STUDIU GEOGRAFIC COMPLEX

-
MUNȚII VRANCEI

BUCUREȘTI,
2021

1
 CUPRINS

Introducere..................................................................................................................................3
I - Așezare
geografică ................................................................................................................4
1.1 Coordonate matematice ...................................................................................................4
1.2 Încadrare
teritorială...........................................................................................................5
II – Descriere și varietăți............................................................................................................6
2.1 Relieful............................................................................................................................ 6
2.2 Clima ...............................................................................................................................
7
2.3 Vegetația și
fauna..............................................................................................................8
2.4 Hidrografia.......................................................................................................................9
III – Elemente structurale.........................................................................................................10
3.1 Geologie.........................................................................................................................10
3.2 Litologie.........................................................................................................................11
IV – Obiective turistice............................................................................................................12
Concluzii...................................................................................................................................15

2
Bibliografie...............................................................................................................................16
.

INTRODUCERE

Județul Vrancea are în componența sa numeroase locuri deosebite și locuri cu potențial

turistic ridicat sau variate puncte de atracție , printre care și Munții Vrancei. Munții Vrancei
sunt o unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților
Orientali. Lucrarea propune un studiu științific amănunțit asupra istoriei, geografiei,
geologiei, încadrării administrative și economice cu scopul de a descoperi mai multe
informații utile și mai apoi de a le valorifica și de a urmări transformările, Astfel, am pus cap
la cap toate informațiile pe care le cunoșteam deja despre comună, și am încercat elaborarea
referatului cu privire la Munții Vrancei Pe parcursul căutărilor și al descoperirilor, aceste
informații m-au făcut să caut din ce în ce mai multe, deoarece mi se pare un loc foarte special
și cu multe povești frumoase și interesante de valorificat.
În ceea ce privește întocmirea acestei lucrări am apelat la diferite surse bibliografice la
care au mai fost adăugate atât surse de informare electronice, pagini web și baze de date,
majoritatea extrase de pe internet.

3
Studiul de față este elaborat pe parcursul a opt capitole, cuprinzând în total 27 de figuri(hărți,
scheme, fotografii). Așadar, ultimul capitol al lucrării redă, sistematizat, judecățile finale,
opinia personală asupra studiului propus și a direcțiilor viitoare ale Munților Vrancei.

I. Așezare geografică

1.1. Încadrare matematică

Prinvind pe harta politică a României, se poate observa că poziția Județului Vrancea
este cuprinsă între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’
și 27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, iar munții ce îl
înconjoră sunt situați la 46°00′ latitudine nordică și 26°30′ latitudine estică, fiind o unitate
de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali.

4
 Figura nr.1 Poziția geografică a județului Vrancea în România (Sursa:
www.openstreetmap.org)

Figura nr.2 Amplasarea Munților Vrancei în județul

Vrancea,sursa(https://www.google.com/urlMuntii_Vrancei)
1.2 Încadrare teritorială
Munții Vrancei se încadrează laturii externe a grupei Carpaților de Curbură,
aparținînd Carpaților Orientali, împreună cu Munții Brețcului și Munții Buzăului,
alcătuind sectorul estic. Acesta este mărginit de Depresiunea intramontană a Brașovului, la
nord, de Subcarpații Curburii, la est, și de valea carpatică a Buzăului, la sud-vest. Spre est,
teritoriul montan vine în contact cu Depresiunea Vrancei, de-a lungul unei limite tranșante
marcată de localitățile Soveja, la nord, pe valea Șușiței, Tulnici – pe Putna, Nereju – pe
Zăbala, și Vintileasca, la sud, pe Rîmnicu Sărat. La nord-vest, Munții Vrancei au Munții

5
Brețcului și Măgura Cașinului. Munții Brețcului și Măgura Cașinului (sau Munții Cașin)
sunt considerate de unii ca făcând parte din Munții Vrancei, dar cel mai des sunt grupați ca
unități geografice separate.

Sub raport adminitrativ-teritorial, zona Munților Vrancei aparține județelor Vrancea

(cea mai mare parte), Bacău (sectorul nordic), Buzău (marginea de sud-vest și foarte
puțin din extremitatea sudică) și Covasna (latura nord-vestică) avînd o suprafață de
aproximativ 1.500 km².

Figura nr.3 Distribuția Munților Vrancei în județul

Vrancea,sursa(https://www.google.com/urlMuntii_Vrancei)

II – Descriere și varietăți
2.1 Relieful
Relieful major al teritoriului judeţului Vrancea este unul foarte variat atât din
punct de vedere al altitudinii şi al formei, cât şi din punct de vedere al originii şi vârstei
lui.

