Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Janna MacGregor Seria Mostenitoarele Cavensham Vol 2 Mireasa Norocoasa

    Încărcat de

    dumitrusimona
    2K vizualizări305 pagini

    Titlu original

    532163440 Janna MacGregor Seria Mostenitoarele Cavensham Vol 2 Mireasa Norocoasa

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări305 pagini

    Janna MacGregor Seria Mostenitoarele Cavensham Vol 2 Mireasa Norocoasa

    Încărcat de

    dumitrusimona

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 305
    Janina MaeGregor SERIA ,FAMILIA CAVENSHAM“ Fiu al unui duce cu inima de piatra, Nicholas St. Mauer nu este FecSaTt) Mees Ceca Wot) Esco LR os (olen cc CONCO ECCT UE fara cuiva. Dar, manat de onoare, timidul conte de Somerton se simte obligat sa o supravegheze pe Lady Emma Cayenshaim, care are o inclinatic pentru pasiuni nepotrivite unci tinere domnigoare si il pune mereu pe Nick in pericol de a-si pierde seatutul de holtei. A indraznit chiar si-! sarute’o data — 0 scipare cu totul lipsita fetta eee trvetmrecitee testers ourtarer ta eons Emma nu poate nega atractia contelui si afectiunea ocazionala Petes ert re er evehe tcc Torey Xs ern orem enna cehatet nti cd coer cel de fara batrana, asa cum Emma stie prea bine. Inca mai plinge pierderea prietenei sale dragi, Lena, s1 este horarata sa demonstreze ca sotul Lenei este responsabil de moartea ci, inainte ca acesta sa atraga yreo alta femeie nevinoyata intro Ferre icoyecapy tare caso) ate Dyresini cna SErreweye tenet neice prada, un moment compromi- taror ii da peste cap toate planurile. Cu barfele care circula si cu Meiners aust sialupta pentru inima Ge pea stte nse Mer We SECs Nick ar pute: curajos pentru ase alatura cauzei Emmet. Seu oA Janna MacGregor ii multumeste in ficcare zi mamet TewaCetinty tar Jumea frumoasa si luminoasa a romanclor de dragos Pres htoy reo resent Fiebre Co Reston rsh e is oy ti : eee Panto reais barbati pe masura lor sise bucura sa prime: adipie din 1989 ISBN 97 l 5 iil WINN Pee ae re 78203 J 3, JANNA MACGREGOR WWereasa norecoasd Traducere din limba engleza Elena Macoviciue LITERA Bucuresti Prolog CEES] Octombrie 1797 Berkshire Ocazia de a-si vedea tatal pe respectatele holuri ale colegiului Eton ar fi fost preferabila curatarii oalelor de Noapte, pentru ma- joritatea oamenilor. Asta daca tatal lor nu era Drake St. Mauer, ducele de Renton, desigur. Singur in camera lui, Nicholas St. Mauer, contele de Somerton, incerca sa ignore tremurul mAainii, semn de slabiciune, in timp ce dadu perdeaua din muselina la o parte. Palmele lui transpirate erau alta problema. Le mai sterse o data de pantaloni, dar asta nu-lajuta sa-si calmeze emotiile. Nu era un las. Oricat de abatut era, avea s4-si intalneasca tatal. Refuza sa clipeasc, in caz ca-] rata pe duce, $i igi fixa privirea pe trasura ducala lacuita cu negru $i care avea pe usa blazonul la fel de familiar ca numele pe care-] purta. Doi lei care tineau scuturi, pe care se afla emblema familiei erau ridicati pe labele din spate si stateau lipiti, spate-n spate, pregatiti sa atace orice dugman. Cand era mic si vedea blazonul, simtea uimire $i 0 mandrie familiala. Azi insa, ii declanga 0 senzatie imediata de teama. Tatal lui ajunsese acolo in urma cu mai bine de o ora. Rectorul nu-] chemase inca, aga cum se asteptase. Nick se relaxa gi inchise pentru o clipa ochii care fi ardeau, ca sa scape de uscaciune. Sen zatia de rau augur ce nu putea finegata isi continua margul neabo sit prin gandurile lui. Tugi, intr-o incercare nereugita de a diminua panica arzatoare ce-i acaparase pieptul. Chiulea de la un examen la latina. [n mod normal, ar demonstreze inteligenja. Acum insa, nui pasa catust asta, deoarece nu conta. Tatal lui era acolo fivrut sa91 de putin de ———— Janna MacGregor Faptul cd acesta catadicsise s4 viziteze sélile venerate ar fi trebuit s3 fie notat in cartile de istorie ale scolii, £ de la Bion ment mai rar decat 0 eclipsd totald de soare gi la fel de ta un eveni. ‘Tatal Jui nu-l vizita niciodata. eninyator, Niciodata. in cei 10 ani de cand mergea la scoala, Nick nu avusese nicioda un vizitator. Pana azi. Nim&nui nu-i pasa de el. in timpyl Vacan telor, eva mereu ultimul care pleca. Ca un gand intarziat, una din tragurile ducale intra pe aleea scolii gi fl ducea acasa. La 15 ani, scoala era singurul lucru constant din viata lui. Priceput la numere, fusese transferat de la un internat de elita la altul, Dupi cela o scoala sau alta profesorii fl invatau toata mate- matica pe care o stiau, lucru care se intampla, inevitabil, directoryl sugera politicos o alt institutie, care putea 2 reprezinte 0 provo- care mai mare pentru priceperea lui analiticd. Rutina schimbaril scolilor se repetase ad nauseam, pand cand Nick invaté cd era mult mai wsor sf se izoleze. Dacd nu lasa in urmd nico prietenie, nu mai suferea, Viata era mai simpla aga. ‘Acest lucru se schimbase ins cind ajunsese la Bton. Acolo, pro- fesorii lui deveniser’ interesati de el gi de talentele sale. Pentru prima oard in viata lui, apartinea unui loc. Nu era nici un secret cd tatal lui il ura. Niciodaté nu-i daduse voie sii spund , tata" sau papa’, aga ci Nick invatase de lao varst frageda si-i spund ,Bxcelont", Chiar gi servitorii de la Renton Hall stitean departe de el, mogtenitorul si singural copil al ducelui. Mat mult ca sigur se temeau cd pierderea statutului de favorit putea s4 fie contagioasa. . etl din git deveni mai mare Prima card cand il simfise, tr Sura ducalit lsase lao gcoald aproape de granita scofians. Nimeb spusese nimic, nu-] incurajase in nici un fel cand vehiculul plecase. Tandrul, , J ‘ Tisetndepariare din Joc pana cAnd trisura nu dispa- Desk wear dec&t cnc ani ‘age in seami, Meade ane SA nu mai simta durerea sau sd 0U 0 deveneau mai suportabile, jar lanturile sufocante ale nelinigtii 8 a Mireasa norocoasd —— Voci infundate fntrerupsera tacerea din curte. R Davies, practic alerga dupa duce gi vorbea tare. Nick ipl once de sticla rece a geamului, disperat s4 auda fiecare cuvant, Un nent tor dela Renton deschise usa trasurii tn clipa in care-1 vizu pe rv Cum soarta fi era in propriile mAini, Nick fugi spre ug gi o des. chise. Alerga spre scarile internatului gi se lovi de doi studenti la Pilosofie, cu cativa ani mai mari. -MA scuzati. Vocea fi risuna intr-un timbru ridicat, care semana cu guifatul unui porc. Cei doi tineri se lovird de perete gi il injurara, insd el ajunsese deja la jumatatea scdrilor. Picioarele lui stangace se tmple- ticird, fcandu-l sd rateze ultimele trei trepte. Durerea fi strifulgera membrele, in timp ce genunchii suportard consecintele cazaturil. Palmele julite il ardeau, ca si cum luaser& foc, Nu le bag’ in seama ins, prioritatea lui find s& ajunga la tatal lui gi s4-i arate barbatul care devenise. De-a lungul