PARTEA a II-a. Elemente de analizd matematica Capitolul 1. Limite de functii 1.1, Mulfimi de puncte pe dreapta real Exercifii si probleme Exersare E1. Si se determine muljimile de minorani $i majorangi pentru mulfimil a) A=(-3,5]; b) A=(-2, 3); ) A=I-5, 4]; d) A=(-2,1)UG, 5): ©) 4=(1, SJUL6, 1]; ) 4 =[-1, UG}. EL. Solufe: Multimile de minoranti si majoranti sunt respectiv: a) m=(-»,-3], M=[5, +), b) m=, -2], M=[3, +), c) m=(-»,-5], M=[4, +), 4d) m= (-~, 2], M=[5, +2), e) m=(-», 1], M=[I1, +), f) m= (-%, -1], M=[3, +). E2. Sa se determine multimea minorantilor si mulfimea majorantilor pentru mulfimile: a) A={cER| 2 <3, = 0}; b) 4={x ER|x?-3x<0}; 0 4={x ER|Ve-322}; a) A={x ER|e-3< 1}; 4={e€(0, af2<0,25}; 9 4= fc ER|0,125<4*<0, 25] 9) 4={x ER|log,(x—<2}; hy) A= {x ER] log, (x —1)< log, 3 xy}. E2. Soluie: Mai intai se rezolva ecuatiile si inecuatiile de gradul 2, cu radicali, cu modul, exponentiale si logaritmice a) x? -3x=0 > x(x-3)=0 > x€ {0,3} Agadar A= {0, 3} si avem: m= (—2, 0], M=[3, +). b) Alcatuim tabelul de semn pentru f(x) = x? — 3x. x =o oO 3 +e wo3y [eee ee0--——— Orttte Se obtine x € [0, 3], deci A =[0, 3] Rezulti m= (-2, 0] si M = [3, + 2) ©) Conditii impuse: x3 > 0, deci domeniul de lucru este D = [3, +). Prin ridicare la patrat obfinem succesiv (e=3 <2 x-3 <4 x<7> rE (-™, J], Agadar A = (-, 7) D = [3, 7] si se obtine: m = (2, 3], M=[7, +0).d) Folosim proprietatea modulului: |E()| 1 => E(x) x-10 h) Conditii de existent pentru logaritmi: )°"" ° 3x> Se obtine domeniul de existent: D = (1, +9) M (—%, 3) = (1, 3). Folosim formula de schimbare a bazei pentru logaritmi log, N= pee x rs Se obtine succesiv: log, (3— log,(x-1) < log,(3—x) # log,(x—1) < ree @ log,(x—1) < Flog, 8— x) © log,(r—1) < log, V3=x Din monotonia logaritmilor rezulti ci x-1< J3=x. Cum x - 1 > 0, prin ridicare la patrat avem (x-1)’ <3-x=9 x’ -2x+1<3-x=5x°-x-2<0 Tabelul de semn pentru f(x) = x7 — x —2 este: x —% -1 2 + 0 wax? [¥+4440----- OFFETS Solutia inecuatiei este x € [-1, 2].E3. Sa se arate cd urmatoarele mulfimi sunt mulfimi marginite: a) A={sinx |x ER}; va 2 hnent 0) A={ynt1—vin en }; #a={nen| en}, eA RI: aft PER GS 4 lx? 4x41 Ix ER f E3. Soluie: a) Avem c—1 < sinx < 1, Wx € R, deci A = [-1, 1], care este interval marginit. b) Avem: 20 2n+2=2_ 2+) 24 “ntl ntl my n+l —2<2, deci M = 2 este un majorant pentru multimea 4. Deoarece neN> 22) 20, Vn © N deci m = 0 este un minorant pentru A. Asadar A este multime marginita. Invi Ju etl evant T + Vn) ntten _ 9) ane Vntl+Jn “Sei Ith Jerteay 130< x f) Fie y=s 0. Se obtine A = (y— 1)'—4y(y- 1) =(v- 3 - D. Solutiile inecuatiei A > 0 sunt ve[-4, 1] ‘Asadar 4 [ 1 1].E4,s a) A={x ERI] x|<3}; b) 4={x ER||x-1]|<2}; Pa 5 se scrie cu ajutorul intervalelor mulfimile: ) 4={x ER||x-2[21}; oa=fren oanfren 2 4={reER 2**1<16* +028)"; h)A ={x ER E4. Solufie a) Avem: |x| <3 2 -30 -x+2, daci x-2<0 x-2, dacd x > 2 wave: ate Rez roan fF + Pentru x > 2, inecuatia [r-2|>1 se scrie x2 > 1 cu solutia x > 3, deci x € [3, +). + Pentru x <2, inecuatia |x—2|>1 se scrie—x +2 > I si are solufiax < 1, deci x € (-, 1] 221 xe, UB, +2 Rezulta ci d) Avem succesiv: te1ot-1<00 Alcituim tabelul de semn pentru /(3) x = 0 1 = Tox [=ee4s0544240—— x [=== OFeeF4 ee [ere 0--——— Se objine ci.x € (2, 0) ULI, +20) =A. ¢) Tabelul de semn pentru feo=3 este x x-l v4 fe) Se obfine: x € (-2, 1]U(, +0) = Se objine cdr (3, 3)= 4 g) Deoarece 0,25 = 27 obtinem ca: 2h 2 27N cy lg MI CN gD xt 0. Deoarece Vx=3 > 0 => ci x-3> Vx-3 20 deci domeniul de existenta este x € [3, +). Prin ridicare la patrat se obini (x—3) < (x—3)' saux? 7x +12 2 0, cu solutia x € (2, 3]U[4, +). Agadar, A= {(-00, 3] U[4, +20) 0 [3, +2) =[4, +0) U (3).ES. Sa se precizeze care dintre mulfimile urmatoare sunt vecinataji ale numirului x» = 0, respectiv x, =—1; aM =(-5,7; bd), = (1, 0); DV, = (1, %); ©) V5 =N; HV, =2; 2)V,=Q; h)V,=R; i), =R\ {0}. ES. Solutie: Vecinatati pentru x9 = 0 sunt: V1, Vs, Vs, iar vecinatati pentru x =—I sunt: Vi, Vs, Vs. b) V2 nu este vecinatate pentru x9 si x1 deoarece nu confine aceste puncte. ©) 0¢ V2,—-1# V2. d)-l¢ Va, e)-1 ¢ NN, iar 0 nu apartine unui interval inclus in N. e), 1) Z si Q nu contine intervale deschise care si contin’ pe 0 si-I. i) 0@ Vo. E6. Si se precizeze care dintre mulfimile urmatoare sunt vecinatifi pentru + : a) Vy = (-6,%); b)V, = (100, ): a) Vs = (—%, 10); )V5=2: 9), =R\Q; n)Yy=R\Q; E6. Solutie: O multime V c R este vecinitate pentru +00, dac existi a € R, astfel incat V = (a, +20), Vecinatiati ale lui +ee sunt. Vi, V2, V3, Vo. E7. Sa se determine punctele de acumulare in R pentru mulfimile: a) A=[0, 3); b) A= {0, 3}; c) A=(-@, 3); d) A=(-2,2)UG, 5); e) A=N\{0, I}: f) A= (1, 2)U{5} E7. Solutie a) A’ =[0, 3], @) 4’ =[-2, 2] U3, 5], b) A’ =@, deoarece A este multime finita; +00}, c) A’ = (—00, 3] U {-0} =[-™, 3], f) A’ =[I, 2]. Numérul x= 5 este punct izolat al multimii 4.EB. Sa se demonstreze ci urmitoarele mulfimi sunt nemérginite (inferior sau superior): a) A=(—«, 3]; b) A=C1@) aa-{t rec}: x 2) A={x ER| fe -1l>2}: pax fet 0) 4={C1"n|n EN Ix €(2, >}: g) 4={x EN|7 divide x}. EB. Solugie: a), b) Multimea 4 este interval nemarginit. ©) Multimea A este nemarginita si superior si inferior deoarece confine toate numerele pare pozitive si numerele impare negative. 4) A=(1,+2), intr-adevir daca y € A, atunci rezultd cd existi.x€ (0, 1) eu y= 1 Dar, atunci x (0,1) o 0 si + 1. Cum y este pozitiv, rezulta cd din te se obtine y > 1. Asgadar y € (1, +0) =A. e) Inecuatia |x—1]> 2 conduce lax— 1 > 2sau—x + 1 > 2, deci x€[3, +0) auxE(-2,—1]. Asadar x € (0, -1] U [3, +20) Observatie. Deoarece >1, Wre (2, +) ete, 2) A = {0, 7, 14, ...} = {7m [2 © N}. Daci Me R ar fi un majorant pentru A, atunci 7n < M, Vn e N, sau n< x, neN, ceea ce ar insemna ci multimea N ar fi marginit& superior de M Af absurd, Asadar A este nemarginité superior1.4, Calculul limitelor de funcfii Exers si probleme Exersare EL. Sa se calculeze limitele: a) lim 3; b)lims*; ©) lim ¥3; 4) lim@x +1); o o wt on ) tin(—*+1} £) lim(3x? =x +2); g) lim 6° +1); hy fim in3. EL. Solu: a3; b) 125; ) 3; df =2-2+1=5; oe ~Z+1=0, e=3-P-1+2=4; g) 6 =5*+1=126, hy £=In3, E2, Si se calculeze: ap timfe +? +1); bylim[ax + @—17]; ©) tim (x? 3); d) lim (-3x+2-4x7)5 e) lim (-5x—7e?); ) tim (ve); ®)limlogsx; bh) limlogo;.x. a * So Bo E2. Solutie: a) £=(1+ IP +155, b) £ =e +007 =+ 00, 0) £ =(-w)?-3 = 400, d) £=3- 41+ m7 =+0, e) £=-7+ 07 = f) ¢=V5=3, ge Jogs(0,) =—%, h) £ = logos(0,E3. Sa se calculeze: a) lim”); b) lim3°"*), c) limlog;2*; d) lim log, rl m0 = seem E3. Solufie. Aplicim proprietati ale logaritmilor. a) €=limx=1; b) €=lim(? +1)=1; c) ¢=lim(xlog, 2)=Slog,2. ¢) ¢= li E4. Sa se studieze existenfa limitei functiei fin punctele specificate: 2x? +3, xR, f@)= > +Xq €{I, 2}; yf S¢ piss vag Xo Sth E4. Solutie: Funetia fare limita in.xp € D’ dacd limitele laterale lx» — 0) si flxo + 0) exista gi sunt egale. a) Al —0)=2-17+3=5, fl +0)=5-1-1=4, 2-0) =f(2 + 0)=5-2-1=9. Functia fnu are limita in xo = 1, iar in x9 = 2 limita este 1= 9.r trigonometrice 1.4.3. Limitele func Exercifii si probleme EL. Sa se caleuleze: a) limsinx; b) limeosx; ©) lim sinx; 4) lim cosx; Seep e)limsinx; — f) limcosx; g) lim sinx; h) lim cosx. xa ot Sun rom E1. Solutie. Se objine: a) f=sing a ») (=cost=B, c) (=sin— e) f=sinn=0, f) £=cosm=—1, g) f=sin2x=0, —h) f=cos(—m)=cost=-1. E2. Sa se calculeze: a) lim tgx; b) lim tgx; ©) lim tex: 4) lim tgx; nt et et r d) limtgx: f) lim etgx: 2) lim ctgx; hytin ctgx; i) limetgx: ) lim etgs. ror Din E2, Solufie a rawetaJ5, 0) ¢=0(-3)=-0F= : ©) f=tgr=0, d) f=-0; 8) e=atg(-4 E3. Si se calculeze: a) lim aresin.x; ©) lim_arecos.x; i b) lim arceos.x; 1 v et wet ©) lim_arecosx; #) lim, aresin x i 7 4) lim_aresinx;arccors: x €[-1, 0) FEM fe) > €{-1, 01}; cad Hartt, x €[0, 1] arctgx, x<0 a) PRR, f(x) =jaresinx, x EN), xg E{-0, 0,1, +20} arcetgx, x €[I, +2) E: Solugie: 3) Faasein(-3) =i) b) =arecos = se calculeze: rotgx:; b) Tim, areetg; ) lim_aretgx d) lim_arcetgy; e) lim_arctgx; f) lim arctgx M5 reo mi E4. Soluse: a) £=aretg! b) f= areata t= arcts(—1.5. Operafii cu li Exercifii si probleme Exersare EL. Sa se calculeze: aytim(x? = 30 +e); ») tinf2r—1+0 4] c) lim(sinx + 3cosx); d tim(2* +3°-4"); e) lim Gx? = 27x + logsx); f) lim (2* +3" -Ve) = a EL. Soluie: a) €= lima? ~ lim 3x+ lim Vx = 4? -3-4+V4=6; 3 b) f=2-3-14Ing 0) f= 3; d) £-2+3-4-1; e) £=2; Neadtpel= E2, Si se calculeze: a) tim(x?=2)(x?=3); by tim(x? tog,.x); 0) tim(x? +2") |; edtim(2* +1) + Ve); 9 Jim 00sx) (sin), oy 9 inl 827 E2, Solujie: a) f= Jim(x* 2): Jim(x* -3) ()-C2)=2; b) £=(iim2?)-(timtog, x n I-log,1=0 l= 0 (in) (op) e) £=0; A) 6 =0. E3. Si se calculeze: - inx +cosx a) lim—~——; > lim lx? txd x30 ]-+sinx +x So wae ie tax sinx +tgx aresinx + arccosx d) lim~ e) Tim ESTE jim SESE Pecos ml Q4qx soe sing +2” sl a FarctgrE3. Solutie: lim(x—1) lim(x? +4x—10) bea Tim@x—3) f= ae lim@?+x+1) 3 lah d) ¢=2; e) 6 =0; 0 e=2, E4, Sa se calculeze: a) lime +1) oH b) lim(sinx)'** ; ) lim(x? 4-1)"; a ae) So 4) lim(+sinx)™; 6) lim(sinx +x)"; lim(aretgx)™ om on nt xa E4, Solutic a) @= (timex +0) =2 21.6. Cazuri exceptate la calculul limitelor de fun: Exercifii si probleme Exersare EL. Sa se caleuleze: 2 x x?tx+l 2x lim=—; b)lim= =; gti dime DlimSar? Olima ea EL. Soluie: a) ¢=52 by ¢=OH041 2+1°3° E2. Sa se calculeze: 2 3x41 a) lim; ©) lim sax | oo x 2: @) lim 9 lim =" x? 16" soba? 42 E2. Solute: a) f= 2x* +3x = lim S819 1 a e) ¢=lim 9 = lim yey Tet 2 @=De=2) 1 2 ax—4 a) lim; b) lim lim —_, 1 (e—1) wl Qr+l) wedx? dy $4E4. Si se calculeze: 4x—4 a) lim———; b) lim >, “19x? —9 tix? 43x42) >? elim? set x? 2x E4, Solufie: Cazuri de nedeterminare é. Se aduc expresiile date la forme mai simple. dv=4 _ 4-1) 9x7 =9 9x? =1) = _4@-) 4 2 Ie-Dat) IEF" a) ) Pat D+ XY $3x+2 (+) +2) 9) pE=4_ = = M49) 3x42 @—De—2) xe=3) O3 “@=9G-9 -¥= 9G 2 _ r= 2) _ x =2x x(x-2) bartd _ (x+2" _ x42 2x? +4x — 2x(x+2) 2x * ES. Si se calculeze: a) tim 2243, b) lim ——*—, wonxdd ete 2y x4] 2 ) tim <2.) tim 3x? + 6x43 wee 3x2 44x41] ete Ox tl 3x -2 2x g) lim >, b) lim _——_... wtedy bord] eee 4 God? ES. Solufie: Caz de nedeterminare =. numaratorului, a) (= 0) (=3-w ate; 6=$-(-a)= -2x +11, wre 6x11" 6x? —3x +11, x +6 °) Fiind limite de functii rationale se compara gradele numitorului giE6, Sa se calculeze: + let ave 1 b) lim ==, ¢) lim, wom lax? 43 soe By tO +1 + 24142 +Wxtl 4) lim 22% °) tin He Dlim Ne woe Ox + were? lex Wr -1+Vax +1 E6. Solufie: Cazuri de nedeterminare = , Se foloseste metoda factorului comun forfat a) ¢=lim me bef2 41 x x+y ©) Avem: eT Shed 42x oy VepLt2x 1+2x _ x. ) etx 2fe (ahs 9) vetoed Wrol+vaer11.6.4, Limite fundamentale in calculul limitelor de functii Exercifii si probleme Exersare E1, Sa se calculeze: gS my OSES a tin OAD. pj SM2); 20 ti BED EL. Solutie: 4x (sin2. & ¢=lim( S32 . Sa se calculeze: a) tim 8, ©) im 2Gx—) x0 3x a3 x -9 2 _p? A) tim BELA, jn BOD, teow? een) Ong xl (Hsing? —1) E2, Solupie: _ ig(x-I)k ot ttn @-Dr Su} 2° a-m ) - Dot) “st xD0 felis E3, Sa se calouleze: csin 3 ssin (x? : ay im SSBB, jy BESIRED,— y eSiNCON) mo Se MO og ae sat aresin Gx) aretgl x aresin (5x) { 4d) im 2 SBC) | ; rel sin (10x) ae 16x? = E3. Solutie: — a (atesinGx) 3 9) = tin = i = ym ( atesindox) sx 0 £= tin 10x arcig(x e) £=lim| ae a E4, Si se calculeze: In (+, a) lim 26 b) lim 0 5x mo @ tim—* tim yo In(+8x) a) E4, Solugie: ese 7 ros a) = lim| Ind +5x*)_ oh Sx °) tin ee inf 5 aresin(x?) 1 ») (tin #2) eal x @) £=1im( SE. 4x-a a es ee eee a Geman) MPa +a) Br? 1-lim: ot In(@'+6x) In(+5x7) lim 8r m0 x tx Ing +¥ In(itx? MAA) jpg ID") 5x sO ]n (430°) by ¢ (eee ‘) im{ + 6x) 6) _ ml 6x8 &x 6 = lim] —*—.£|= ave inf $) Ind+x7) 3x¢ x In(1 +327) f= 9) ¢=limES. Solu: =tim(Z= a) f= tim = b) £=im| ro *-In2; SSN =tna—in3=In3 x 3 3h=1_ 2k = In3=In2 “Th 1.7 Asimptotele funcfiilor reale Exercifii si probleme Exersare E1. Si se determine asimptotele orizontale ale functiei f :D +R, in cazurile: a) fe d) fe ir A ve aSO= TF El. Solusie: a) D=(—,0)U(0,+%). Asadar +2 sunt puncte de acumulare pentru D. Rezulta ca: + lim £0) = lim 4=0 si tim f(~) = im L=0 Asadar dreaptay = Oeste asimptotdorizontalé la», sila +5 b) D=(~,3)UG, +). Se obfine: lim f(x) = lim 15 =0 si lim f(x) = lim a roe x3 oe 3 deci dreapta y~ 0 este asimptoti orizontald la —2 gi la +0 6) D=(-®,4)U(4,+22). Se obtine: lim f(x)= lim 7% 1 este asimptoté orizontalé laa sila +22 =-1 si lim f(2) = lim = = lim f(x). Dreapta y =3 este asimptota orizontala la—= si la +0 ) D=R, iar lim f(x) = lim f(x) =0. Asimptota orizontala la 2» si la +20 este dreapta y = 0; Se objine: lim f(x)= a 2) D= (=. - 3)u(-3.+-) Asimptota orizontala la —e sila +e este y= 2) D=[0, +»). in acest Se obtine lim f(x) = numai +% este punct de acumulare pentru D. si asimptota orizontala la +0, dreapta y= 0. h)D=R, y=3 la +00, _ ok - x xo D)D=R Seobjine: lim f(x)= lim S45 = lim =F =1, li = lim —2— im £08) = Jim Fe Dreapta y= 1 este asimptoti orizontali la +0, iar y =—I este asimptoti orizontalai la—co E2. Si se determine asimptotele verticale ale functici /:D +R, in cazurile: f) f() =In@& +1); E2. Solufie. a) D=(~#,)U(L+%). Avem: f(1-0) = lim 1 x — £040)= is a Dreapta x= 1 este asimptota verticala bilateral, 1 1 % Daca xo € R\ {1}, atunei lim x T€ R, deci nu mai exista alte asimptote verticale. b) D=(-@,)UC, +e). Rezults lim f(x) = lim Dreapta x= | este asimptota verticala bilateral’; c) D=(-», -I)UCC1, UG, +2). Se obtine:+ $(C1-0)= lim Dreapta x=—1 este asimptotd verticald bilaterala, resi f+) + f(l-0) = lim ery —o, f(1+0)=+0, deci dreapta x = 1 este asimptota + fl-2-=+0, f(-2+0) + fQ-0)=-~, f2+0)=+e. Dreptele x = 2, x=—2 sunt asimptote verticale bilaterale, e) D=(-@, NU, UC, +), Asimptote verticale x= 1 six =2; 1) D= (71,40). Avem: lim f(x) = lim In(x+1) =< Dreapta x =I este a 8) D=(~1,+™),x=-1; h) D=(—®,0)UO,+%),x=0. ptotd vertical la dreapta; E3. Sa se determine asimptotele oblice ale functiei f:D +R, in cazurile: x 2x? +x afo= wb f@= ro xol! i xvx ISO=T d) f(e)= E3. Sole: a) D=(—%,2)U(2, +). Punetele +c° sunt puncte de acumulare pentru D. + Asimptota oblica spre —»o + 2 este asimptota oblica spre —°. + Asimptota oblica spre +22 £0. x Avem: m Dreapta y =x + 2 este asimptoti oblica spre +20 b) D=(-,1)U,+%) fe) Se objine: m= lim £2 = jim 22+ ye 2 = fo) fin (5 f(x) _ Analog se obfine ci lim 4 asimptota oblica spre —% si spre + . lim(f(x)-2x) =3 gi astfel dreapta y = 2x + 3 este©) D=(-~,=2)U(-2,+%), Se obtine ca y =x + 2, este asimptota oblica spre —2 si spre +20; d) D=(-~,1)UU, +). + Asimptota oblicd la +00 fe me t21e| yy De ce XM(X— 1) rete x(x— 1) Avem: m= lim —— n im f(s) 2) = tim( Dreapta y = x +3 este asimptota oblica spre +0 + Asimptoti oblica spre 2° . = lim £2 eax Avem: m= lim = lim S=Ah= 1 si n= lim(f(#)=»)= lim, — Dreapta y =x — 1 este asimptota oblica spre —. e) D=[0, +). Problema determinarii asimptotei oblice se pune numai la +00. Se obtine: m= tim L2 ) = jim Y= =1, wore Lt Ve n= tm yo-9=n(o8—s lim Rezulta cA nu exist asimptota oblica. =(-«, y(t s0 9 D=(-~, 3)U(5, +>). £O)_ x Avem: m= iim Dreapta yar { este asimptotd oblica spre—e. Analog: m= lim £2 n=lim{ fC limo ay Dreapta y=Teste de evaluare Testul 1 atunci £, + £5 este egal cu: 2 . tax+3 3. Fie (RR, f(x) == *. Daca dreapta y= bx +2 este asimptoti a functiei f, x atunci ajatb= Solutit , 6 =1, +2, =I. Raspuns: sin@? ~Sx+4) m1 x? =5x+4 lim( SMe 5x44) _e=1_ xSx4+4 sine x= atin =D 4) mlx lim(x—4) = Asadar a= 2, b= 1, a+ b =3. Raspuns corect a),MODELE Testul 2 1. Sa se calculeze limitele de functii: x aresin x Vx? +x +1 a) lim=———* b) lim = sO sinx arclg x” were 3x1 3 2. Daca /, = lim xa x b)a=4; c)a=se; da=1 a)a=2; ax? +1 x° +2bx +1 | oaERbE(C-L); d)bERa=7. 3. Functia {:D >R, f(x) = are o singura asimptota daca: a)a=b=0; b)a=b Solutii 1) Him 208i. = jpg (_X-atesine_x Im Ginx-arcigx !0\Sinx” x arelgx 2. ¢,= lim im #1) 3s e deci a= 3 Raspuns corect c) 3. Deoarece lim f(x) = lim sat ‘ Este necesar ca fs nu mai admit alte asimptote. Pentru a nu exista asimptote verticale se pune conditia ca ecuatia x” + 2hx + 1 = 0 sd nu aiba solutii reale, Se obtine A 4?—-4<0, deci be (-1, 1). =a, rezulti cd dreapta y = a este simptoti orizontala.Testul 3 1, Si se caleuleze: a) lim se determine a ER pentru care lim. say 3. SA se determine valorile parametrului real a stiind ci dreapta y = ax +a+1este asimptota a functiei FARR, f(x) =Vx? +a? 4, Sase studieze daca funetia f 1R > R, cuproprietatea c82 f(x) +3(-x) = in oricare punet xy ER. Wx ER, are limita Solutii (=2Gx+2) _ 5, 3et2_ = lim Ga aG@sa Med > ai) = tin ge tim EL DOE AD fgg DU ANTENA) _ pg (CHOI + VO sae Vx—Ja ee (=a) yom T =2a-2Va = 4aVa . Rezulta ci aVa=1 sia=1 (in 2—In3)* 3. Avem: a= atime 1, iar me lim (/@)=2) = limo 1-2) = lim pL = tim = 0, sort tltx oe aa l+x cea ce nu se poate. a=m= lim 1, deci a =-1, iar a+1=n= lim (xt +142) = lim cS Fars were Asadar a =-I are proprietatea cerutd, 4, Pentru x > —x se obfine egalitate 2/—x) + 3flx) = 2f()+3f(C-x) =X =1 3f(@)+2fex) =x =1 Prin scddere se obfine c8 f(-x) = flx) deci feeste fiunctie para. 2 »Wre R. Formam sistemul { Asadar, din prima ecuatie se obfine: f(x) Avem ca lim f(x) 126Testul 4 _ xitaixsa 1, Se consider functia R—>RSG)=)" . Si se determine a ER pentru care xt] x>a functia fare limita in oricare x» ER. x? tax+3x<1 2. Se considera functia fR>R, f(x) = 3x +5 7 x> x? 42? wo a , Gg Si se determine a,b ER astfel incat fsa aiba limita in x = gi sd existe lin =O. ix 3. Fie f:D +R, f(x) =ax +Vbx* +cx-1, a,b € (0,4), ER. Sa se deter- mine parametrii a, b, castfel incat dreapta y = 2x +1 si fie asimptota oblicd spre +0, iar y = spre — 2 188 fie asimptota Solutii 1. Funetia fare limita pentru Wx € (—%, a) U (a, +). Avem: S(a—-0) = lim(x +a°) = 20°, f(a+0)= lime +1) =a+1 Functia are limita in a daca fla — 0) = fla + 0), deci 2a* =a +1. Avem suecesiv: 2a* sa-ls0=a -at+a-1=0>a(a-1)at+l+(a-N@+atl=0> (a-1)(@ +a +a? +a+1)=0 de unde a= 1 si 2a” + 2a + 1 =0, fara solutii reale. 