Munţii Vrancei sunt situaţi în partea de nord-est a Carpaţilor de la Curbură şi se

desfăşoară pe o lungime de 79 km (în direcţia nord-sud) cu o lăţime de 25-30 km (în

6
 direcţia est-vest) având o suprafaţă de 1666 km 2. Sunt munţi cu altitudini mijlocii,
formaţi dintr-o alternanţă de culmi (Lăcăuţi, Giurgiu, Zboina Frumoasă) şi masive izolate
cu aspect de măguri (Goru, Pietrosu, Clăbuc) fragmentate de văi adânci, cu numeroase
chei şi sectoare de lărgire sub forma unor mici depresiuni (Lepşa, Greşu).

Caracteristică din punct de vedere altimetric, este dispunerea reliefului în trepte

ce coboară de la vest spre est. Astfel, treapta vestică, cea mai mai înaltă, este alcătuită din
culmi şi masive muntoase, cu aspect de măguri, ale căror altitudini oscilează între 960 –
1783 m. Acestea formează munţii Vrancei, care domină printr-o diferenţă de nivel de 300
– 600 m, un prelung uluc depresionar situat la est de linia ce uneşte localităţile Tulnici,
Văcăria, Neculele. Depresiunea ce se întinde spre nord până la vest de Soveja este
fragmentată de către văi transversale, într-o serie de culmi deluroase, ale căror altitudini
variază între 500 – 850 m. La est de culmile înalte vestice se află un al doilea uluc
depresionar, cu altitudine mai mică decât primul ( 350 – 650 m ). În partea estică a lui se
găsesc dealuri înşirate pe un singur aliniament, fragmentat de văi transversale (Suşiţa,
Putna, Milcov ). Acestea sunt dealurile înalte estice, ale căror altitudini variază între 600
– 996 m. Variaţiile originii, formei, alcătuirii interne şi vârstei principalelor forme de
relief determină diferenţierea în cadrul teritoriului a mai multor unităţi şi subunităţi de
relief – Munţii Vrancei, dealurile subcarpatice şi Câmpia Siretului – eşalonate în ordinea
înălţimii şi vechimii, de la vest la est.

Figura nr. 4 - Munții Vrancei, sursa

(https://www.google.com/urlmuntii-
vrancei)

2.2 Clima
Caracteristicile dominante ale climei munților Vrancei sunt determinate de poziția
geografică în cuprinsul arcului carpatic și de etajarea reliefului. Temperatura aerului se
manifestă în succesiunea anotimpurilr prin valori pozitive și negative destul de diferite.
Media anuală este cuprinsă între 2 și 4
grade ˚C, pentru zona montană cea mai înaltă,
și 6-8 grade ˚C, corespunzatoare sectorului
muntos cel mai coborât. Mediile lunii cele mai
7
 calde, iulie, oscilează între 14-16 grade ˚C la
periferia munților si 10-12 grade ˚C la
altitudini mai mari de 1500 m. În luna
ianuarie, temperaturile medii coboară de la 2
până la mai puțin de 6 grade ˚C pe culmile cele
mai înalte. Precipitațiile cresc de la 600-800
mm până la 1200-1400 mm, cele mai
abundente afectând munții cu înalțimi de peste
1400-1500 m.

Aceste valori medii sunt neuniform repartizate pe anotimpuri, înregistrându-se câte

un maxim la finele primăverii și începutul iernii, separate de două perioade de minim:
iulie-august și ianuarie-februarie. La tranzacția anotimpurilor, precipitațiile au caracter
mixt, punându-se în evidență și condițiile locale. Spre exemplu, în întreaga zonă se pot
produce concomitent ploi, ninsori și lapovite, așa cum căderile de zăpadă sau ploile
torențiale nu lipsesc din manifestările trecătoare ale stării vremii.
Poziția geografică a munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice,
oceanice, mai umede sau cu temperaturi moderate, cât și a celor est-europene, mai aride.
Numărul mediu anual cu zile cu cer acoperit este de 180 în zona celor mai înalte culmi de
pe creasta apuseană a munților Vrancei și de 160 în restul spațiului montan. Durata medie
de strălucire a soarelui este de 80 zile pe an.

