....
Şi îndată Canonul, glasul 6.

Cîntarea 1. Irmos:
Ca pe uscat/ umblînd Israil cu picioarele
prin adînc,/ pe gonaciul faraon văzîndul

12
înecat, a strigat:/ Lui Dumnezeu cîntare de
biruinţă să-I cîntăm./
Pripele. Odihneşte, Doamne,
sufletele adormiţilor robilor Tăi (de 2
ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului
Duh, Şi acum şi pururea şi in vecii
vecilor. Amin.
Cîntarea 3. Irmos:
Nu este sfînt/ precum Tu, Doamne
Dumnezeul meu,/ Care ai înălţat cornul
credincioşilor Tăi, Bunule,/ şi ne-ai întărit
pe noi pe piatra mărturisirii Tale./
Şi cîntăm pripelele de mai sus, apoi
catavasia: Nu este sfînt... Apoi ectenia:
Iară şi iară cu pace...
După ectenie cîntăm sedelna aceasta, glasul
6:
Cu adevărat deşertăciune sunt toate/ şi
viaţa aceasta este umbră şi vis,/ că în deşert
13
se tulbură tot pămînteanul,/ precum a zis
Scriptura,/ cînd dobîndim lumea atuncea în
groapă ne sălăşluim,/ unde împreună sînt
bogaţii şi săracii./ Pentru aceasta, Hristoase
Dumnezeule,/ pre robii Tăi aceşti mutaţi de
la noi,/ odihneşte-I ca un iubitor de
oameni./
Slavă... Şi acum... a Născătoarei:
Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu,/ nu
mă lăsa pe mine în vremea vieţii mele/ şi nu
mă încredinţa ajutorului omenesc, ci singură
mă apără şi mă mîntuieşte./
Cîntarea 4, Irmos:
Hristos este puterea mea,/ Dumnezeu şi
Domnul,/cinstită Biserică cu dumnezeiască
cuviinţă cîntă strigînd,/ din cuget curat întru
Domnul prăznuind./
Apoi pripelele de mai sus.
Cîntarea 5, Irmos:

14
 Cu dumnezeiască strălucirea Ta, Bunule,/
sufletele celor ce mînecă la Tine cu dragoste/
mă rog, luminează-le, ca să Te vadă, Cuvinte
al lui Dumnezeu,/ pe Tine adevăratul
Dumnezeu,/ Care chemi din negura
greşelilor./
Pripele de mai sus.
Cîntarea 6, Irmos:
Marea vieţii văzîndu-o/ înălţîndu-se de
viforul ispitelor,/ la limanul Tău cel lin
alergînd, strig către Tine:/ Scoate din
stricăciune viaţa mea Multmilostive./
Pripelele de mai sus şi catavasia:
Marea vieţii...
Apoi ectenia: Iară şi iară cu pace...

Şi după vozglas cîntăm

Condacul, glasul 8:

15
 Cu sfinţii odihneşte,/ Hristoase,/
sufletele robilor Tăi,/ unde nu este durere,
nici scîrbă,/ nici suspinare, /ci viaţă fără de
sfîrşit./
Icos:
Tu singur eşti fără de moarte,/ Cela ce l-
ai făcut şi l-ai zidit pe om,/ iară noi
pămîntenii, din pămînt sîntem zidiţi şi întru
acelaşi pămînt vom merge,/ precum ai
poruncit,/ Cela m-ai zidit şi mi-ai zis că
pămînt eşti şi în pămînt vei merge,/ unde
toţi pămîntenii mergem,/ făcînd tînguirea
cea deasupra gropii cu cîntare:/ Alliluia,
Alliluia, Alliluia./
Cîntarea 7, Irmos:
Dătător de rouă/ cuptorul l-a făcut
îngerilor cuvioşilor tineri,/ iară pe haldei
arzîndu-i porunca lui Dumnezeu,/ pe
muncitor l-a plecat a striga:/ Binecuvîntat
eşti Dumnezeul părinţilor noştri./
Pripelele de mai sus.
16
 Cîntarea 8, Irmos:
Din văpaie cuvioşilor/ rouă ai izvorît şi
jertfa dreptului cu apă o ai ars, că pre toate
le faci Hristoase, numai cu singură voinţa
Ta./ Pe tine Te preaînălţăm întru toţi vecii./
Pripele: Odihneşte, Doamne,
sufletele adormiţilor robilor Tăi (de 2
ori).
Binecuvîntăm pre Tatăl/ şi pe Fiului şi
pe Sfîntul Duh, Dumnezeu./ Şi acum...
Cîntarea 9, Irmos:
Pre Dumnezeu/ a-L vedea nu este cu
putinţă oamenilor,/ spre care nu cutează a
căuta oştile îngereşti./ Iară prin Tine,
Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvîntul
întrupat,/ pre Carele mărindu-L cu oştile
cereşti, pre Tine Te fericim./
Pripelele
Apoi preotul zice: Pe Născătoarea de
Dumnezeu şi Maica Lumii, cu cîntări
cinstindu-O, să O mărim.
17
Strana zice: Duhurile şi sufletele drepţilor
Te vor lăuda pre Tine, Doamne.
Şi cîntă catavasia: Pre Dumnezeu a-L
vedea nu este cu putinţă oamenilor...
Citeţul zice: Sfinte Dumnezeule...
Preasfîntă Treime... Tatăl nostru... Vozglas:
Că a Ta este împărăţia...
Apoi cîntăm aceste tropare, glasul 4:
Cu duhurile drepţilor, celor ce s-au
săvîrşit,/ odihneşte sufletele robilor Tăi,
Mîntuitorule,/ păzindu-le pre dînsele întru
viaţa cea fericită,/ care este de la Tine
Iubitorule de oameni./
Întru odihna Ta, Doamne,/ unde toţi
sfinţii Tăi se odihnesc,/ odihneşte şi sufletele
robilor Tăi,/ că Tu singur eşti iubitor de
oameni./
Slavă ...
Tu eşti Dumnezeu, Care Te-ai pogorît la
iad/ şi ai dezlegat durerile celor ferecaţi,/
Însuţi şi sufletele robilor Tăi le odihneşte./
Şi acum...