2. Caleulam limitele nicole inxo=1. Rezulti cd f(-0)= limo? +ar+3)=a+4, f(+0)= lim 3+ =b+3 2 3 ju Asadar a+4=4+1 deci b=3a+9. Avem ca: _ (x=I(x+atl) ml (=D =lim(e+a+1) = 3x+b_b+3 3) Ae fM _ = lim O23 +9x+b-6_ 23 30-D@? +2) — tim @ZDEG+ DAD +9] jp, G+ D+D+9 _ 9-243) _ i 3G +2) 3G +2) 9 _3=2h Din egalititile {777-9 se obtine c& a= b=3a+9 =at2, iar iim3. Se obtine: marth teed yy 4vB be terelaay — jpg, O-@ ve ¢er-1 -1= lim ‘) = lim (ax+Vbx* +ex-1)= lim = lim Him G8) = Jim (wr Vi? + eT) = lim SESS = im aeCapitolul 2. Limite de functii 2.1. Funcfii continue intr-un punct si probleme Exersare E1. Si se studieze continuitatea funcjiei f:D > R in punctele specificate: a) f(x)=x? = Ix, x9 E{-101}; —b) f(r) =x +r xo E {-1,0,2}; 2 vr, x9 € {0,4}. fe) 1x9 €{-2, I: ) fee) xt EL. Solujie: a) Folosind operatiile cu limite de functii se obtine: lim f@) = Timo? = 7x) = lim x” — lim 7x = x3 —7x,, Wxo € R. yyy Deoarece f(x,) = 1g — 7%) rezultd c& functia f este continu’ pentru xo € {-1, 0, 1} b) Fie xo € (+1, 0, 2}. Rezulta ca: fim (9) = line + 2 = lim x+2lim me deci feste functie continua in xo = {-1, 0, 2} Pentru xe {-2, 1} seobtine elim f(x) = lim > = —A7 = fo), des feste contin inxs E2. Sa se studieze continuitatea funcfiilor in punetele specifica 2 yet sinx ey a) FRR, fix) FST eg =k b)PRARS@)=4 x 7 yxy = 0 lax -Lx >1 rtl x20 ax+l xs0 ORR f(x) = 4 xe EOD, xy € {0,1}, Inx, x21 300 x=-1 34x, x EOD, x9 E{-1, |p. & f:{-1}UO,+%) +R, fe) = axat™ =E2. Solutii a) Avem: (1-0) = lim? =1, /(+0)=lim@x-1)=1, /(@)=1, deci functia este continus in xo = 15 b) Se obfine: /(0-0)= lim SB =1, /(0+0)=lim(x+1)=1, f(0)=1, deci f este continua in mt ml Xo = 0. e) Se objine: f(0-0)=lim@x+1)=1, f0+0) = lim Hesin= continua in x9 = 0. + fl=0)=1im aresin x — aresin| = §, fl+0)=liminx=0, (1) = 0, deci feste discontinua in xo = 1. d) Punetul xo = —1 este punct izolat al domeniului de definitie, deci functia f este continu: xo=-1. Avem: f(l=0)=limB+x)=4, f+0)= deci functia feste continua in xo = 1. x43 _ - lima eat 4 F=4, 2" -2, x<0 b) f(x) = 3 3°-2",x>0 Inx,x>0 d) f(x) =42, x=0 3x-Lx2l 1 =, x<0 x E3. Solufie a) Functia este continua pe x, € (—%, 1)U(I, +2) Studiem continuitatea in xp = 1. Se obtine: SQ=0)=limx?—x+2)=2, (+0) =limQx—1 =1, f0)=2. Limitele laterale exist, sunt finite, deci punetul de discontinuitate xy = 1 este de prima speta. b) Studiem continuitatea in xp = 0. Se obtine: f(0-0)=lim@* -2)=—1, f(0+0)=lim@*-3*) =0. Rezultd ci xo = 0 este punct de discontinuitate de prima speté.=—m, f(l+0)=limGx-1)=2, deci xo = 1 este punct ng de discontinuitate de spefa a doua (limitele laterale exist gi una este infinit 4) Avem: f(0+0)=limInx =—e, f(0-0)=lim+ =—e , (0) = 2. Punctul xo = 0 este punet Be Pe de discontinuitate de spefa a doua (deoarece limitele laterale sunt infinite). E4. Sa se studieze continuitatea functiei f:D > R, in functie de parametrii reali: ey= fir xsl worm ess x? tx4lx>1 axt+3,x>0° sin(ax) ,x<0 ax +1,x <0 d) f@)=jix4+a, x E01). 3x +b, x21 ©) fe) = 920", Sx+2a, x>0 EA, Solutie: in acest cazuri vom studia continuitatea functiilor numai in punctele de legatur sigur functii continue. a) Avem: f(1-0)=lim@x+a)=1+a, /(+0)=lim(x*+x4+1)=3,f()=1 ha. in rest fiind Daca a + 1 = 3, deci a = 2, functia f este continua pe R, iar pentru a # 2, domeniul de continuitate este R \ {1}. b) £0 — 0) = 1 + 2%, f (0 + 0) = 3, f(0) = 1 + 2%, Daca 1 + 2° = 3, deci a = 1 functia feste continua pe R \ {0}. ©) Avem: (0-0) = lim sin(ax) in( sinlar 2x =) in(Sx-+2a) 2x £0+0)= lim 2a, f(0)= 2a’. a 2 Functia f este continua in xp = 0, daca si numai daci 4 = 2a = 2a”, deci daci a= 0, + Pentru a = 0, functia feste continua pe R. + Pentru a€ R \ {0} functia f este continua pe R \ {0} d) Studiem continuitatea in xp = 0 gi x9 = 1 Avem: + FO-0)=limQax+1)=1, fO0+0)=lim@+a)=a, f(0)=1 + (0-0) =lim(x+ a) =1+a, f(1+0)=lim@x+b) =3+b, f()=b+3. + Pentru a=1 sil +a=3+b, deci a= 1,b=—1, functia feste continua pe R. + Pentru a= 1 sib R\ {-1} functia este continua pe R\ {1} + Pentru a # I sia ¥ b +2, functia este continu’ pe R\ {0, 1}2.2. Operafii cu funcfii continue Exercifii si probleme Exersare EL. Si:se studieze continuitatea functilor f,g:D +R sia functiilor f+2,f—g,f-2.2, in g cazurile: a) f(@)=x-Lg@)axth bd) f@)=x?=1, ge) =3x-2?; ©) fe) =2", g@)=axy @ f02)= Ins; g@@)= Ins A P41, x<0 wr eS eG) =a—1 pb pey-P2~h 59 f@)= “1 x30 El. Solu, Toate funcile fs g sunt Funtii continue deci f+ gfe. f- a si L F sunt functii continue pe domeniul de definitie E2. Si se studieze continuitatea funcfiilor compuse fo g sig © fin cazul funcfiilor f,gR +R. a) f(x)=x-Lg@e)=2x-3; b) f(e)=x7 +1. ge) =x-15 co) f(e)avx2 +1 gy=x—1; d) fe) = Ine? +1), ge) =2e 1. E2. Soluie: a) Avem: (f °g)(x) = f(g) = g()- (g° A) = g(SQ)) = 2/2) -3 = 2Ae-)-3 = 2x-5. Funcfiile compuse sunt continue pe R deoarece sunt functii elementare (funetii de gradul 1); b) Avem: (fe g)(x) = f(e()) = g°(a) +15 (x1? +127- 2x42, (g° f\@)= 8) = f@)-1= +)- Funcfiie objinute prin compunere sunt functi de gradul2 si sunt continue pe R. ©) Avem: (f° g)(a) = f(g) = Vg") 41 = VIP +1 = vie — 2x42, (g° f\@)= g(f@) = f@)-1= VP 41-1. Funcfiile compuse sunt continue deoarece f si g sunt continue 4) Funetiile f, g sunt continue deci si fog, go f sunt continue. Avem (f° g)(x) = In{(2x-1)’ +1] = In(4x" —4x+2), (go (x) = 2In(1+ x’) -1. 1292.3. Semnul unei fun continue pe un interval Exer si probleme Exersare E1. Fie (RR, f(x) = 341, se arate ci f are proprietatea lui Darboux pe intervalele 1, = (2,2) sil, =[0,3], Exist’ intervale pe care fnu are proprietatea lui Darboux? El. Solyfie: Funcfia feste functie de gradul 1, deci este funetie continu pe R. Asadar fare proprietatea lui Darboux pe oricare interval /c R. E2. Si se stabileascd dacd functia f:D > R are proprietatea lui Darboux pe intervalul dat: aso=[e 8° =l-1ik sinx,x >0° Int+9) e@1,0) b) f@)= x teosx, x €[0,+%) aresinx, x €[-1,0] o) f= . x+3, x € (0,40) E2. Solu a), b) Se arata cd funcfiile sunt continue deci au proprietatea lui Darboux pe /. ©) Funetia feste discontinua in xp = 0, punctul x9 = 0 find punet de discontinuitate de prima sped. Cum 0 € J rezulta ca functia f nu are proprietatea lui Darboux pe / E3. Sa se stabileasci semnul functici_f:D +R: a) f(@)=x>-x b) fF) =2*-1; oo) feyastt= d) f(x) =sinx, x €[0,22]. E3. Solutie: a) D=R. Rezolvam ecuatia fx) = 0. Se obtine succesiv: ° —x-0 > x(x? -1)-0 > xe {0,-1, 1} Alcatuim tabelul de semn: a0 Zz) OFFS O==-OF FE HTH $e4>0, fC-3)=-24<0, £($)>9.03)=24> 0. 130b) D=0. Eeuatia f(x) Tabelul de semn, avand in vedere ci Oeste 2*— 1 = 0 cu solutiax = 0. 1) <0,f(1) > 0 este: x 0 z= Ax) —Os+ttttts ¢) D=R. Ecuatia fix) = 0 se scrie 3° — 9 = 0 sau 3°"! = 3? gi are solutia 3°"! = 3? si are solutia x= 1 Tabelul de semn: x = i re fe) SOF e EEF ETE d) D=[0, 277). Eeuatia fx) = 0 este sinx =0 si are solufiile xe (0, , 2 x 0 a 2a sinx OFes4340-— 0 }- Tabelul de semn:MODELE Teste de evaluare Testul 1 1, Sa se studieze continuittea functiei /-R>R, x? +fx| Se) = 4x? = 1, x €{-1,0,1} x ER\{=1,0,1} 2, Sa se determine parametrul real pentru care functia f:R>R, ree) fast e) = x 4 —-1,x>1 este continua pe R. 3, Sd se stabileasca semnul functiei f:(0,2) +R, Se) =" Ge 19), Solutii 1. Funetia f este continua pe multimea R \ {-1, 0, 1} avand in vedere operatiile cu functii continue. Studiem continuitatea functici f in punctele -1, 0, 1 Obtinem: + f(1=0)= tim f= tim + 0-0) = lim z x xt 2 x +/p| : f0—0) =lim = P= tim + woe ff ate m Pa Asadar funcia f nu este continua pentru xo € {-1, 0, 1}, deoarece limitele laterale in acestea nu sunt egale cu valoarea functiei in xo 2. Pe R\ {1} functia feste continu’. Studiem continuitatea in x9 = 1. Avem: fl =0) = 1 +2, +0) = 4% = 1. Din egalitatea (1 — 0) = (1 + 0) se obtine 1 +27= 4"—1, iar cu notatia y = 2" rezulta ecuatia y’ —y —2 = 0. Se obtiney€ {-1, 2} siapoia=1. 