Figura nr. 6 - Munții Vrancei,

peisaj de iarnă, sursa
(https://www.google.com/urlm
untii-vrancei)

Cât privește sezonul alb, gerurile pătrunzătoare nu au persistenta îndelungată, iar

caracteristicile stratului nival sunt impuse de etajarea reliefului. În general, pe munții cu
înălțimi de peste 1450-1500 m zăpadă începe să se depună pe la sfârșitul lui octombrie
începutul lui noiembrie, iar în decembrie aceasta se generalizează și persistă până către
sfarșitul lui martie; uneori, cele mai înalte culmi rămân albe până în luna mai.
2.3 Vegetația și fauna

Date fiind altitudinea și condișiile climatice, vegetația caracteristică Munților Vrancei

este cea de pădure și de pajiști montane secundare.

În Munții Vrancei întalnim următoarele etaje de vegetație:

 unul inferior, cu arborete de amestec (foioase și rășinoase)

8
  unul superior, alcătuit din rășinoase (conifere)
Figura nr. 7 – Muguri, sursa
https://www.carpati.org/ghid_montan
Pădurile de amestec ocupă, cu precădere jumătatea răsăriteană a munților Vrancei
și preferă versanții sudici. Dintre speciile de foioase se face remarcat fagul. El se
asociază cu paltin, carpen, frasin, mesteacăn, mai rar gorun, ulm de munte sau arin.
Pădurile de conifere urcă până aproape de cele mai înalte vârfuri, acoperind, cu
predilecție, jumătatea apuseană a zonei montane, precum și versanții cu expunere
nordică: molidul, bradul, pinul. Pe suprafețe inulare se dezvoltă molidisuri pure,
bradete sau pinete. Codrii propriu-ziși de molid se întâlnesc în cuprinsul văilor Putna,
Zăbala, Basca Mare, Basca Mică, Năruja, Misina etc.

Fauna

Pădurile adăpostesc o faună foarte variată. La limita lor superioară întalnim

cocoșul de munt, ieruncei, acvila de stâncă, acvila tipatoare; mai jos, în crengărișul
codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha, huhurezul mic, corbul, mierla gulerată,
ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea verde, gaița, etc.
Pă
durile sunt populate și de numeroase
mamifere: cerbul, ursul , mistrețul , râsul,
jderul, lupul , vulpea, viezurele, pisica
sălbatică, iepurele, capra roșie.

Apele repezi și limpezi sunt mediul propice

pentru păstrăv, mreană, clean și scobarul .
Figura nr. 8 – Buha, sursa
https://www.carpati.org/ghid_
montan

2.4 Hidrografia
Rețeaua hidrografică are o distribuție impresionantă, pe ambele flancuri montane.
Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfârșitul primăverii, circa 44% al și în prima
jumătate a verii, aproape 30%, cand se produc și creșteri substanțiale de debite lichide,
provocând însemnate viituri.

Menționăm câteva bazine importante :

9
  Siretul colectează din cuprinsul munților Vrancei o rețea de ape constituită în cinci
bazine hidrografice individuale: Oituz, Sușița, Putna, Râmnicul Sărat și Buzău.
 Bazinul Oituz este reprezentat de râul cu același nume si afluentul său, Casinul.
 Bazinul Sușița, cu o suprafata de 410 kmp, ocupă contactul dintre culmile muntoase
Zboiana Neagră-Tiua Golașă, la vest, si depresiunea subcarpatică Soveja, la est.
 Bazinul Putna are o suprafata de 2742 kmp, din care circa jumătate înglobează munții
Vrancei, drenând în exclusivitate flancul răsăritean al acestora. Putna, se constituie
dintr-un mănunchi de izvoare, dirijate pe versantul nordic al culmii Lăcăuți-Arisoaia,
de la o altitudine maximă apropiată de 1700 m; în aval de satul Lepșa, Putna se
angajează într-un defileu lung de circa 7 km; de la obarsie pana la Tulnici.
 Bazinul Râmnicu Sărat, cu o suprafață de 943 kmp, din care munților Vrancei le
revine doar obarsia râului.
 Bazinul Buzău, cu o suprafață de 441 kmp, se infiripă la nord-nord-vest de vf.Lăcăuți,
la o altitudine de circa 1650 m.
 Ojdula, cu un bazin de 48 kmp și o lungime de 17 km, se formează pe versantul
apusean al masivului Musat

Dintre lacuri amintim: Lacul fără nume de pe albia Zăbalei, Lacul Verde, de pe pârâul
Lepșa, Lacul Negru, situat în bazinul Nărujei, la 1235 m altitudine, pe versantul stâng.

Figura nr. 9 Peisaj pe râul Tișița, sursa

(https://www.google.com/urlmuntii-vrancei)

Capitolul III – Elemente structurale

3.1 Geologie

Dată fiind apartenența la Carpații Orientali, caracteristicile dominante ale structurilor

geologice și complexelor litologice sedimentare, proprii munților Vrancei, se înscriu
unității de fliș.

10
 Răspândirea cea mai largă o au gresiile, de
la gresia de Kliwa și de Tarcău, la gresii
calcaroase, gresii micacee, gresii glauconitice,
gresii cu cromatică verzuie și albă etc, în
alternanta sau intercalate cu marnocalcare,
marnocalcare bituminoase, marne, șisturi,
conglomerate, etc . Toate acestea sunt dispuse
în strate cu grosimi variabile și au o structura
cutată, orientată pe aliniamente majore cu
direcție generală nord-est-sud-vest.
Formațiunile geologice sunt afectate
sensibil de deformări tectonice: falii, flexuri,
Figura nr. 10 - Reprezentare etc. Unele linii de fracturi se evidențiază în
geologică Cheile Tișiței, sursa peisaj prin abrupturi, care mărginesc creste
(https://www.google.com/urlchei
le_tisitei) propriu-zise.
Culmile munților Vrancei , care formează structura majoră a reliefului, se dispun pe
trei aliniamente principale, cu orientare generală nord-sud:
 Culmea apuseană, care are o altitudine medie de circa 1550 m, măsoară aproape
50 km lungime, este fragmentată și se desfășoară pe următoarele aliniamente:
1544 m-Lujeru, 1517 m-Arișoaia, 1725 m-Lăcăuți, 1777 m-Goru, etc
 Creasta mediană, care se detașează la o distanță de 5-7 km spre est de creasta
apuseană, are o altitudine medie de circa 1450 m, 40 km lungime și este
individualizată pe aliniamentul: Tisaru Mic, 1263 m-Tisaru Mare, 1285 m-Dealul
Crucilor, 1273 m-Condratu, 1455 m-Zburatura, 1590 m-Culmea Paisele-Pietrosu,
1657 m-Culmea Laposu.
 Bordura montană închide la răsărit munții Vrancei și marchează categoric, printr-
un abrupt de până la 300 m înalțime, contactul cu depresiunea subcarpatică a
Vrancei.

3.2 Litologie
Natura litologică a formațiunilor acvifere, joacă un rol esențial în desfășurarea proceselor
hidrogeologice, de ea depinzând în cea mai mare măsură, regimul hidrodinamic și
hidrochimic, posibilitatea de alimentare și drenare, precum și cantitatea de apă înmagazinată
(Fig.11).

11
 Figura nr. 11 - Geologia munților conform hărților geologice 1:2000.000 (http://www.geo-
spatial.org/)

Capitolul IV – Obiective turistice

Împărțit între regiunile Moldova și Muntenia, județul Vrancea adăpostește o mulțime de

locuri frumoase, de la stațiuni balneoclimaterice cu aer proaspăt si ape curative, până la

12
 rezervații încantatoare de pini și cascade spectaculoase care încantă ochii și sufletul oricărui
vizitator.
Iată care sunt principalele atracții turistice din munții Vrancei:
 Rezervația Naturală Cheile Tișiței. Situată în
apropierea localității Lepșa, se întinde de-a
lungul cursului râului Tișița, între muntele Tisaru
Mare și dealul Rapa Caprei, fiind învăluită de un
relief spectaculos, cu pereți de piatră aproape
verticali, lunci întinse și zone depresionare.
Rezervația este cu adevărat fascinantă primavara,
când întreaga natură renaște, ispitindu-și
vizitatorii cu miresmele și culorile sale.
Rezervația are o lungime de circa 4,5 kilometri și
Figura nr. 12 - Peisaj Cheile Tișiței, se găsește la altitudinea de 850 de metri.
sursa (https://www.google.com/
-tisitei-raiul-din-judetul-vrancea)

 Cascada Putnei. Într-una dintre cele mai

pitorești stațiuni din Vrancea, mai precis în
Lepșa, se găsește Cascada Putna, ale cărei ape
învolburate își croiesc drumul anevoios pe o
distanță de 80 de metri, vărsându-se într-un lac
adânc de 12 metri, urmând ca în final să ajungă
tocmai în Cheile Tișiței. Cascada este inclusă în
Parcul Natural Putna-Vrancea care, din anul
1973, este considerată monument natural.
Figura nr. 13 Peisaj Cascada Putnei,
sursa(https://www.google.com/cascad
a-putnei)

