SPETA 1:

Intre A si B s-a incheiat un contract de imprumut, prevazandu-se ca daca A nu va achita la scadenta

suma de bani imprumutata, vor incepe sa curga dobanzi.

Apropiindu-se termenul de scadenta si dandu-si seama ca nu are banii necesari pentru achitarea
acestei datorii, A incheie cu C un contract de imprumut sub semnatura privata, prevazandu-se expres in
acest act suma de bani ce se imprumuta spre a se plati vechea datorie.

a) Este valabila conventia incheiata intre A si C? Motivati.

Conventia incheiata intre A si C nu este valabila, deoarece
nu indeplineste conditiile prevazute de art.1595 al.2, si
anume: actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa
fie constatate prin inscrisuri cu data certa. In speta
documentul semnat de cele doua parti nu are data certa.
b) Pentru valabilitatea acestei conventii este necesar
consimtamantul creditorului?
In speta nu este necesar acordul creditorului intrucat partile
si-au dorit realizarea unei subrogatii consimtite de debitor.
c) Ce efecte au urmarit partile prin aceasta conventie?
Partile au urmarit realizarea unei subrogatii consimtita de
debitorce ar avea ca si consecinta transmiterea creantei de
la creditorul initial la creditorul subrogat care l-a
imprumutat pe debitor cu intentia de a se subroga.
SPETA 2:
RS a chemat in judecata pe NS solicitand instantei de judecata compensarea sumei de 140000
lei, suma datorata paratei in urma unui process de partaj, cu suma de 8000 lei pe care
reclamantul o are de incasat de la parata. Reclamantul arata ca ambele creante au ajuns la
scadenta.
Acesti bani pe care ii datoreaza parata sunt rezultati din neplata pensiei de intretinere in
favoarea celor doi minori incredintati reclamantului spre crestere si educare.
Instanta a respins cererea reclamantului.
Probleme de solutionat:
a) Ce intelegeti prin compensatie?
- Modalitatea de stingere a doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici
dintre ele
b) Care sunt ipotezele in care aceasta nu opereaza?
- Cele prevazute de art.1618, la acestea adaugandu-se faptul ca nu opereaza in dauna
drepturilor dobandite de alte persoane (art.1622 al.1)
c) In speta ce fel de compensatie intalniti?
- Compensatie legala
d) Sunt intrunite in speta conditiile compensatiei legale?
- Nu, lipseste conditia reciprocitatii obligatiilor, titularul pensiei de intretinere este
minurul, iar nu RS. Una dintre obligații are ca obiect un bun insesizabil sub forma
pensiei de întreținere.
e) Daca instant ar fi admis actiunea, care ar fi fost efectele acesteia?
- Creantele dintre cele doua parti s-ar fi stins pana la concurenta celei mai mici,
 stingandu-se si eventualele garantii.
f) Solutia instanmtei este corecta?
- Da

SPETA 3:
La data de 17.04.1992 Primus, printr-un act sub semnatura private, doneaza lui Secundus o
creanta de 12000 lei pe care o avea impotriva lui Tertius, creanta constatata printr-un act
authentic.
Ulterior incheierii actului de donatie dar inainte de a remite inscrisul constatator , mai précis
la data de 29.04.1992, Primus vinde lui Quarius aceeasi creanta pe care o avea contra lui
tertius cu suma de 10000 lei.
Dupa cumpararea creantei, in data de 30.04.1992 Quarius ii adduce la cunostinta lui Tertius
faptul ca va trebui sa plateasca acestuia si nu lui Primus. Tertiur, de comun acord cu
Quartius incheie un act authentic prin care ia la cunostinta despre aceasta vanzare fiind de
accord sa plateasca acestuia din urma.
In data de 05.05.1992 Secundus se prezinta la Tertius si, pe baza actului sub semnatura
private incheiat cu Primus, ii solicita debitorului in termen de 3 zile sa achite datoria care
ajunsese, intre timp, la scadenta.
Tertius a refuzat aducandu-I la cunostinta ca a consimtit sa-I plateasca lui Quartius care i-a
pus in vedere acest lucru inaintea lui Secundus.
In aceste circumstante Secundus l-a actionat in justitie pe Tertius solicitand obligarea
debitorului la plata creantei precum si dobanda aferenta astfel cum a fost negociata in
contractual cu Primus.
In aceeasi cauza a intervenit si creditorul lui Primus, Quintus care a solicitat instantei
aducerea creantei in patrimoniul lui Primus intrucat prin vanzarea acesteia s-a adus atingere
gajului general al creditorilor acestuia.
Instanta a admis actiunea lui Quintus si a respins actiunea lui Secundus.
Probleme de solutionat:
1. Ce contract a incheiat Primus cu Secundus? Dar Primus cu Quartius?
- Cesiune de creanta/ tot o cesiune de creanta.
2. Avand in vedere ca Primus a donat/vandut o creanta pe care o avea impotriva lui
Tertius, considerati ca pentru valabila incheiere a contractelor era necesar
consimtamantul lui Tertius?
- In ambele ipoteze, consimtamantul lui Tertius nu este necesar.
3. Care dintre cele doua contracte este valabil?
- Cesiunea de creanta dintre Primus si Secundus nu este valabil incheiata, intrucat nu sunt
respectata conditiile de forma in material donatiei. Cesiunea dintre Primus si Quartius
este valabil incheiata.
4. Ce a realizat Quartius atunci cand i-a facut cunoscut lui tertius faptul ca el este noul
creditor?
- Notificarea cesiunii/acceptarea cesiunii.
5. Stabiliti efectele noii situatii juridice create intre Primus, Secundus, Tertius, Quartius
prin donarea/vanzarea creantei?
- Avand in vedere ca intre Primus si Secundus nu s-a incheiat valabil o cesiune de
creanta, vom analiza efectele in ceea ce ii priveste pe ceilalti:
a) Creanta lui Primus impotriva lui Tertius trece in patrimoniul lui Quartius
 b) Quartius devine creditorul lui Tertius, iar creanta va ramane neschimbata producand
in continuare dobanzi
c) Quartius eset creditorul lui Tertius pentru valoarea nominal a creantei, adica 12.000
lei
6. Considerand ambele contracte valabile in ce ipoteza se pune problema obligatiei de
garantie?
- Numai in cazul cesiunii dintre Primus si Quartius, avand in vedere dispozitiile art.1585
CC
7. Dupa instrainarea creantei, Tertius poate fi tinut sa plateasca atat suma de bani cat si
dobanda catre noul creditor sau numai suma fara dobanda?
- Va fi tinut sa plateasca atat suma de bani imprumutata cat si dobanda cuvenita initial.
8. Este Solutia instantei justa? Argumentati.
- Partial, trebuia sa respingasi pretentile lui Quintus, intrucat nu sunt indeplinite conditiile
unei asemenea actiuni. Pentru a se admite actiunea lui Quintus, acesta trebuie sa faca
dovada ca a fost prejudiciat prin actele frauduloase ale debitorului si ca a existat o
complicitate la frauda intre debitor si tertul dobanditor, dar in speta nu se face dovada
unei astfel de complicitati intre Primus si Quartius.
9. Cum se numeste actiune introdusa de Quintus?
- Actiunea revocatorie.