anilor petrecuti acolo, observase si invatase ritualu- tile si complexitatile comportamentului unui gentleman. Spera cd tatal lui avea s4 vada rezultatele muncii gi avea s4 fie mandru de el Nick deschise uga cu putere, ficand-o s4 se loveasca de zid. Impactul risund in curte. Baiatul se opri, fac&ndu-gi tatal s4 se in- toarcd spre el. Agtepta s&-i vorbeasca. Ducele se uit pe jumatate spre el si ridicd un picior, ca 94 urce in trasura. Dacd nu facea ceva, trasura avea s4 plece. -Excelenta! Rectorul se dadu la o parte cand Nick ajunse langé tatal lui. ~Excelenta? Nick ridicd o mand, dar un servitor sever pagi intre ei, ca sa-l tind pe Nick la distanté. Acesta distruse rapid spevanta cd tatal lui avea #i-l invite acasi. Cu toate astea, se agteptase ca ducele si vor- beasca cu el, micar cAteva secunde. Va rog, Excelent, implora Nick. ‘Tatél lui se intoarse. Era un barbat de 40 gi ceva de ani, iar cor pul ti emana putere gi vitalitate. Pe scurt, ducele era 0 fora de temut. Parul blond gi trAs&turile patriciene seminau cuale lui, dar 9 __ Janna MacGregor expresia durd a ducelui era una cu care Nick nu avea 4 se obignu- jasc niciodata. =Ce e? se rasti ducele. Nick inghiti nodul de durere care-i bloca gatul. Nu mai plansese de cand parasise Renton House, la cinci atti, gi nu avea sd-i dea batranului satisfactia de a-gi arata slbiciunea, si anume nevoia de afi dorit sau pur ¢i simplu acceptat. ~Milord, voiai si mi vezi? Speram ca am putea... cd ag putea si petrec citeva minute cu tine. Dumnezeule, Nick nu suporta disperarea care ti iegea pe gura. Tatal lui nu dadea doi bani pe el sau pe realizarile lu. Nu ar fi tre- puit sd se sinchiseasc4. Ducele nu pierduse timp cu fiul Iui sau cu scrisoarea pe care i-o scrisese cu greu, cerandu-i 200 de lire. I se fScuse rau dupa ce trimisese scrisoarea in care cerea 0 sumé aga de mare, dar nu avusese de ales. Lordul Paul Bartstowe, singurul lui prieten, era gi el fu de duce. Cu o bravadi pe care altii o invidiau, Jordul Paul jucase un joc de cartilao tavernd locala, cunigte barbati deloc agreabili, gi pierduse. tncantat sf fie invitatul celui de-al doilea fu al puternicului duce de Southart, Nick fusese naiv si-] acompaniase. Barbatul urias care avusese mana cAstigdtoare amenintase viata lordului Paul dacd nu plitea. Privirea disperata din ochii priete- nuluf s4u declangase ceva in Nick, Acesta intervenise, aga cum ar fi facut orice gentleman, si semnase hrtiile care il tineau pe lordul Paul in siguranta. Asta faceau prietenii unif pentru alti. Plecaserd din tavernd impreund, feriti de bataugi, cu fntelegerea cd lordul Paul avea s4-i dea banii intr-o saptamana. Acesta il asigurase pe Nick in mod repetat cd avea si-si plateascd datoria, dar totugi nu facuse asta. fn urma cu doud s&ptamani, bar- vse baal jee ean ficuse Tui Nick o vizita fn internat. fi gi ii explicase consecintele grave pe ie alanine spre stomac le suporte dacd nu-i dadea b Pecareh stlerdul Paull aveau si oe ‘a banii. Amenintarile fusesera destul de ‘ugor de imaginat, cu o descriere macabri a pi ra Ces a partilor faciale rearan- jate si membrelor rupte, Ni 88-i cearA bani tatalud ve Nick nu avusese de ales gi fusese nevoit 10 Mireasa norocoasd —M& tntrebi dacd vreau sa te vad? Vocea ducelut ti era atat de familiara lui Nick, si totugi aga straina. De ce ag vrea vreodata ad te vid pe tine, un risipitor desfranat, cu datorii la jocurile