Izvoarele juridice

Conceptul și clasificarea dreptului

Doctrina juridica
Normele religioase
Contractul normativ juridic
Actul normativ juridic
1.1Concept
1.2Trasaturi
Clasificarea actelor normativ juridice
1.1Legile
1.2Actele normativ juridice subordonate legii
Caracteristica generala a constituții republicii moldova ca principal izvor de
drept
Natura juridică a izvoarelor de drept în Republica Moldova

Normele juridice fiind cele mai mici elemente ale sistemelor de drept,pentru a fi
aduse la conostinta societății este necesar,sa fie exprimate în anumite surse și
anume formele de exprimare a normelor juridice în literatura de specialitate a
căpătat denumirea de izvoare ale dreptului în acest sens cunoaștem mai multe
clasificări ale izvoarelor de drept,o prima clasificare sunt izvoare materiale și
formale ale dreptului
1 Izvoarele materiale subintelegem acelea împrejurări circumstanțe de ordin social
politic natural sau de alta natura,care determina apariția izvoarelor formale ale
dreptului.Izvoarele materiale sunt factorii de configurare a dreptului.(Calamități
naturale),dacă este un factor economic(apariția unor noi relatii economie)
(internațional,aderarea la unor convenții internationale)acești factori determina
elaborarea normelor juridice adică al izvoarelor formale ale dreptului.
Și a 2 izvoarele formale ale dreptului sunt formele de exprimare ale normelor
juridice,în Republica Moldova constatam ca principalele izvoare formale ale
dreptului sunt contractul normativ juridic,și actul normativ juridic.
Izvoarele scrise și nescrise,cele nescrise sunt obligatorii fără a fi
scrise(cutuma)
Izvoarele scrie,pentru a aduce la cunostinta este necesar de a fi exprimate în
forma scrisa,și chiar unele din ele necesita de a fi publicate în surse oficiale
ale statului de exemplu acte normativ juridice se publica
Izvoare directe și indirecte,cele directe sunt Izvoarele care pot fi direct
implementate pentru reglementarea relațiilor sociale,și este stabilit de fiecare
stat în parte ținând cont de tradiție și etc,în Republica Moldova ca izvoare
directe sunt acte normativ juridic și contractul normativ juridic.In rest deja
toate devin izvoare directe,ca un izvor indirect sa devina direct este necesar ca
statul sa recunoască caracterul sau obligatoriu.
Izvoare creative și interpretative
Izvoarele creative sunt acelea izvoare prin intermediul cărora,sunt create norme
juridice noi(exemplu au fost adoptate constitutia rm). 2Izvoarele interpretative
sunt acelea izvoare prin intermediul cărora nu se creează norme juridice noi,dar
pur și simplu se talmacesc norme juridice deja existente.Aceste izvoare
interpretative sunt de 2 tipuri
1.1Oficiale de exemplu,hotărârea curții internaționale privind interpretarea unor
norme juridice din constitutia republicii Moldova.
1.2Izvoare neoficiale sunt doctrina juridica(comentariu constituției republicii
Moldova articol cu articol)
1. Izvoarele naționale și izvoare internaționale, izvoarele internaționale sunt
acelea izvoare care sunt create de autoritățile publice ale statului(parlamentul
guvernul președintele republicii moldova)și ele se aplica în limitele teritoriale
ale acestora.
2. Izvoarele internaționale create de statele suverane și egale în drepturi și ele
apar de regula în forma de convenții
tratate acorduri internaționale.
Izvoare interne și izvoare externe;
1ca izvor intern apare voința poporului
2ca izvor extern aceasta voința este moralizata
O alta parare ca izvor intern apare ca norma juridica ca cel mai mic element al
dreptului,iar ca izvor extern apar acelea izvoare unde au fost exprimate norme
juridice.
A 3 părere este ca izvoarele interne sunt acelea izvoare aplicate în limitele unui
stat.

Izvoare primare și secundare;vedem asta după forță juridica,și forță juridica

difera de la un stat la alt,ca izvoare primare în Statele ce fac parte a sistemului
romano germanic și contractul normativ juridic și actele normativ juridic.