3. Beuatia flx) = 0 conduce la ecuatiile 2'-1=0 si 3*'-9=0. Rezulta ca 2°" respectiv 3° =3°, deci x €{I, 3}. Tabelul de semn al functiei continue feste: x [0 1 3 = fe) [eee eO--—— OF HATHTestul 2 x €(-%,0) se studieze continuitatea functiei (RR, f(x)=yax+b, x [0,1] — in functie de sin(@y 1) xen 1x E (+00) parametrii reali a sib. 2 Fie _fx, x€Q . Fie f RoR yo) { TeR\O a) Fie/ =[2,3]. Exista valori ale lui x €/ pentru care f(x) = b) Funefia fare proprietatea lui Darboux pe /? 3. Sa se rezolve inecuafia (2* -16)(x-x*) <0. Solutii 1. Funefia feste continua pe R \ {0, 1} avand in vedere operatiile cu functii continue. Studiem continuitatea in.x9 = 0 six = 1 . /40~0)=liySi0° 2 = im (81028) 4=4, iar f(0+0)=lim(ax+b)=b ¥ ba ro x 23 yo) x+l . sat li sin(x. 1-0) = a+ by f(1+0) = fim BES in( ne Rezulti ci: * fest itinuad pe IR dac& + feste continua pe R\ {1} daca b=4 sia #-3. + feste continua pe R\ {0, 1} dackb #4 sia th #1 2, a) Dac x € Q, din x) =3,5 rezulta c&.x=3,5 ¢ [2,3]. Daca x € R\ Q, din f(x) = 3,5 se obtine x = 3,5 sau xe (-V3,5, V3,5}. Dar J3,5<2 simu exist x cu proprietatea cerut b) Avem fi2) = 2 si (V5) =5 Pentru 4 = 3,5 € [2, 5], mu existi a €[2, V5] astfel incdt f(a) = 3,5. Aceasta deoarece [2, V5]<[2, 3] si se are in vedere punctul a). Asadar fnu are proprietatea lui Darboux. 3. Fie f: R *R, f(x)=(2*-16)(x—2°). Inecuatia dati se serie f(x)<0. Vom stabili semnul functiei continue f: Ecuatia f(x) =0 conduce la ecuatiile 2*-16=0 si x—x =0, cu solufiile x € {4,0,1,—1} Alcatuim tabelul de semn pentru /: x ead -l 0 1 4 +o fix) |= == 0+ 44+40-—-—0F4440-—— ei lx) < O este xe (20, -1] U[0, 1]U [4, +). Solutia iene’Capitolul 3. Funcfii derivabile 3.1, Derivata unei funcfii intr-un punct Exercit si probleme Exersare El. se stabileasc’ daci graficul functiei_ sD >R admite tanger in punctul specificat, daci 2 ax? -3x,x <0 a) fe) = 3x? = 4, x by fee) = eee x Sx? —3x,x>0 Ofo)axthe—Ihxo &) foy=x?|x] x0 EL. Solutie: a) Studiem existeja derivatei functiei fin punctul xo = 2. Rezulta ca: mt =20Gx42) lim@x+2)=8, deci functia feste derivabila in xo 2, graficul siu admite tangentd in xp ~ 2, iar tangenta are panta m ~8. 2x7 3 = jim(2x—3) 3 si S(O) = Hig 3x be] b) Avem: f/(0) = Jim. 3 si graficul functiei admite tangenta in.xo = 0, panta find m = —3. =lim(x-3 Fa Asadar f"(0) = 2x-1, x21 1 yx = 0 x x0 S(x+5)x aor, lim Yt! im DL _ O90 x = x(fetl 41) lin aT 243-21-3 2-2"! ma In2 ©) SED = him = = tim <== = tim att . x+l serge] iat 2 5 f°) = tim DEES p(X MZ) p24, =x ia 2x E3. Sa se studieze derivabilitatea functiei f:D > R in punctul specificat si s& se scrie ecuafia tangentei in acest punct: a) fe) =2x -x?, xy {01,2}; b) f@)= o) f(x) ssinx tx, x9 E{02}; d) f(x) = Xo €{0,.L-1} €{-1,0,1}. E3. Solutie: a) Avem: 2 2 2 fq) = lim ZEA A200 = ppg 2TH) “CO timp (x + x,)] = 2-2. — 2 ¥ in particular se objine c& f (0)=2, f (1)=0, f (2) a 2 lim JQx? +x, +5) X=%, xox, in particular se obtine c& f“(0)=0, f’() =3, fl) =3 b) Avem /'(x,) = lim = lim(x? + 2%, +09) = 333 4 ‘ ©) Avem: f'(0)= lim =~ tim( my a +i)=25i P= tim FEF m4 m), mt xa Deoarece sin(x—m) = sin.x-cosm—sin t-cos x=—sin x avem c Faye tn( =| Him| 1 1d) Avem: a vel x+l mp Toe Haat HD (x-x,)0-3%,) OPH Gx) HDG) SG) = lin XXq o PA Dale) Gtr in particular se obtine: f'(-1)=0, f'()=0, f)=1. E4, Sa se determine derivatele laterale ale functiei f:D > R in punctele date: b) f@)=x [xf x9 = 05 finer, xsl x>l AS@)= =L Xo E4, Solufie: = =1, iar rote | tim x-] a) Avem f((1) time b) LO) = lim, 0 9) fcn= in rs d) a 2-sin £40) = im Si) sin im i x- a =2.1 $ cost =—n, iar fi(1) =lim