 Stațiunea Lepșa. Găsită tocmai în creierii munților Vrancei, această stațiune iubită

atât de mult de vrânceni este, cu siguranță, unul dintre cele mai frumoase locuri pe
care le poți vizita în acest judeș, ispitindu-și vizitatorii cu o mulțime de atracții
naturale. Stațiunea are, de asemenea, o sumedenie de pensiuni pline de farmec, dar și
locuri de camping unde să te cazezi la cort.
 Rezervația naturală Muntele Goru. Este o rezervație de tip geomorfologic,
forestier, floristic, faunistic și de peisaj; obiectivul central ocrotit de această arie protejată
este vegetația caracteristică etajului subalpin, componenta principală fiind unicul jnepenis

13
din Munții Vrancei, precum și alte numeroase specii de plante si animale endemice sau
rare.

Figura nr. 14 Peisaj Rezervația Naturală

Muntele Goru, sursa
(http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-
muntele-goru-din-judetul-vrancea-ob-1893.html)

 Parcul Natural Putna-Vrancea. Este o arie protejată de interes național, ce

corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în sud-vestul Moldovei, pe
teritoriul județului Vrancea

Figura nr. 15 Peisaj Parcul

Natural Putna, sursa
(https://www.google.com/maps/c
ontribphotos)

 Valea Nărujei. Frumusețea zonei stârnește o neasemuită plăcere în ochii privitorului,

cu ale sale stânci cu straturi de gresie prin care apa își croiește drum cu repeziciune.
Acesta este locul ideal în care să faci un popas de câteva minute pentru a admira
frumusețea crudă a natura și pentru a-ți împrospăta plămânii cu oxigenul pur al
verdelui pădurii.

Figura nr. 16 - Peisaj Valea Nărujei,

sursa
(https://blog.travelminit.ro/descopera-
valea-narujei-un-loc-de-poveste-din-
muntii-vrancei/)

CONCLUZII

14
 Regiunea Vrancei este una dintre tărâmurile românești cu cele mai frumoase locuri
ascunse în inima naturii și totodată locul pe care eu îl numesc cu mândrie acasă.

Mai puțin cunoscuți în rândul călătorilor, dar de o frumusețe nemaivăzută ce stârnește

interesul și invidia oricărui pasionat de fotografie sau pictură, Munții Vrancei, sunt un loc
ce merită mai multă atenție și, cu siguranță, mai multă promovare din partea
autorităților. Este o liniște aparte aici, pe care nu toți munții o au, este natura într-o formă
mult mai puțin atinsă de om decât în alte părți, lucru care face această zonă deosebită.

O călătorie într-o astfel de zonă poate fi în același timp o călătorie spre centrul
pădurii ca și una spre centrul propriei ființe. O călătorie plinî de peripeții, și de frumos,
din care să te întorci înțelegând mult mai bine natura, muntele și pe tine însuți. E greu să
nu iubești muntele când el te poate pune atât de sincer față în față cu tine însuți, iar mie
mi-e greu să nu iubesc munții Vrancei când aici mă simt mai aproape de bucurie.

BIBLIOGRAFIE

15
 https://ioanstoenica.com/2012/07/01/traversarea-muntilor-vrancei-de-la-est-la-vest-4-zile-de-
vara-prin-salbaticie/
 https://www.carpati.org/_montan/muntii/vrancei-geologie/
 https://blog.travelminit.ro/descopera-valea-narujei-un-loc-de-poveste-din-muntii-vrancei/
 http://www.carnivoremari.ro/life8576/db83.html
 http://www.montaniarzi.ro/muntii-vrancei-muntii-sub-care-dorm-balaurii/
 https://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai-frumoase-locuri-din-
judetul-vrancea/
 https://ro.scribd.com/doc/268494844/Muntii-Vrancei
 https://www.carpati.org/poze_fotografii/vrancei/cheile_tisitei/87817/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vrancea
 https://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/vrancei-53/clima/
 https://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/vrancei-53/flora/
 https://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/vrancei-53/hidrografie/
 https://blog.travelminit.ro/descopera-valea-narujei-un-loc-de-poveste-din-muntii-vrancei/
 https://www.google.com/maps/contribphotos
 http://www.geo-spatial.org/
 http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-muntele-goru-din-judetul-vrancea-ob-1893.html
 https://www.google.com/urlcheile_tisitei
 https://www.google.com/urlcheile_tisitei

16