Caracteristica formala a dreptului

Constatam ca în societata prestatala precum și în cea statala în special în
perioada antica precum și cea medievala relatiile sociale erau reglementate în baza
obiceiurilor adică a cutumelor.In acelea perioade chiar existau unele sistematizare
și codificari ale cutumelor fiind exprimate unele coduri(Codul manu,codul
hadurabi,legea celor 12 table).În spațiul romanesc Ius Valachium.Autorul roman Ion
Craiovean menționează ca când a apărut statul el a apreciat toate obiceiurile
existente în acea perioada și a avut în acest sens 3 atitudini;1:de recunoaștere a
importantei unor obiceiuri juridice și datorita acestora ele au fost
sanctionate(recunoscute)și transformate în norme cu caracter juridice.2:de
acceptare a existentei în continuare a unor obiceiuri în calitate de norme sociale
simple,care după importanta lor nu necesitau a fi transformate în norme cu caracter
juridic,dar nici nu contraveneau ordinii de drept.3:de interzicerea a aplicării în
continuare al obiceiurilor care contraveneau ordinii sociale aparate
Izvoarele juridice
Conceptul și clasificarea dreptului
Doctrina juridica
Normele religioase
Contractul normativ juridic
Actul normativ juridic
1.1Concept
1.2Trasaturi
Clasificarea actelor normativ juridice
1.1Legile
1.2Actele normativ juridice subordonate legii
Caracteristica generala a constituții republicii moldova ca principal izvor de
drept
Natura juridică a izvoarelor de drept în Republica Moldova

Normele juridice fiind cele mai mici elemente ale sistemelor de drept,pentru a fi
aduse la conostinta societății este necesar,sa fie exprimate în anumite surse și
anume formele de exprimare a normelor juridice în literatura de specialitate a
căpătat denumirea de izvoare ale dreptului în acest sens cunoaștem mai multe
clasificări ale izvoarelor de drept,o prima clasificare sunt izvoare materiale și
formale ale dreptului
1 Izvoarele materiale subintelegem acelea împrejurări circumstanțe de ordin social
politic natural sau de alta natura,care determina apariția izvoarelor formale ale
dreptului.Izvoarele materiale sunt factorii de configurare a dreptului.(Calamități
naturale),dacă este un factor economic(apariția unor noi relatii economie)
(internațional,aderarea la unor convenții internationale)acești factori determina
elaborarea normelor juridice adică al izvoarelor formale ale dreptului.
Și a 2 izvoarele formale ale dreptului sunt formele de exprimare ale normelor
juridice,în Republica Moldova constatam ca principalele izvoare formale ale
dreptului sunt contractul normativ juridic,și actul normativ juridic.
Izvoarele scrise și nescrise,cele nescrise sunt obligatorii fără a fi
scrise(cutuma)
Izvoarele scrie,pentru a aduce la cunostinta este necesar de a fi exprimate în
forma scrisa,și chiar unele din ele necesita de a fi publicate în surse oficiale
ale statului de exemplu acte normativ juridice se publica
Izvoare directe și indirecte,cele directe sunt Izvoarele care pot fi direct
implementate pentru reglementarea relațiilor sociale,și este stabilit de fiecare
stat în parte ținând cont de tradiție și etc,în Republica Moldova ca izvoare
directe sunt acte normativ juridic și contractul normativ juridic.In rest deja
toate devin izvoare directe,ca un izvor indirect sa devina direct este necesar ca
statul sa recunoască caracterul sau obligatoriu.
Izvoare creative și interpretative
Izvoarele creative sunt acelea izvoare prin intermediul cărora,sunt create norme
juridice noi(exemplu au fost adoptate constitutia rm). 2Izvoarele interpretative
sunt acelea izvoare prin intermediul cărora nu se creează norme juridice noi,dar
pur și simplu se talmacesc norme juridice deja existente.Aceste izvoare
interpretative sunt de 2 tipuri
1.1Oficiale de exemplu,hotărârea curții internaționale privind interpretarea unor
norme juridice din constitutia republicii Moldova.
1.2Izvoare neoficiale sunt doctrina juridica(comentariu constituției republicii
Moldova articol cu articol)
1. Izvoarele naționale și izvoare internaționale, izvoarele internaționale sunt
acelea izvoare care sunt create de autoritățile publice ale statului(parlamentul
guvernul președintele republicii moldova)și ele se aplica în limitele teritoriale
ale acestora.
2. Izvoarele internaționale create de statele suverane și egale în drepturi și ele
apar de regula în forma de convenții
tratate acorduri internaționale.

Izvoare interne și izvoare externe;

1ca izvor intern apare voința poporului
2ca izvor extern aceasta voința este moralizata
O alta parare ca izvor intern apare ca norma juridica ca cel mai mic element al
dreptului,iar ca izvor extern apar acelea izvoare unde au fost exprimate norme
juridice.
A 3 părere este ca izvoarele interne sunt acelea izvoare aplicate în limitele unui
stat.

Izvoare primare și secundare;vedem asta după forță juridica,și forță juridica

difera de la un stat la alt,ca izvoare primare în Statele ce fac parte a sistemului
romano germanic și contractul normativ juridic și actele normativ juridic.

Caracteristica formala a dreptului

Constatam ca în societata prestatala precum și în cea statala în special în
perioada antica precum și cea medievala relatiile sociale erau reglementate în baza
obiceiurilor adică a cutumelor.In acelea perioade chiar existau unele sistematizare
și codificari ale cutumelor fiind exprimate unele coduri(Codul manu,codul
hadurabi,legea celor 12 table).În spațiul romanesc Ius Valachium.Autorul roman Ion
Craiovean menționează ca când a apărut statul el a apreciat toate obiceiurile
existente în acea perioada și a avut în acest sens 3 atitudini;1:de recunoaștere a
importantei unor obiceiuri juridice și datorita acestora ele au fost
sanctionate(recunoscute)și transformate în norme cu caracter juridice.2:de
acceptare a existentei în continuare a unor obiceiuri în calitate de norme sociale
simple,care după importanta lor nu necesitau a fi transformate în norme cu caracter
juridic,dar nici nu contraveneau ordinii de drept.3:de interzicerea a aplicării în
continuare al obiceiurilor care contraveneau ordinii sociale apaparate de stat în
acel moment.Tinanad cont decele expuse vedem dreptul ca o regula de conduita ca
rezultat al aplicării ei repetate ca într-o perioada îndelungată timp în cadrul
unei colectivități umane și este recunoscuta de puterea de stat și dotata de
aceasta cu forță juridica obligatorie.
Autoarea romana Popescu afirma cacutuma are 2 elemente un element material care
consta într-o uzanta sociala Constanta uniform aplicata și aplicata.
2 Un element psihologic care consta în convingerea ca aceasta uzanta este necesar
de a fi respectata.Tot ea menționează ca pentru trecerea unui obicei din sistemul
general al normelor sociale în sistemul izvoarelor de drept este necesar
respectarea uneia din 2 condiții
1Conditia fie statul prin organele sale recunoaște,un obicei ca important și îl
încorporează pe acesta într-o norma juridica oficiala a acestui stat.
2Fie un obicei este invocat de parti ca norma de conduita în fata unei instante de
judecata și aceasta îl validează ca regula juridica.In sistemul dreptului cutumiar
african,precum și în sisteme de drept tradiționale,plus la aceasta subliniem ca
obiceiul juridic are un rol important și în dreptul internațional.

2.1
În procesul de aplicare a dreptului instantele judecătorești emit diferite acte
individuale(hotărâri setinte decizii).Toate acestea sunt acte aplicative ale
dreptului,deoarece se aplica codul penal civil etc.Si anume toate actele,hotărâre
emise de către instantele judecătorești de toate nivelurile,judecatoriile curțile
constituționale și curtea suprema de justiție formează practica judecatoreascs din
Republica Moldova.Aceste acte emise de instantele judecătorești nu conțin norme
juridice,deoarece prin intermediul lor judecătorul da o soluție într-un litigiul pe
baza unor acte normativ juridice.
Iar precedentul judiciar sau administrativ presupune faptu ca hotărârile emise de
instantele judecătorești în special cele superioare devin obligatorii pentru alte
instantele de judecata sau alte organe statale în soluționarea cazurilor similare
care vor apărea pe viitor,constatam ca acest izvor de drept este aplicabil în
special în ramurile dreptului privat.
Constatam ca în diferite etape istorice acest izvor de drept avea o pondere mare,de
exemplu la romani asa numit drept Pretorian care cuprindea norme introduse de
pretor pentru completarea vechiului drept civil roman.La etapa contemporana în
Statele de drept anglo saxon precedentul judiciar are un rol important,și în alte
state care fac parte din alt sistem de drept,de exemplu în Elveția unele hotărâri
ale tribunalului constituie unele izvoare de drept adevărate.In Republica Moldova
precedentul judiciar este un izvor indirect iar hotărârile emise în special de
plenul curții supreme de justiție au un caracter se îndrumare pentru instantele
erharhic inferioare.
Doctrina juridica este acel izvor de drept care cuprinde ansamblul teoriei
concepției noțiunilor care au fost formulate de teoreticieni și practicieni ca
urmare a analizei statului și dreptului și au fost exprimate în manuale monografii
articole.Constatam ca doctrinele juridice au avut o importanta diferita la diferite
etape de dezvoltare istorica a societății,de exemplu în dreptul roman,în cazul în
care judecătorii examenau un careva caz și constatau absenta unor norme juridice ce
se referea la acel caz,adică erau prezenta lacune în drept,și ca da fie
soluționat,judecatorii puneau ca fundament operele la asa juristconsulti,papinian
Paul ulpian.Constatam ca la etapa contemporana doctrina juridica are mai mult un
rol consultativ și explicativ și de ideile doctrinare ar trebui sa tina cont
organele care elaborează norme juridice,în special parlamentul precum și organele
care aplica norme juridice,în special instantele judecătorești.

Normele religioase le luam singuri

Contractul normativ juridic:contractul normativ juridic este acel acord de voința

între 2 sau mai mulți subiecți,în baza căruia au fost create norme juridice
obligatorii.In baza unui contract simplu,părțile îs stabilesc drepturile și
obligațiile,și el nu apare ca un izvor de drept,pe când pe contractu normativ se
creează norme juridice.Cel mai vechi contract juridic este magna carta
libertatum(1215).Când sa format Uniunea sovetica,tot sa format în baza unui
contract normativ juridic.La etapa actuala contractul normativ juridic este
întâlnit în următoarele domenii;1 în dreptul constituțional,contractul normativ
juridic apare în forma acelor acorduri în baza cărora se formează
federațiile.Constatam ca acordurile în baza cărora se formează confederațiile tot
sunt contracte normativ juridice însă le atribuim nu la dreptul constituțional,ci
la dreptul internațional.;2 în dreptul muncii,în dreptul muncii contractul normativ
juridic cs izvor de drept apare în forma convențiilor și contractelor colective de
munca care sunt întâlnite la următoarele niveluri,1in fiecare an la nivel de
Republica Moldova se încheie convenția colectiva de munca,ea este încheiată între
federația sindicatelor care
apara interesele salariaților,între patronat care apara interesele administrației
și între guvern care apara interesele statelor.2 Conform acestei convenții sunt
numite la nivel de Republica se încheie convenții sau contracte colective de
munca,la nivel de ramura economiei acestea tot sunt contracte normativ juridice.3
Conform convențiilor sus numite se încheie contracte colective de munca la
instituții organizații întreprinderi și anume ele sunt considerate ca contracte
normativ juridice din cauza ca pe bazele lor sunt create norme juridice.
3;Contractul în dreptul internațional,în special în dreptul internațional public
apare în forma tratatelor și convențiilor internaționale.

Actul normativ juridic concept și trăsături.

Profesorul rus aleecsev clasifica actele juridice în 2 categorii,prima categorie
sunt actele normativ juridice,1.1actele normativ de elaborare a dreptului,1.2acte
normativ juridice de interpretare a dreptului.Actele individual juridice au 2
subcategorii. 2.1 actele de aplicare a dreptului,hotărârile emise de sentantele
judecătorești. 2.2 acte de realizare a dreptului și libertăților omului.
Reiesind din clasificarea enumerate la etapa actuala actul normativ este izvorul
principal în special în Statele sistemului de drept romano germanic.In limbajul
cotidian este folosita expresia sub forma de acte normative,însă denumirea mai
precisa și complecta este de acte normativ juridice.Prin act normativ juridic
subintelegem acel izvor de drept creat de autoritățile publice ale
statului(parlamentul guvernul etc) în limitele competenelor lor care conține reguli
generale și obligatorii a căror aplicare în caz de necesitate este asigurata prin
forță de constrângere a statului.Actele normativ juridice poseda următoarele
trasaturi,1caracterul statal ceea ce înseamnă că sunt create de autoritățile
publice ale statului,2autoritatile publice ale statului adopta actele normativ
juridice în limitele competentii lor.3acte normativ juridice au un caracter
obligatoriu,toți subiecții destinatari sunt obligati sa respecte prevederile
actului normativ juridic.4carafterul general și impersonal,ceea ce înseamnă că
actul normativ nu se refera la un subiect individual,ci la toti subiecții care
reușind din comportamentul lor,cad sub incidenta acestui act
normativ.5repitabilitatea ce afirma ca poate sa fie repetat nenumărate ori.6actele
juridice acționează în baza unei proceduri fixate de legislație.7actele normativ
juridice au o anumita forma,în forma scrisa,se publica în monitorul oficial.Precum
și autoritatea publica care lau creat.8au elemente de structura.9caractet
public.10normele juridice din care este format actul normativ juridic sunt
asigurate în caz de necesitate prin forță de constrângere a statului.

Clasificare actelor normativ juridice,reiesind din forță lor juridica actele

normativ juridice pot fi clasificate,în 2 categorii;1legile;2actele normativ
juridice subordonate legii.Legea este actul normativ juridic ce emana,organul
suprem reprezentativ ce are valoare juridica suprema adică cel mai important izvor
al dreptului prin intermediul căreia sunt reglementate cele mai importante relații
sociale,este asigurata în caz de necesitate prin forță de constrângere a statului.
Trăsăturile legii luam singuri.
Conform articolului 60 al constituției republicii Moldova parlamentul este unica
autoritate legislativa a statului.Insa cu părere de rău în legia gagauziei pot sa
reglementeze legile la nivel local,iar conform articolului 72 al constituției este
intitulat categoriei de legi și conform acestui articol legile reiesind din forță
sa juridica precum și din domeniile de activitate umana ce le reglementeaza legile
de împart în 3 categorii;1legile constituționale,2legile organice;3legile
ordinare.Constatam ca conform articolului 7 al constituției republicii Moldova,și
este intitulat constetutia legea suprema,și la fel este indicat ca nici o lege și
nici un alt act juridic care contravine prevederile constituției nu are putere
juridica.Constatam ca pe lângă constituie parlamentul nostru poate adopta legi
constituționale,și acelea legi care modifica sau completează constitutia republicii
Moldova.Legele constituționale se adopta cu nr de 2/3din nr deputaților
alesi.2legea organica reglementează domeniile specificate expres în articolul 72 al
constituției,precum și în alte domenii dacă parlamentul considera necesar adoptarea
legilor organice.3legile ordinare reglementeaza domeniile care nu sunt reglementate
de legile constitionale și organice.
Legile pot fi clasificate și reieisind din alte criterii după ramura de drept și
obiectul de reglementare,legi civile penale etc.In depdenta de sfera de aplicare
pot fi legi generale speciale și legi excepționale(Codul procesual)
Actele normativ juridice subordonate legii au următoarele trasaturi,ele trebuie sa
nu conțină dispoziții contrare legii.2ele nu pot da reglementari primare,adică ele
intervin în domenii secundare comparativ cu cele ale legilor,3 ele nu pot interveni