18
 Una curată şi preanevinovată Fecioară,/
Ceea ce L-ai născut pre Dumnezeu fără de
sămînţă,/ pe Acela roagă-l să mîntuiască
sufletele robilor Săi./
Apoi ectenia: Miluieşte-ne pe noi,
Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne
Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Strana: Doamne, miluieşte ( de 3 ori ).
Încă ne rugăm pentru odihna sufletelor
adormiţilor robilor lui Dumnezeu (cutare) şi
pentru ca să li se ierte lor toată greşeala cea
de voie şi cea fără de voie.
Strana: Doamne, miluieşte ( de 3 ori ).
Ca Domnul Dumnezeu să aşeze sufletele
lor, unde drepţii se odihnesc.
Strana: Doamne, miluieşte ( de 3 ori ).
Mila Lui Dumnezeu, împărăţia cerurilor
şi iertarea păcatelor lor la Hristos, Împăratul
cel fără de moarte şi Dumnezeul nostru, să le
cerem.
Strana: Doamne, miluieşte ( de 3 ori ).
Domnului să ne rugăm.

19
 Strana: Doamne, miluieşte.
Preotul zice rugăciunea aceasta:
Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul, Care
ai călcat moartea şi pre diavolul l-ai surpat şi
ai dăruit viaţă lumii Tale, Însuţi, Doamne,
odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi
(cutare) în loc luminat, în loc de odihnă, de
unde a fugit durerea, întristarea şi
suspinarea. Şi toată greşeala, ce au făcut ei
cu cuvîntul, ori cu lucrul, ori cu gîndul, ca un
bun şi iubitor de oameni, Dumnezeu, iartă-
le, că nu este om care să fie viu şi să nu
greşească, numai Tu eşti fără de păcat,
dreptatea Ta este dreptate în veac şi cuvîntul
Tău- adevărul.
Vozglas:
Că Tu eşti învierea şi viaţa şi odihna
adormiţilor robilor Tăi (cutare), Hristoase
Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă Îţi înălţăm,
împreună şi celui fără de început al Tău
Părinte şi Preasfîntului şi bunului şi de viaţă
făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
Strana: Amin.
20
 După aceasta diaconul zice:
Înţelepciune.
Strana: Ceea ce eşti mai cinstită decît
Heruvimii...
Preotul: Slavă Ţie, Hristoase
Dumnezeule...
Iară noi zicem:
Slavă... Şi acum... Doamne, miluieşte (de
3 ori). Părinte binecuvîntează.
Preotul zice otpustul acesta:
Cel ce stăpîneşte peste cei vii şi peste cei
morţi şi a înviat din morţi, Hristos
adevăratul Dumnezeul nostru, pentru
rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale
preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor
părinţilor noştri şi pentru ale tuturor
sfinţilor Săi, sufletelor robilor Săi (cutare)
mutaţi de la noi, în corturile sfinţilor să le
aşeze, în sînurile lui Avraam să le odihnească
şi cu drepţii să le numere iară pe noi să ne
miluiască, ca un bun şi de oameni iubitor.
Amin.
Şi după otpust zice:
21
 Întru fericita adormire veşnică odihnă
dă, Doamne, adormiţilor robilor Tăi (cutare)
şi le fă lor veşnica pomenire
Cîntăreţii cîntă: Veşnica pomenire
( de 3 ori ).

22