Razboiul hibrid in Romania.

Cine a impins Armata sa devina ciuca

batailor publice?

Raluca Boboc,

Conform definitiei prezentate pe site-ul revistei Serviciului Roman de Informatii,

razboiul hibrid ,,reprezinta o interactiune dinamica intre elemente de hard power
(consolidarea fortelor militare, dispunerea de forte si capabilitati militare in zone de
conflict, finantarea unor miscari separatiste, activitati de destabilizare si subminare a
securitatii unui stat sau regiuni) si soft power

(mentinerea unei dependente economice sau energetice, aplicarea de sanctiuni

economice, derularea unor campanii de propaganda, dezinformare si influentare,
derulare de atacuri cibernetice, etc.)".

De asemenea, Stefan Oprea, in Monitorul Apararii Nationale, puncteaza faptul ca orice

stat sau areal geografic, care sta in calea intereselor actorilor globali, statali sau non-
statali, poate fi vizat si deveni tinta pentru orice tip de actiune hibrida, iar printre
caracteristicile care pot contura conjunctura si ansamblul de actiuni se numara:
exploateaza vulnerabilitatile nationale in plan politic, militar, economic, social,
informational si al infrastructurii; poate fi initiat si desfasurat atat de state cat si de
structuri non-statale; exploateaza intelegerea deficitara a actiunilor pentru a face
atacurile mai putin ,,vizibile"; foloseste atacurile mai putin vizibile pentru a fi greu de
detectat si se bazeaza deseori pe tehnologia digitala de diseminare a informatiilor etc.

In Romania, de cateva luni de zile partidele politice, presedintele tarii, premierul, cei
mai importanti lideri politici, precum si cele mai importante institutii ale statului roman
au devenit tinta unor ample actiuni de decredibilizare si de vulnerabilizare desfasurate
mai mult sau mai putin la vedere.
Cei care au dat foc primii la casa sunt ,,crizatorii" de la USR, care la inceputul lunii
septembrie au decis sa rupa alinta de guvernare in urma unui conflict destul de violent
cu premierul Florin Citu, cel care anterior fusese extrem de bine terfelit si
vulnerabilizat la nivel de imagine in mass-media, ca urmare a dezvaluirilor privind
trecutul acestuia in Statele Unite.

Iar din acel moment Romania a fost aruncata cu totul in haos. Klaus Iohannis s-a
prabusit in sondajele de opinie, iar tot mai multe voci din mass-media instiga partidele
din opozitie sa declanseze procedurile de suspendare a acestuia din functie ca o solutie
pentru deblocarea crizei politice, principalul partid aflat la guvernare este in pragul
sciziunii si, in functie de deciziile politice pe care le vor lua in urmatoarea perioada,
anume daca vor spijini sau nu guvernul pe care si-l doreste Iohannis, este posibil ca
umbra rece a dezbinarii sa-si faca loc si in interiorul PSD sau al USR.

Nu doar clasa politica a fost luata la tinta si supusa unui tir complex de atacuri
informationale, mediatice si institutionale menite sa o destabilizeze si sa o
decredibilizeze complet, ci si doua dintre cele mai respectate si apreciate institutii in
care romanii au extrem de multa incredere.

Biserica Ortodoxa Romana si Patriarhul Daniel au fost recent subiectul unui reportaj
extrem de controversat, care s-a viralizat cu viteza luminii in mediul on-line (peste 3
milioane de vizualizari). Materialul realizat de jurnalistii de la Recorder a adus
numeroase acuzatii si a incercat sa demonstreze faptul ca BOR "si-a construit un
adevarat imperiu financiar ale carui mecanisme de functionare raman in parte
necunoscute pentru muritorii de rand si pentru institutiile de control ale statului". La
scurt timp de la publicare, autorii au fost nevoiti sa revina si sa faca o serie de
rectificari si clarificari, dar si sa recunoasca public faptul ca materialul care a devenit
popular pe tot internetul contine o serie de  ,,greseli de documentare". Obiectivul a fost,
insa, atins, iar imaginea BOR a fost serios afectata intr-un moment in care increderea
romanilor, majoritatea crestini ortodocsi, in institutiile politice este din ce in ce mai
scazuta.

Desemnarea generalului Nicoale Ciuca, fostul sef al Statului Major al Apararii, pentru
functia de prim-ministru a adus recent Armata Romana, o alta institutie cu un nivel de
incredere foarte mare in randul populatiei, in lumina orbitoare a reflectoarelor. In
scenariul in care generalul Ciuca va reusi sa stranga in Parlament majoritatea necesara
pentru investirea unui guvern, propulsarea acestuia intr-o functie eminamente politica
nu va duce la instituirea ,,dicaturii militare", asa cum sustin foarte multe voci publice,
in schimb va vulnerabiliza iremediabil imaginea Armatei Romane pe termen foarte lung.

Pentru ca generalul Ciuca, daca va ajunge pe scaunul de prim-ministru de la Palatul

Victoria, nu va trebui sa gestioneze doar pandemia sanitara si sa impuna alte restrictii
sau masuri nepopulare, precum restrangerea drepturilor si liberatatilor garantate de
catre Constitutie, daca situatia o va impune, ci va trebui sa gestioneze si o serie de alte
probleme de natura sociala sau economica.

Deteriorarea nivelului de trai al romanilor, in contextul crizei economice, incapacitatea

unor categorii sociale de a face fata valului urias de scumpiri, gestionarea procesului
extrem de dificil de absorbtie a fondurilor europene, nemultumirile privind veniturile
salariale sau cele privind nivelul pensiilor sau al alocatiilor, precum si eventualele
masuri economice nepopulare pe care guvernul Ciuca ar putea sa fie obligat sa le
impuna nu vor mai fi decontate de catre PNL sau de partidele care se vor afla la
guvernare, ci vor fi incasate direct de catre Armata.

Pe de alta parte, Nicoale Ciuca nu este un simplu general al Armatei Romane. Acesta a
participat la o serie de exercitii si misiuni desfasurate sub egida NATO, precum cele din
Bosnia si Hertegovina, Afganistan sau Irak. Deci, generalul Ciuca nu reprezinta doar
imaginea Armatei Romane, ci si imaginea NATO in Romania. Prin urmare, toate
actiunile sale in functia de prim-ministru nu vor afecta doar imaginea Armatei, ci si pe
cea a Organizatiei Nord Atlantice.

Or, conform ultimului sondaj de opinie realizat de catre institutul INSCOP, in cea de-a
doua parte a lunii septembrie, increderea romanilor in institutiile internationale,
precum Uniunea Europeana sau NATO, a scazut dramatic in ultimele trei luni de zile.
Astfel, daca in luna martie increderea in NATO era de 49,4% si crescuse puternic in
luna iunie la 59,3%, in septembrie aceasta s-a prabusit la 47%.
Iar in contextul in care guvernul condus de generalul Nicoale Ciuca va fi obligat sa
adopte masuri sociale si economice nepopulare, este de asteptat ca increderea
romanilor in NATO sa se erodeze si mai mult. Or, intr-un scenariu de forta majora, in
care integritatea teritoriala a tarii va fi amenintata, iar Romania va fi nevoita sa solicite
activarea articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic (conform articolului, un atac asupra
unui stat al Aliantei va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor), cum vor fi
privite trupele NATO de catre romani - ca eliberatoare sau ca asupritoare (in treacat fie
spus, adeptii armatei europene, care in opinia lui Jens Stoltenberg risca sa slabeasca si
sa divizeze Alianta Nord-Atlantica, si-au si inceput deja apostolatul in cadrul audierilor
din comisiile de politica externa de saptamina trecuta).

In timp ce romanii sunt preocupati de grija zilei de maine si de efectele pandemiei, iar
liderii de la varful statului se lupta pe viata si pe moarte pentru a insfaca o halca cat
mai mare din ciolanul puterii, in Romania razboiul hibrid pentru destabilizarea si
vulnerabilizarea statului este in plina floare. Nu stim cine i-a garantat presedintelui
Klaus Iohannis ca desemnarea unui general al Armatei Romane pentru functia de prim-
ministru nu prezinta riscuri pentru securitatea nationala, insa acesta cu siguranta ar
trebui arestat si condamnat pentru inalta tradare. Iar generalul Ciuca, daca iubeste si
respecta uniforma militara si statul roman, ar trebui sa isi depuna urgent mandatul de
premier.