MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL DE MEDICINĂ DIN ORHEI
Catedra discipline Semiologie chirurgicală

Comunicare
”Fisura anală. Cauzele, manifestările clinice, principii de
tratament”

Elaborat: Godorogea Valentina

Grupa 58 anul V

Specialitatea Îngrijirea bolnavilor

Calificarea asistent medical

Durata studiilor 5 ani

Coordonat: Negarî Constantin

ORHEI, 2020
Obiective:

1.Introducere;
2.Cauzele, manifestările clinice, asistența de urgență, tratamentul;
3.Educația pentru sănătate în hemoraizi, perirectită;
4.Bibliografia.

Fisura anală este o întrerupere a continuității mucoasei anale (ruptura). Deși apariția ei este
legată de existența unui traumatism local, nu trebuie privită doar ca o leziune cu origine pur
mecanică, ci într-un complex plurifactorial mult mai amplu incluzând factori vasculari, trofici,
inflamatori sau neuro-psihici.

Simptomele fisurii anale

Simptomul care domină tabloul clinic în cazul fisurii anale este durerea cu orar fix, legat de
defecație. Este o durere vie (senzație de arsură), care apare dupa scaun, uneori existand
o exacerbare a acesteia ți între scaune. Persistența durerii între scaune și paroxismele dureroase
dupa fiecare defecație determină modificări de comportament, irascibilitate, insomnie, abstinența
alimentară cu pierdere ponderală. La aceasta se adauga sângerări mici, cu sânge roșu care apar
dupa scaun. Mai rar fisura anală este însoțită de prurit (mâncărime), retenție de urină, secreții
care pătează lenjeria.

Etiologia
 Constipația

Traumatismele

Obiceiurile alimentare (alimente

excesiv condimentate)

Sfincterul anal hiperton

Bolile cu transmitere sexuală

Boala Chron

Stresul

Factori de risc:

Printre factorii de risc care favorizează apariția fisurilor anale, se numără:

 Copilaria. Mulți copii dezvoltă fisuri anale în primul an de viață.

 Înaintarea în vârstă. Adulții în vârstă pot avea fisuri anale, în parte din cauza circulației
sangvine deficitare, ceea ce duce la o alimentare cu sânge scăzută la nivelul regiunii
rectale.

 Constipația. Efortul din timpul defecației dificile din constipație crește riscul de apariție a
fisurilor anale.

 Nașterea. După ce au nascut normal (vaginal), femeile au un risc mai mare de a face
fisuri anale.

 Boala Crohn. Această boală inflamatorie intestinală cauzează un proces inflamator cronic
în tractul intestinal, care predispune la apariția fisurilor anale.

 Actul sexual anal.

 Consumul insuficient de fibre.

Manifestările clinice:
 Durerea, uneori severă, în timpul defecației;
  Durerea după eliminarea scaunului, care poate dura chiar și câteva ore;

 Apariția de sânge deschis la culoare în scaun sau pe hârtia igienică, dupa defecație;

 Mâncărime sau iritație în jurul anusului;

 O rană vizibilă pe pielea din jurul anusului;

 O umflătură mica sau semn la nivelul pielii din regiunea anală.

Complicații:
 Vindecarea greoaie. O fisura anală care nu se vindecă în mai puțin de 6 săptămâni se
cronicizează și necesită tratamente suplimentare.

 Recidive. Persoanele cu fisuri anale sunt mai expuse probabilității de a avea și altele.

 Ruptura extinsă la nivelul mușchilor învecinați. O fisura anală se poate extinde la

sfincterul anal intern, ceea ce duce la vindecarea dificilă a acesteia. O fisura anală
nevindecată atrage cerc vicios de disconfort care implică tratament medicamentos și
chirurgical pentru a reduce durerea și pentru a trata fisura.
Diagnostic.

O fisură anală acută arată ca o rană recentă, la fel ca taietura în hârtie. În cazul celei cronice,
pe lângă rană, se pot observa două umflături sau dilatații separate pe piele, una internă și una
externă.

Localizarea fisurii anale ofera detalii despre cauza ei. O fisura care apare pe o parte a
deschizăturii anale și nu în spate sau în față este posibil sa fie simptomul altei afecțiuni, cum este
boala Crohn. În acest caz, medicul iți va recomanda și alte metode de diagnosticare:

 Sigmoidoscopia flexibilă. Medicul va însera prin anus un tub flexibil prevăzut cu o

cameră video și va examina rectul și colonul. Această procedură este indicată celor cu
vârsta mai mica de 50 de ani, care nu au factori de risc pentru boala inflamatorie
intestinală sau pentru cancer de colon.

 Colonoscopia. Procedura implică examinarea colonului cu ajutorul unui tub flexibil

(colonoscop). Colonoscopia este indicată celor cu vârsta peste 50 de ani, care au factori
de risc pentru cancerul de colon și celor cu simptome precum durerea abdominală și
diareea.

Prevenția fisurii anale.

Tratamentul fisurii anale.

 Dupa efectuarea unui examen local și în funcție de severitatea simptomelor, medicul iți poate
recomanda urmatoarele tipuri de tratament:

Tratament local - aplicarea unei creme care relaxează sfincterul și dă

posibilitatea mucoasei să se refacă sau injectare de toxină botulinică.

Tratament chirurgical - sfincterotomia, adica incizia unor fibre de la

nivelul mușchiului care formează sfincterul anal.

Educația pentru sănătate în hemoroizi, perirectită.

Bibliografia

 https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/fisura-anala

 https://www.medicover.ro/despre-sanatate/fisura-anala-simptome-preventie-si-
tratament,174,n,295