Nume elev/ă:

Test clasa a VIII-a

I. Încercuiți varianta corectă: 16 p
1. Carol I al României a urmat la tron domnitorului:
a) Mihai Viteazul, b) Al. Ioan Cuza, c) Constantin Brâncoveanu;
2. Carol I a domnit:
a) 48 de ani, b) 49 de ani, c) 50 de ani;
3. Constituția din 1866 a fost promulgată de:
a) Carol I, b) Al. Ioan Cuza, c) M. Kogălniceanu;
4. Originea Regelui Carol este:
a) franceză, b) română, c) germană.
II. Notați cu A (adevărat) sau F (fals) în dreptul afirmațiilor: 20 p
1. Liberalii și conservatorii au format monstruoasa coaliție pentru abdicarea
Regelui Carol I.
2. Rotativa guvernamentală este o caracteristică a politicii interne a lui Carol I.
3. Carol I a murit după ce a început Primul Război Mondial.
4. Războiul de independență s-a desfășurat între anii 1876-1877.
III. Analizați următoarea sursă și răspundeți la întrebări: 20 p

(Schema organizării politice în sistemul Constituției din 1866, în „Istorie, clasa a VIII-a”,
Editura Art Klett)
Nume elev/ă:

1. În ce secol a fost emisă Constituția identificată în sursă?

...........................................................................................................................................
2. Conform sursei, în ce an devenit România regat?
...........................................................................................................................................
3. Ce instituție exercită puterea legislativă?
...........................................................................................................................................
4. Ce autoritate de stat numește Guvernul?
...........................................................................................................................................
5. În fața cărei autorități este răspunzător pentru acțiunile sale Guvernul?
...........................................................................................................................................

IV. Citiți următoarea sursă și rezolvați cerințele: 34 p

„Colaborarea româno-rusă debuta cel puțin cu un echivoc. De fapt, de la începutul
războiului (declarat de Rusia Turciei la 12/24 aprilie), atitudinea Rusiei era lipsită de
bunăvoință: la intrarea cu trupele ruse în România, marele duce Nicolae, comandantul-șef
al armatei, a adresat un manifest <<locuitorilor României>>, ignorând, așadar, autoritățile
statului. În ceea ce privește o posibilă cooperare militară româno-rusă, ea a fost categoric
refuzată.
Pătrunderea forțelor ruse pe teritoriul României și refuzul domnitorului de a se concerta cu
comandantul-șef al armatei turcești, în vederea apărării teritoriului românesc, a determinat
bombardarea de către artileria turcă a orașelor de la Dunăre: Calafat, Bechet, Oltenița și
Călărași (26 aprilie/8 mai). Artilaria română a ripostat prompt, bombardând Vidinul.
Ostilitățile între România și Turcia izbucniseră.”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
1. La ce război al poporului român face referire sursa? 7 p
2. Identificați în sursă doua orașe românești atacate de turci? 5 p
3. Identificați în sursă o cauză a atacului turcesc asupra orașelor românești. 5 p
4. Precizați din sursă atitudinea Rusiei la intrarea cu trupele sale pe teritoriul românesc . 5 p
5. Numiți din sursă comandantul armatei ruse. 5 p
6. Menționați interesul României de a refuza colaborarea cu armata otomană în războiul
descris în sursă. 7 p
Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu!