http://variante-mate.

ro
Formule de algebră

Ecuaţia de gradul doi

 Ecuaţia ax2  bx  c  0 .Se   b2  4ac

calculează
 Dacă  atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
0
b 
x1, x2 
2a
 Dacă   0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
b
x x 
1 2
2a
 Dacă  0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula
b  i
x1 , x2 
2a

 ax2  bx  c  a( x  1x )( x 2
x)
 Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi ax2  bx  c  0 :
 b
Sx  
 1 
 x2 a
c
 Px x 

1 2
a
 Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:
x12  x22  S 2  2P
x13  x23  S 3 
3SP

Funcţia de gradul doi

f : R R
f ( x)  ax2  bx  c

Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V  b ,   
 2a 4a .
 

Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei f 
min
este 4a

Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei
este Progresii
 http://variante-mate.ro
aritmetice 
f 
max
 Formula termenului general: 4a
an  a1  (n  1)  r
  Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a1  an )
Sn 
2
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
ac
2 b

Progresii geometrice

 Formula termenului general:

bn  b1  qn1
 Suma primilor n termeni ai unei progresii geometricen este:
b (q  1)
Sn  1
q1
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2  a  c

Numere complexe

z  a  bi este forma algebrică a unui număr complex

z  r cos  i sin  este forma trigonometrică a unui număr complex unde:

 r  a2  b2 este modulul numărului complex

b
  [0, 2 ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tg 
a
i  1
2

a  bi  a2  b2
z  a  bi
Formula lui Moivre
cos  i sin  n  cos n  i sin n 

Elemente de combinatorică

n!  1 2  3  n
Pn  n!
k n!
An  (n  k )! Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.

k n!
Cn  Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !(n  k
)!
Binomul lui Newton:
(an
b)  C 0 a n  C1an1b  C 2an2 b2  ...  C k a nk b k  ...  C n b n
n n n n n

Formula termenului general din binomul lui Newton este

Tk  Cnkankbk
1

Formule cu logaritmi

loga b există dacă a  0, a  1,b  0

logab  c  ac  b
Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm

loga 1  0
loga a  1
ln1  0
ln e 
1 lg1 
0
lg10  1
loga A  loga B  loga ( A  B)
log
log
A B  log  A 
a
a a
 B 
logaAn  n  log A
log logc b
a b 
logca

loga b  1
logb a

Probabilitatea unui eveniment

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P(E) 
nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.  Legea * este comutativă dacă
yx
 Legea * este asociativă dacă  x  y   z  x  y  z  Legea * are element neutru e dacă
 e  e x  x

x, y, z M
x, y M
x M
 Un element x  M se numeşte simetrizabil dacă x M astfel incât x  x  x  x  e
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

Dacă ax3  bx2  cx  d  0 are rădăcinile x , x , x atunci avem:

 b 1 2 3
x x x 
 1 2 3
a

 x1  x2 x 1 x 3 x  2x  3 c
 a
d
xx x 
 1 2 3 a


Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru

Dacă ax4  bx3  cx2  dx  e  0 are rădăcinile x , x , x , x atunci avem:

1 2 3 4
 b
x x x x 
 1 2 3 4
a

xxxxxxxxxxxx c
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
xxxxxxxxxxxx d
1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
 a
 e
 x1  x2  x3  x4 
 a
 Formule de analiză matematică

Asimptote

 Asimptote orizontale

Pentru a studia existenţa asimptotei orizontale spre  la graficul unei funcţii se

calculează lim f (x) .
x 
Cazul 1. 
Dacăaceastă limită nu există sau este infinită atunci graficul nu are asimptotă
orizontală spre  .
Cazul 2. Dacă această limită există şi este finită,egală cu un număr real l ,atunci graficul
are asimptotă orizontală spre  dreapta de ecuaţie y= l .
Analog se studiază existenţa asimptotei orizontale spre 

 Asimptote oblice

Asimptota oblică spre  (dacă există) are ecuaţia y=mx+n unde m şi n se calculează cu
formulele:
m  lim f ( x)
x
x

n  lim f ( x)  m  x
x
Analog se studiază existenţa asimptotei oblice spre 

 Asimptote verticale

Se calculează lim f ( x) lim f (x) .

şi x x0
x x0
x x0
x x0

Dacă una din aceste limite este infinită atunci graficul are asimptotă verticală dreapta de
ecuaţie x  x0 .

Derivata unei funcţii intr-un punct:

f ( x )  f ( x)  f ( x0 )
0 lim
x x0 x  x0

Tangenta la graficul unei funcţii in punctul de abscisă x0:

y  f ( x0 )  f ( x0 )( x  x0 )
Reguli de derivare:

( f  g)  f   g
( f  g)  f   g
(c  f )  c  f 
( f  g) f   g  f  g


 f  f   g  f  g
  
g g
2

Tabel cu derivatele unor funcţii uzuale Tabel cu derivatele funcţiilor compuse

1 u
c  0  ln x    ln u  
x  1 x (u 2 )  2u  u u
1 u
 log x   (u )  3u  u
3 2  log u  
( x 2 )  2 a
x  ln a a
u  ln a
x ( x )  3 (u )  4u  u
4 3

 sin x   cos x
  sin u   cos u  u
3x 2 ( x 4 ) (u n )  n  u n1  u
 cos x    sin x   cos u    sin u  u
4x 3
1 1 u u
 tgx       2  tgu  
( x n )  n  x n1 cos2 x  u u cos2 u
 1 u
1 1  ctgx   
  ctgu   
u
 
x
 
x2
sin2 x
1  u   2 u arcsin u  
sin2 u
u
 arcsin x    

 x  2  1 1  x2
1 e   e
u u
 u 1  u2
u
x  arccos x   
  arccos u   
e   e
x  x
1
1  x2  e   e
u u
 u
u
1  u2
 arctgx    arctgu  

1  x2  a   a
u u
 ln a  u 1  u2
u
   e
e x x
 arcctgx   
1
 arcctgu   

1  x2 1  u2

a   a
x x
 ln a
 Tabel cu integrale nedefinite
1dx  x  C  sin xdx  cos x  C
 cos xdx  sin x  C
2

 xdx  x C
2 1
 x2dx  x  C
3
 cos2 x dx  tgx  C
3
4  1dx  ctgx  C
 x3dx  x C sin2 x
4 1 dx  1 arctg x  C
 x2  a2 a
 xndx 
n1
x C a
n1  1 dx  1 ln x  a  C
x2  a2
 1 dx  ln x  C  2ax  a
x
 exdx  ex  C xa
1
22 
dx  ln x  x 22 a C
 exdx  ex  C 1dx  ln x  x2  a2  C
x
x2  a2
 axdx  a C

1
a2  x2
dx  arcsin x  C
ln a a
Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:

f (x)g(x)  f ( x)g(x)dx
 f (x)g( x)dx 

Formula de integrare prin părţi pentru integrale definite este:

b
f ( x)g( x)dx
 f ( x)g( x)a   f ( x)g(x)dx
b

b a
a

Aplicaţii ale integralei definite

 Aria subgraficului unei funcţii
Dacă f : [a,b]   este o funcţie continuă pozitivă
b
atunci avem:
A( f )  f ( x)dx
 Volumul unui corp de rotaţie  a
Dacă f : [a,b]   este o funcţie continuă atunci avem:
b
V (C f )  
 a
f 2 ( x)dx
 u( x)dx  u( x)  C  sin u( x)  u( x)dx   cos u( x)  C
 u( x)  u( x)dx  2
( x)
  cos u( x)  u( x)dx  sin u( x)
u C  C u( x)
2
( x)
3  cos 2
u(
dx  tgu( x)  C
  
2
u ( x) u ( x)dx 
C x)
u dx  ctgu( x)  C
3 u( x)
4 (x) )
 sin2 u(
u   C
3
u ( x) u( x)dx
x)
4 u( x) 1 u( x)
dx  
n1
 u2 ( x)  arctg
Ca a
( x) a2
u u n ( x)  u( x)dx  C  u ( x ) 1 u( x)  a

u( x )
x) dx  ln u( n   u ( x)  a
2 2
dx  C
2a u( x)  a
1 ln
C
u ( x )
u( x)  dx  ln u( x)  u 2 ( x)  a2  C
u2( x)  a2 
e u( x)dx  eu( x )  C
u( x )
u( x)
 u ( x) 
2

dx  ln u( x) u2( x)  a2
C
e
 u( x )
u( x)dx  e  u( x ) 
a2 
C
u( x ) u( x )
a a u( x)dx 
u( x )

u( x )
C dx  arcsin C

ln a a2  u 2 ( x) a
 http://matematica.noads.biz
Formule de geometrie
1) Teorema lui
Pitagora
Intr-un triunghi
dreptunghic are loc  ipotenuza2
relaţia:
cateta
cateta

2) Teorema lui Pitagora

generalizată(teorema cosinusului)
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
BC2  AB2  AC2  2  AB  AC
cos A
3) Aria unui
triunghi
l2 3
echilateral de Aria 
latură l este: 4

4) Aria unui triunghi oarecare(se aplică

atunci cand se cunosc două laturi si unghiul
dintre ele):

Aria  A
B

A
C


s
i
n

A
2
5) Aria unui triunghi oarecare(se aplică
atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):
p( p  a)( p  b)( p  c) S metrul.

u p  est
a
nb  e
dc se
e 2 mi
pe
ri
 f or mula lui Heron

6) Aria triunghiului
dreptunghic este:
cateta  cateta
Aria  2
7) Teorema
sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare
ABC are loc relaţia:
a b
 2R
si  si
unde a,b,c sunt sin n n
laturile A B C
triunghiului
A,B,C sunt
unghiurile
triunghiului
R este raza cercului circumscris triunghiului

8) Distanţa dintre două puncte(lungimea unui segment):

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci distanţa dintre
ele este:
AB  (x 21x )2  ( y 21y )2
9) Mijlocul unui segment:
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci mijlocul
segmentului AB este

x x y y 
M 12 2, 1 2 2 
 
10) Vectorul de pozi ţ i e al unu i pun ct:
   
Dacă A(x,y) atunci OA  x  i  y j
11) Dacă A(x ,y ) şi B(x ,y ) sunt două puncte in plan atunci vectorul
http://matematica.noads.biz
 1 1 2 2 este dat de formula:
AB Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in
   plan atunci ecuaţia dreptei AB se poate afla
AB  (x2  x1)i  ( y2  y1) cu formula:
j y
12) Ecuaţia unei drepte care trece prin două puncte date
s 

y
1

y
2

y
1
x y 1
x1 y1 1  0
x2 y2 1

13) Ecuaţia A( x0 , y0 ) şi are panta

unei drepte dată m
care trece
prin punctul
Este dată de
formula:
y  y0  m( x  x0 )

14)
C
o
n
d
i
ţ
i
a

d
e

c
o
l
i
n
i
a
r
i
tat 1
e a F
trei i
pu e
nct
e
A
in
(
pla
x
n
1
Fie
,
A(
x1, y
y1) 1

, )
B(x
2,y2
,
) ,
C(x B
3,y3
(
) x
trei 2

pun ,
cte y
in 2

pla )
n.
Pu ,
nct
ele C
A, (
B, x
C 3
sun ,
t y
coli 3
nia )
re
dac t
ă şi r
nu e
mai i
dac
ă p
x3 u
1 n
c
y t
15) A 1
e
ria x
2
unui i
triu y n
nghi 2

x p
3 l
a
y n
. x
Ari 2 x
a 1
triu   
ngh Fie 

 doi vectori
de in şi este:
iul   plan.Condiţia
şi  coliniaritate
vectorilor a
ui  
AB 
C
est 
e 
dat v v v
1 2 1
ă
de a a v
1 2 2
for i i
mu b b
la 1 2
1 j j
A  a2 b2

2
unde  este A
B
următorul C
determinant
x y1 1
 y2 1
 y3 1
x2
16) Distanţa de la
un punct la o x
dreaptă
D A( x0 , y0 ) este un punct este o dreaptă in plan atunci distanţa de la
ac şi d : ax  by  c  0 punctul A la dreapta d
ă
este dată
de
formula: dist( A, d ) 

17) Pa
nta
ax0  by0  c
unei
drept a2  b2
e
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci panta dreptei
AB este dată de formula:

m y
2
18) Condiţia de coliniaritate
a doi vectori in plan:

y
1
   
http://matematica.noads.biz
F
ie   doi vectori in
19) Condiţia de perpendicularitate a doi vectori in  şi  plan.Avem:
plan:  




v v2
1 b
b  0 (produsul
scalar este 0)
a2 i
a
1
i b2 j

b
1
j 

a
v1

v2

20) Condiţia de paralelism a

două drepte in plan
Două sunt paralele dacă şi numai
drept dacă au aceeaşi pantă adică:
e d1 d1 
şi d 2 d2

md 1


md 2

Altfel,dacă dreptele sunt date prin

ecuaţia generala: d1 : a1x  b1 y  c1 
0 şi d2 : a2 x  b2 y  c2  0
atunci
dreptele a1 b1
sunt  .
paralele
dacă
a2

21) Condiţia de
perpendicularitate a două
drepte in plan
Două sunt perpendiculare dacă şi numai dacă produsul
drepte d1 pantelor este egal cu 1 adică:
şi d 2 d  d  m  m  1
1 2 d d 1 2
 http://bacalaureat.dap.ro
Formule de trigonometrie
sin2 x  cos2 x 
1 formula fundamentală a trigonometriei Formule pentru transformarea sumelor in produse

sin :   pq pq

1,1
sin( x)  sin funcţia sin este impară sin p  sin q  2 cos
2 2
x sin
pq pq
cos :   sin p  sin q  2 sin cos
1,1
cos( x)  cos funcţia cos este pară 2 2
x
  pq pq
cos p  cos q  2 cos cos
sin   x   cos 2 2
x 2 pq pq
 
  cos p  cos q  2 sin
cos  x  sin 2 2
  sin
x
2 
 
Formule pentru transformarea produselor in sume
tg( x)  tgx
ctg( x)  ctgx sin( x  y)  sin( x  y)
x x sin x  cos y  2
sin 2x  2 sin x cos  sin x  2 sin cos
2 2 cos( x  y)  cos( x  y)
x cos x  cos y 
cos 2x  cos2 x  sin2 x 2
2 2 1  cos cos( x  y)  cos( x  y)
2x sin x  sin y 
cos 2x  2 x1  cos x  2
cos 2

cos 2x  1  2 sin2 2 1  cos 2x

x  sin x  2
sin 3x  sin x(3  4 sin2 x)
cos 3x  cos x(4 cos2 x  3)

sin(a  b)  sin a cos b  sin b cos

a sin(a  b)  sin a cos b  sin b
cos a cos(a  b)  cos a cos b 
sin a sin b cos(a  b)  cos a cos
b  sin a sin b
 http://bacalaureat.dap.ro
tga  tgb
tg  a  b 1  tga  tgb

tga  tgb
tg a  b 1  tga  tgb

tgx  sin x
cos x
cos x
ctgx 
sin x
tg3x  3tgx  tg 3x
1  3tg 2x
ctg 3x  3ctgx
ctg3x 
3ctg 2 x 

 1 sin 2 x 2tgx
2t 
 1  tg 2 x
sin x  1   2
  1  tg x

t2 1 cos 2 x 

cos x   1  tg 2 x
 1
 x 
tgx  2t unde t  tg tg 2x 2tgx
2
 1  1  tg
  2
t2  x
t2 
1 1  tg 2 x
ctg 2 x
ctgx   
 2t 2tgx
Ecuaţii trigonometrice fundamentale

1)Ecuaţia sin x  a are soluţii dacă şi numai dacă a

1,1. In acest caz soluţiile sunt
x (1)k arcsin a  k / k .
2)Ecuaţia cos x  b are soluţii dacă şi numai dacă b1,1
. In acest caz soluţiile sunt
x arccosb  2k / k
3)Ecuaţia tgx  c are soluţii c    .
. Soluţiile sunt
4)Ecuaţia ctgx  d are soluţii d 
. Soluţiile sunt x arctgc  k / k   .

x arcctgd  k / k   .

sin(arcsin x)  x sin(arccos x) 
1  x2
 http://bacalaureat.dap.ro
cos(arccos x)  x 


x 1.1

cos(arcsin x)  1  x 2 
 Funcţia sinus
sin:R  [1;1]


900=
1
1200= 
2 2 600=
3
0 3 3
3
2
135 = 2 
4 450=
2 4

1500= 1 
300=
5
2 6
6

1800= 0
00
3600= 2

7
2100= 11
6 1 3300=
2 6

2250= 7
2 3150=
5  2 4
4
3 5
2400=  2 3000=
4 3
-1 2700=
3
3
Exemple:
2
3 2
 3 sin 
sin 3  2 4 2
sin  0 3
sin
sin 0  0
 2
 1

sin 1 sin 2  0
7 1
2 sin 
6 2
 http://bacalaureat.dap.ro
Funcţia cosinus
cos:R  [1;1]

900=

1200=
2 600=
2 
0
135 = 3 450=
3 3 
4 4 
1500= 300=
5 6
6

3 2 1 1 2 3
 2  2 2
180 = 0
2 2 2 00
-1 0
1 3600= 2

2100= 11
3300=
7
6
6
3150=
2250= 7
5
2400= 3000= 4
4 4 5
2700=
3 3 3
2

Exemple:
3
 1 cos  2
cos 3  2 4 2

cos  1 3
cos 0
cos 0  1 2
 cos 2  1
cos 0
7 3
 http://bacalaureat.dap.ro
2 cos 
6 2
Funcţia tangentă
  3
 k / k   
tg :
 
\ 
 
2

900=
 1
1200= 0
2 2 60 =

3 450=
1350= 3
3 3
5 4 4  3
1500= 300=
6 6

1800=
00 0
3600= 2

3
3
7 11
2100= 3300=
6 6
5
2250=
4 7
3150=
4
0
3000= 1
240 = 5
4
2700=
3 3
3
Exemple:
2
 3
tg 
  3
6

tg  3
 
3 3

tg
 2
nu are sens
 
5  3
tg 
 http://bacalaureat.dap.ro
 
3 3
 
tg  0
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro
http://bacalaureat.dap.ro