de noroc? Aduci rugine... Gura ducelui se stranse intr-o linie. f¢i aranja palaria pe cap, in timp ce privirea lui severd o sfredelea pe a lui Nick. Mai multe ferestre scartaira, una dup alta, gi cativa studenti se aplecara ca s se uite la spectacolul care avea loc, Nick privi in jur, prin curte, in Incercarea inutild de a recapata controlul situatiei. Pufni gi igi gterse rapid ochiul sténg, Ducele se uitd la umezeala de pe mana lui Nick, AmAndboi gtiau cd vorbele lui provocasera rani. Ducele dadu din cap. —Egti slab si nepotrivit si fii mostenitorul meu. Nu esti nici ma- car demn sa fii numit contele de Somerton. Titlul de curtoazie i s-ar potrivi mai bine unui grajdar. O sfidare dezlantuita, care provenea din ani intregi in care triise pe cont propriu, se eliber’, iar Nick ficu un pas mai aproape. Nu avea sii mai suporte o alta insult. Degi tatal Ini avea un avantaj de cel putin 30 de kilograme, Nick era aproape destul de inalt cat sd-1 priveasca pe duce direct in ochi, —Nu-mi place prea mult de tine. Ducele isi cobori vocea. Esti ca unul din caii aia vanitogi si ostentativi de curse, care nu sunt in stare si cAgtige o competifie. Doar aspectul ¢ de ei, dar nu valo- reaza nimic. Involuntar, Nick facu un pas in spate. CAtiva din colegii lui se stransera la marginea curtii. Ca nigte vulturi pregatifi sa se infrup- te dintr-un hoit, ii distraser4 atentia de Ja tatal lui. Cativa derbe- dei cunoscuti igi bateau joc gi radeau de raspunsul ducelui. Alpi ii priveau pur gi simaplu oripilati. Un tanar, marchizul de Pembrooke, fScu un pas in fap’, dar probabil se rizgindi gi se vetrase. Ceva ase” manitor cu mila fi apdru pe fata. Lordul St. John Howell, cel mai Tiare cildu dintre toti, stitea In centru. Bra cam cu 15 centimetri mai inalt dec&t Nick, dar cea mai remarcabila trasdtura a lui era Pieptul. Gros si musculos, seména eu un butoi. Nick le ranji tuturor, ca s4 ascundi ruginea provocal tele crude ale tatalul sau. ~Cel putin am avut un p&rinte lubitor, gopti el. ta de cuvin- i Janna MacGregor Bi bine, e discutabil, din moment ce mama ta nu.mi-a nimic, pufni ducele. Igilovi degetul de obraz, ca gi cum se gindeal, o teoremA matematica. Daci ma gandesc mai bine, cum ar fi putut s-o faci? Doar ai omorat-o cand te-a nascut. O fierbinteala ascutité strabatu fata lui Nick. fn acel moment, nu-i pisa catusi de putin daca colegit tivedeau lacrimile care-i curgeau pe obraji. Furios, cu pumnii inclestati, se concentra pe barbatul din fafa lui. —Nici si nu te gandegti sd ridici mana la mine, mormai ducele. —Haide, batrane, loveste tu primul, il provocd Nick. Din adancimile albastre-verzui ale ochilor tatalui si nu se revar- sa urd, cialtceva, Semana cu amaraciune sau poate resentiment. Ducele fu primul care intrerupse momentul. Scuipa pe jos, ca $1 cum voia si scape de un gust neplacut. — Amn terminat cu asta. Poate e mai bine sé nu mai treci pragul dela Renton Hall in viitorul apropiat gi sa:mu mai ceri nimic. Am terminat. —Cu ce? Nick era socat de afirmatie. Ducele era singura lui familie. -Cu tine. Gaseste-ti propriul dram. Daca esti destul de barbat sa-ti asumi datoriile prostesti ale cuiva, poti sd ai grija de tine. Ducele se intoarse gi intra in trasurd. Batu in acoperig o data, iar vehiculul se puse in migcare. Amortit, Nick ramase nemigcat, incercand s& inteleaga ce se intamplase, in timp ce trasura sé indeparta. Urechile ti tiuiau gi, in