MECANICA NEWTONIANĂ

• OSCILAŢII ARMONICE

➢ Compunerea a două oscilaţii armonice paralele de aceeaşi pulsaţie

➢ Compunerea a două oscilaţii armonice paralele cu pulsaţii puţin
diferite
➢Analiza Fourier a mișcării periodice

➢ Compunerea oscilaţiilor armonice perpendiculare de aceeaşi pulsaţie

➢ Compunerea oscilaţiilor armonice perpendiculare cu pulsaţii diferite

• OSCILAŢII AMORTIZATE

• OSCILAŢII ÎNTREŢINUTE

•UNDE ELASTICE
COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE
DE ACEEAŞI PULSAŢIE
y
y’ x’
x (t) = A1 sin (ω t + φ1) A2
y (t) = A2 sin (ω t + φ2)

x -A1 A1 x
= sin(ωt)cos𝜑1 + cos(ωt)sin𝜑1 (1) O
A1
y
= sin(ωt)cos𝜑2 + cos(ωt)sin𝜑2 (2) -A2
A2

(1) | cos  2 (1) | sin  2

− ^2 − ^2 +
(2) | cos 1 (2) | sin 1

𝐱𝟐 𝐲𝟐 𝟐𝐱𝐲 ecuația traiectoriei unui corp

+ − 𝐜𝐨𝐬 𝛗 − 𝛗 = 𝐬𝐢𝐧𝟐 𝛗 −𝛗 punctiform supus simultan la
𝟐 𝟏 𝟐 𝟏
𝐀𝟐𝟏 𝐀𝟐𝟐 𝐀𝟏 𝐀𝟐 2 osc.arm. perp. de aceeași
pulsație
COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE
𝟐 𝟐
DE ACEEAŞI PULSAŢIE
𝐱 𝐲 𝟐𝐱𝐲 𝟐 𝛗 −𝛗
+ − 𝐜𝐨𝐬 𝛗 𝟐 − 𝛗 𝟏 = 𝐬𝐢𝐧 𝟐 𝟏
𝐀𝟐𝟏 𝐀𝟐𝟐 𝐀𝟏 𝐀𝟐
y
Atunci când
A2
𝛗𝟐 − 𝛗𝟏 = 𝟐𝐧𝛑, 𝐧 = 𝟎, 𝟏, 𝟐, …
𝐱𝟐 𝐲𝟐 𝟐𝐱𝐲 𝒙 𝒚 𝟐
+ − =𝟎⇒ − =𝟎
𝐀𝟐𝟏 𝐀𝟐𝟐 𝐀𝟏 𝐀𝟐 𝑨𝟏 𝑨𝟐
-A1 A1 x
𝐀𝟐 O
𝐲= 𝐱 traiectoria este o dreaptă -A2 y
𝐀𝟏 A2
𝛗𝟐 − 𝛗𝟏 = (𝟐𝐧 + 𝟏)𝛑, 𝐧 = 𝟎, 𝟏, 𝟐, …
𝐀𝟐 -A1 O A1 x
𝐲=− 𝐱 traiectoria este o dreaptă y
𝐀𝟏
𝛑 -A2
A2
𝛗𝟐 − 𝛗𝟏 = 𝟐𝐧 + 𝟏 , 𝐧 = 𝟎, 𝟏, 𝟐, …
𝟐
𝐱𝟐 𝐲𝟐 -A1 A1 x
+ = 𝟏 traiectoria este O
𝐀𝟐𝟏 𝐀𝟐𝟐 o elipsă dreaptă
-A2
COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE
CU PULSAŢII DIFERITE

Un punct material supus simultan la două oscilaţii armonice

perpendiculare de frecvenţă diferită are o traiectorie complicată.

x (t) = A1 sin (ω1 t + φ1),

y (t) = A2 sin (ω2 t + φ2)

Dacă raportul celor două frecvenţe (pulsaţii) ω2 / ω1

este un număr raţional atunci traiectoria este una din figurile
Lissajous, forma figurii depinzând şi de φ2- φ1 .

