Principiile dreptului familiei

 . Principiul ocrotirii căsătoriei şi familiei.

 Principiul căsătoriei liber consimţite între soţi.
 Principiul monogamiei.
 Principiul egalităţii în drepturi a soţilor în familie.
 Principiul sprijinului moral şi material reciproc între
membrii familiei.
 Fidelitatea conjugală
 Principiul priorităţii educaţiei copilului în familie,
manifestarea grijii pentru întreţinerea, educaţia şi
apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale
celor inapţi de muncă ai familiei
 Principiul soluţionării, pe cale amiabilă, a tuturor
problemelor vieţii familiale.
 . Principiul inadmisibilităţii amestecului deliberat în
relaţiile familiale
 Principiul liberului acces la apărarea, pe cale
judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale
membrilor familiei.

4. Izvoarele dreptului familiei

 Codul familiei al Republicii Moldova nr. 1316-XIV din
26.10.2000//publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 47-48 din 26.04.2001.
 Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din
06.06.2002// publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 82-86 din 22.06.2002.
 Codul de procedură civilă Codul familiei al Republicii
Moldova nr. 1316-XIV din 26.10.2000//publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47-48 din
26.04.2001.
 Legea privind actele de stare civilă nr. 100 din
26.04.2001// publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 97-99 din 17.08.2001.
 Legea privind regimul juridic al adopţiei nr. 99 din
28.05.2010//publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 131-134 din 30.07.2010.
 Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15.12.1994
Tema 2.
1. Noţiunea şi caracterele juridice ale căsătoriei
Noţiunea de căsătorie mai este folosită în literatura de
specialitate pentru a desemna instituţia juridică care reuneşte
ansamblul normelor juridice care reglementează modul de
încheiere a actului juridic al căsătoriei, precum şi starea legală
de căsătorie.
„Căsătoria este actul juridic cu caracter civil, încheiat pe viaţă
între un bărbat şi o femeie(celibatari, văduvi, divorţaţi), prin
liberul lor consimţământ, manifestat – în condiţiile cerute de
lege – personal şi necondiţionat, în scopul întemeierii unei
familii de tip nou, în care se înfăptuieşte şi deplina egalitate în
raporturile juridice dintre soţi”. (Tr. Ionaşcu )
Astfel, pe baza indicaţiilor desprinse din reglementările sale şi
reţinând trăsăturile esenţiale, căsătoria este uniunea liber
consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile
legii, în scopul întemeierii unei familii.

b) Caracterele juridice ale căsătoriei

Căsătoria are un caracter laic(civil). În Republica Moldova
celebrarea religioasă a căsătoriei este permisă, numai ulterior
căsătoriei civile şi fără a produce efecte juridice.
Căsătoria are un caracter solemn. Solemnitatea actului juridic
al căsătoriei presupune încheierea căsătoriei la oficiul de stare
civilă, în faţa ofiţerului de stare civilă, cu prezenţa personală a
viitorilor soţi, cu posibilitatea pentru public de a asista.
Căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii.
 2. Condiţiile de valabilitate ale actului juridic al căsătoriei

Încheierea unei căsătorii valabile presupune îndeplinirea:

 condiţiilor de fond
 condițiilor de formă
 precum şi lipsa impedimentelor la căsătorie.

Condițiile de fond ale căsătoriei:

 1. Vârsta matrimonială Vîrsta matrimonială minimă
este de 18 ani. pentru motive temeinice, se poate
încuviinţa încheierea căsătoriei cu reducerea vîrstei
matrimoniale, dar nu mai mult decît cu doi ani.
 2. Consimțământul la căsătorie
De obicei, consimţământul la căsătorie se manifestă prin
răspunsul afirmativ la întrebările ofiţerului de stare civilă
adresate fiecăruia dintre soţi, în sensul dacă vor să se
căsătorească unul cu altul.
Pentru a fi valabil exprimat şi a produce efecte juridice,
consimţământul trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să
fie neviciat, să fie actual, să fie dat personal şi necondiţionat de
viitorii soţi, precum şi constatat de către delegatul de stare
civilă.
Consimţământul trebuie să fie actual.
Exprimarea consimţământului de către viitorii soţi se face în
momentul celebrării căsătoriei, în public, în faţa ofiţerului de
stare civilă.
c) Consimţământul trebuie să fie dat personal şi necondiţionat
de către viitorii soţi.
Legea exclude posibilitatea încheierii căsătoriei prin
reprezentant. Prin urmare, la încheierea căsătoriei, viitorii soţi
trebuie să fie prezenţi personal la oficiul de stare civilă pentru a
consimţi, prin răspunsuri consecutive, la întrebarea delegatului
de stare civilă, dacă doresc să se căsătorească.
d) Consimţământul trebuie constatat direct de către ofiţerul
de stare civilă.
Căsătoria va fi declarată încheiată numai după ce delegatul de
stare civilă va constata direct că viitorii soţi şi-au exprimat liber,
în faţa sa, consimţământul la căsătorie.

 3. Diferența de sex
Art. 48 alin. 2 din Constituţie prevede „Familia se întemeiază pe
căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, ...”, art. 11 alin.
1 C. familiei reglementând consimţământul viitorilor soţi la
căsătorie, stipulează „..., al bărbatului şi femeii care se
căsătoresc, ...” etc.
Mai mult decât atât, art. 15 alin. 1 lit. h) prevede expres că nu
se admite încheierea căsătoriei între persoane de acelaşi sex.

 4. Comunicarea reciprocă a stării sănătății de către

viitorii soți
Spre deosebire de vechea reglementare, unde controlul
medical era obligatoriu, în prezent efectuarea acestuia este
lăsată la propria dorinţă a viitorilor soţi, după cum reiese din
art. 13 C. familiei:
„1) Persoanele care doresc să se căsătorească, la solicitare, pot
efectua un examen medical gratuit, în scopul depistării bolilor
sau a agenţilor patogeni ce pot fi transmişi copiilor, cu acordul
informat al lor.
(2) Rezultatul examenului medical se comunică numai
persoanei examinate.
(3) Modul, termenul şi limitele examenului medical sunt
stabilite de Ministerul Sănătăţii”.

Impedimentele la căsătorie
Impedimentele la căsătorie reprezintă acele împrejurări de fapt
sau de drept a căror existenţă împiedică încheierea căsătoriei
Potrivit art. 15 alin. 1 C. familiei:
„Nu se admite încheierea căsătoriei între:
a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi
surori, inclusiv cei care au un părinte comun;
c) adoptator şi adoptat;
d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, până la al II-
lea grad inclusiv;
e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în
perioada curatelei;
f) persoane dintre care cel puţin în privința uneia este instituită
o măsură de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau
tutelă) şi lipseşte autorizarea prevăzută de lege la încheierea
căsătoriei;
g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada
când ambele îşi ispăşesc pedeapsa;
h) persoane de acelaşi sex”
Condiţiile de formă ale căsătoriei
 
Condiţiile de formă ale actului juridic al căsătoriei se referă la
procedura de încheiere a căsătoriei, desfăşurată în două etape:
 formalităţi premergătoare încheierii căsătoriei
(declarația de căsătorie și opoziția la căsătorie)
 formalităţi privind însăşi încheierea căsătoriei.

Formalităţi premergătoare încheierii căsătoriei

Declaraţia de căsătorie.
În conformitate cu dispoziţiile art. 10 C. familiei şi art. 31,33 din
Legea privind actele de stare civilă, cei care doresc să se
căsătorească trebuie să facă la oficiul de stare civilă o declaraţie
de căsătorie, prin care îşi manifestă voinţa în vederea încheierii
căsătoriei.
Declaraţia de căsătorie se depune personal de către viitorii soţi,
în scris, la oficiul de stare civilă în a cărui rază teritorială
domiciliază unul dintre viitorii soţi sau al părinţilor unuia dintre
ei.
Căsătoria se poate încheia în termen de o lună de la data
depunerii declaraţiei de căsătorie.
Opoziţia la căsătorie este manifestarea de voinţă a unei
persoane prin care aduce la cunoştinţa ofiţerului de stare civilă
existenţa unor împrejurări de fapt sau de drept care nu permite
încheierea căsătoriei.

Procedura încheierii căsătoriei

Oficierea căsătoriei are loc, de regulă, la sediul oficiului de
stare civilă, adică într-un loc public, în prezenţa viitorilor soţi,
care îşi vor exprima personal consimţământul în faţa persoanei
responsabile, răspunzând la întrebarea adresată fiecăruia dintre
ei dacă vor să se căsătorească.
În cazuri excepţionale, căsătoria poate fi încheiată şi în afara
sediului oficiului de stare civilă. În acest sens art. 32 alin. 2 din
Legea privind actele de stare civilă prevede:
„Căsătoria se poate încheia în afara sediului organului de stare
civilă (acasă, la spital etc.) dacă, din motive temeinice, unul
dintre viitorii soţi se află în imposibilitate de a se prezenta
personal la organul de stare civilă.
Încheierea căsătoriei cu o persoană condamnată sau arestată
se face în localul penitenciarului sau izolatorului de urmărire
penală.
La data fixată pentru celebrarea căsătoriei:
- se identifică, pe baza actelor de identitate, viitorii soţi;
- se constată că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi că nu
există impedimente la căsătorie;
- se constată că nu există opoziţii la căsătorie;
- se constată dacă persoanele care se căsătoresc îşi dau
consimţământul reciproc de a încheia căsătoria;
- se declară căsătoria încheiată în baza consimţământului
viitorilor soţi;
- în registrul actelor de căsătorie se înscrie textul actului de
căsătorie, care se semnează de soţi, de martori, dacă sunt şi de
cel ce oficiază încheierea căsătoriei;
- se face menţiuni în actele de identitate ale soţilor despre
încheierea căsătoriei şi
eventuala schimbare a numelui unuia sau a ambilor soţi;
- se eliberează soţilor certificatul de căsătorie.
Momentul încheierii căsătoriei este acela în care delegatul de
stare civilă constată că sunt îndeplinite toate condiţiile cerute
de lege pentru încheierea unei căsătorii valabile şi îi declară pe
viitorii soţi căsătoriţi.
Căsătoria nu poate fi dovedită decât prin certificatul de
căsătorie, care este eliberat în baza actului întocmit în registrul
actelor de stare civilă.