acel moment, nu putea si se concentreze decAt pe sunetul slab. _Nu.a mers prea bine, nu-i aga? Lordul Paul il batu pe umar. Ce ticilos! O sa cer banii azi. Imi cer seuze. -Nu ai cerut incd banii? Au trecut saptamani intregil Cuvintele fi rAsunard in minte, ca gi cum vorbea intr-o fantana. Dadu din cap, ca sé limpezeascd ceafa care ameninga sal inece. Imi astept alocatia lunard. Ar fi mai ugor... ~Pentru cine? Nick ‘inghiti greata care ameninta sa-i coplegeasc wltima rimagita de control, Nemernic afurisit! - nue momentul ¢{ nici locul pentru o discutie. Alex Hallworth, snarchizul de Perabrocke mmoptenise - curand titlol tatalui siu. Cumwva, acesta se bagase in cor i Lordul Paudridica din umerl gee into. aera, 2 si se Intoarse in internat. —————— Mireasa norocoasd Nick ignord intreruperea, intoreandu-se cu spatele la Pembrooke. Durerea refuza si-l pardseasca. Nici macar propria familie nu-gi pierde timpul in compania ta, guier Howell. Se pare cA ducele a scApat in sfargit de corzile cu care te sustinea. Ceilalti rasera la auzul tachinarii, dar stanjeneala lor atérna in aer, precum ceata londoneza densa. Howell era cunescut pentru crvzimea lui gi nimeni nu voia si fie urmatoarea lui finta. -Destul! Tonul amenintator al lui Pembrooke fi trimise pe majoritatea studentilor, inclusiv pe Howell, imapoi in c&min. Pembrooke nu era decAt o cunostin{4, o persoand pe care Nick o saluta cAnd se intalneau pe hol, ins marchizul se duse linga Nick ca gi cum ar fi fost un aliat. Pembrooke se uit in direcfia in care ° luase trasura ducelui. -Dacd e ceva ce... —Pleacd. Nick nu reugi sé mormiie decét un singur cuvant. Pembrooke nu rispunse. Dupa o clipd, se intoarse pe ciledie si pleca de langd Nick. Intepatura amari a umilirii fi patrunse, putin cAte putin, in con- gtiinta. incerca s-o ignore, dar aceasta devenea din ce fn ce mai puternicd si ameninta sa-i afecteze genunchii. Se uit rapid fn jur, destul cat s&-i vada pe studentii ramagi iegind din curte ¢i pe rector, care dtina din cap, plecdnd in tacere. Asta ea recompensa lui pentru cA incercase $4 fie un barbat pe care tata] lui aa fie mandru sé-1 numeased fiu. Ducele il exilase. Picituri mari gi reci de ploaie incepurd si cada. Le 14s s8-i pa- trundé prin haine, pand cand pielea ise facu uda gi zece. Daca cerul plangea pentru el, era un efort irosit. Deja se hotarase ce a4 facd. Fiecare moment urat din acea zi avea 64 fie inchis intr-o cuged solida, una cave avea sa-i izoleze inima. Rezistent& i indestructi- bila, nu va putea fi deschis& decat de el. Avea si respecte ordinul tatalui sau. Nu avea sd mai paseascd vreodata pe proprietatea Renton. Nici ducele nu va mai avea voie in apropierea lui. La fel de important, Nick jura s4 nu mai ia in 13 ————— Janna MacGregor —__—__ seam nici un student care rasese de el gif! b: ‘ tatal lui tl renegase. se asocoriee, tn Puteau cu totii s4 putrezeasca in iad. Nick fgi mai facu o promisiune. Indiferent la ce trebuia renunte, ce trebuia s& mai suporte, ce sacrificii avea sa fac mai s string o avere mai mare decit a tatalut sdu. "Brea $i mai mult de atat, avea sd facd asta pe cont propriu. Nu nevoie de nimeni. area MP ce 14 Capitolul 1 GESESD 14 ani mai tdrziu Londra Lady Emma Cavensham tsi deschise geanta cu margele gi o ve- rifted de doud ori. Cele 50 de lire pe care le economisise erau ind- untru, fn timp ce trdsura inainta prin Mayfair, rasufld adanc, si indeparteze tensiunea care se intensiftcase pe parcursul nopfii. In locul ei, o bucurie purd gi fird margini exploda ca niste artificii pe cerul noptii, deasupra cartierului Vauxhall. Fusese nevoie de planificari meticuloase, dar eforturile ei aveau sa dea roade. fn acea seara, avea s cumpere prima editie rara din Bentham's Essays, de la Black Falstaff Inn. Avea si ajunga acolo in 45 de minute, avea s& faci achizitia gi avea #4 se tntoarcd la balul lui Lady Dalton, totul pe parcursul a doud ore. fn plus, avea sa sar- batoreasci cu un pahar sfidator de bere inty-un pub, ca orice alt persoand. Mai exact, ca un barbat. De ce ar fi trebuit s4 conteze ci era tana, necisitorita si feme- ie? De ce ar fi trebuit s& conteze c4 era fiica unui duce? Degi societa- tea considera astfel de actiuni dezastruoase, ea nu vedea problema. Regulile impuse de societate pentru comportamentul potrivit nu aveau s-o impiedice 4-gi indeplineascA scopul in acea seara. Nimeni, nici micar verigoara Claire, care o escortase la balut lui Lady Dalton, au stia cA mergea sd se intalneascd cu lordul Paul Barstowe Ja un han in afara Londrei. Dupa ce descoperise cA acesta avea o copie rarA a unei cArti cdutate, Bama fi trimisese un bilet mai devreme in acea searA, invitandu-| la han, ca si fac achizitia. Bra locul perfect de intAlnire, deoarece nimeni nu avea s-o recunoasci. ~Hooo! se auzi dinspre birjar. Oprirea bruscd o arunci pe Bmma pe podeaua trasurii du- cale, Tanara se uitd repede pe geam. In intersectia cu strada i Bo _ Janna MacGregor perpendiculara cu drumu! lor se oprise o trasurd asemandtoare cua ei. Ce loc ciudat unde sa lase un vehicul, mai ales ca nu era nimeni in jurul ei. Nici un grajdar sau birjar. Bra ca $i cum cineva o abandonase. _Cee, Russell? strigd ea la unul din grajdarii ducelui de Langham, Barbatul se apleca din locul sau. —Nu sunt sigur, Lady Emma. -Nu putem s-o ocolim? -Nu, milady, rispunse el. Un barbat cu o voce profunda, una pe care n-o recunostea, ince- pusi vorbeasca. Russell isi indreptA atentia spre strain. Avea si ur- meze un dezastru dacd tanira scotea capul pe geam gio descoperea cineva singura. igi controla impulsul de a trage cu ochiul si incercd sd asculte conversatia. Cadenta uniform gi ritmul cuvintelor stra- inului pulsau ca bataia tobeloz, una care, dintr-odaté, ii facu pielea de glina. Pierdea timp i nu-gi mai permitea intarzieri. —Russell... fnainte si mai spund ceva, uga trisurli se deschise gi intra un barbat inalt, imbracat in negru. Cand inchise usa, trésura o lud fnainte, continuand pe drumul de mai devreme. —Cine esti? Inima fi bitea aga de tare, ci se temea ¢-0 s&-i explodeze in piept. Asezat cu spatele la ea, strAinul stinse singurul felinar care lumina interiorul. Apoi, cu. eleganta discreta, ge agez’ pe banca din fata ei. Daduse de bucluc. - De ce ai stins lumina? Vocea fi tremurs, tridandu-i disconfortul. Ascuns in umbra, strainul sem&na cu o fantomé, una in pozitie de atac. Nu se uit’ la ea in timp ce-gi scoase palaria si o aruncd pe banca, lang’ el, —Cine esti? repeta ea, in timp ce o umbra de panicd ise strecurd in atitudinea calmi. -Lady Emma, spuse barbatul. Lumina e stinsa ca si scada gan- ete recunoasca cineva. terion, care Sethons emalalo intriga. Cine era acest barbat mis- msi cand trecura pe Langs un eer ei? Curiozitatea ii dispara 16 “ordSomerton, guieri ea Pestrads.

    S-ar putea să vă placă și