Formarea figurilor Lissajous https://academo.org/demos/lissajous-curves/

https://www.surendranath.org/GPA/Oscillations/Lissajous/Lissajous.html
COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE
CU PULSAŢII DIFERITE
Traiectoria pentru creșterea raportului ω2 / ω1 =a/b de la 0 la 1 cu pas de
0.01. (φ2- φ1 =0)
 ke m
OSCILATORUL AMORTIZAT
Fel = −k e  x , 𝐅𝐫 = −𝛂𝐯 α –coeficient de rezistenţă; 0
Poziția de echilibru
𝐝𝟐 𝐱 dx
𝐅=𝐦⋅𝐚 𝐦 ⋅ 𝟐 = −𝐤 𝐞 ⋅ 𝐱 − 𝜶
dt dt
𝐝𝟐 𝐱 𝜶 𝒅𝒙 𝐤 𝐞
𝟐
+ + 𝒙=𝟎
𝐤𝐞 𝟐
𝛂 ω –pulsaţia proprie a dt 𝒎 𝒅𝒕 𝐦
= 𝝎𝟎 = 𝟐𝛃 0
𝐦 𝐦 oscilatorului 𝟏 timp de
β –factor de amortizare 𝛕=
𝛃 relaxare
𝛚 = 𝛚𝟐𝟎 − 𝛃𝟐 ω –pulsaţia oscilaţiei amortizate
.
x
Mişcare de oscilaţie numai dacă 𝛚𝟐𝟎 > 𝛃𝟐
A0 e - β t
𝐱 𝐭 = 𝐀 𝟎 𝐞−𝛃𝐭 𝐬𝐢𝐧(𝛚𝐭 + 𝛗)
𝐀(𝐭)
𝛅 = 𝐥𝐧 decrement logaritmic
𝐀(𝐭 + 𝐓)
𝟏 𝟐𝛑
𝛅 = 𝛃𝐓 𝐓= =
𝛎 𝛚
 OSCILATORUL AMORTIZAT

𝐱 𝐭 = 𝐀 𝟎 𝐞−𝛃𝐭 𝐬𝐢𝐧(𝛚𝐭 + 𝛗)

𝐀𝟎 𝛚𝐞−𝛃𝐭 𝛃
𝐯 𝐭 = 𝐜𝐨𝐬 𝛚𝐭 + 𝛟 + 𝐚𝐫𝐜𝐭𝐠
𝛃 𝛚
𝐜𝐨𝐬 𝐚𝐫𝐜𝐭𝐠
𝛚

𝐤 𝐞 𝐀𝟐 𝐤 𝐞 𝐀𝟐𝟎 𝒆−𝟐𝜷𝒕
𝐄𝐭 (𝒕) ≅ =
𝟐 𝟐
 OSCILATORUL AMORTIZAT
Pentru 𝛃𝟐 > 𝛚𝟐𝟎 mișcare aperiodică
Sistemul revine în starea de echilibru fără a oscila. Cu cât factorul de
amortizare este mare cu atât mai încet revine oscilatorul în starea de
echilibru.
Amotizare critică 𝛃𝟐 = 𝛚𝟐𝟎
Sistemul revine în starea de
echilibru cel mai rapid posbil
fără a oscila.

https://www.compadre.org/osp
/EJSS/4026/134.htm

https://www.surendranath.org/GPA/Oscillations/FDHM/FDHM.html
 OSCILATORUL ÎNTREŢINUT
𝐅el = −𝐤 𝐞 ⋅ 𝐱 𝐅𝐫 = −𝛂𝐯 F =F0 sin (ω1 t); ω1=pulsația forței de
𝐅=𝐦⋅𝐚 întreținere
𝐝𝟐 𝐱 𝛂 dx 𝐤 𝐞 𝐅𝟎
𝟐
+ + ⋅ 𝐱 = sin 𝛚𝟏 𝐭 (*)
dt 𝐦 dt 𝐦 𝐦
𝐤𝐞 𝛂 ω0 –pulsaţia proprie a oscilatorului
= 𝛚𝟐𝟎 = 𝟐𝛃 β –factor de amortizare
𝐦 𝐦
Apare un timp regim tranzitoriu, apoi deoarece soluția ecuației omogene
scade exponenţial în timp, oscilatorul intră în regimul permanent.

Soluţia care descrie regimul permanent:

.
x(t) = A1 sin (ω1 t - φ1 ) , Temă : Se înlocuiește în (*) și se obține
𝐅𝟎 Τ𝐦 𝟐𝛃𝛚𝟏
𝐀𝟏 = 𝐭𝐠𝛗𝟏 =
𝛚𝟐𝟎 − 𝛚𝟐𝟏
𝟐
+ 𝟐𝛃𝛚𝟏 𝟐 𝛚𝟐𝟎 − 𝛚𝟐𝟏

fisier calc osc

amort şi întreţ
 OSCILATORUL ÎNTREŢINUT
𝐅𝟎 Τ𝐦 ω1=pulsația forței de
𝐀𝟏 = întreținere
𝟐
A1
𝛚𝟐𝟎 − 𝛚𝟐𝟏 + 𝟐𝛃𝛚𝟏 𝟐
(*)

La rezonanță A1 (ω1) = maximă A1 rez

𝐝𝐀𝟏
=𝟎
𝐝𝛚𝟏
ω1= ωrez = 𝛚𝟐𝟎 − 𝟐𝛃𝟐
Temă

ω1
Pt a caracteriza numeric lărgimea curbei de rezonanță se
definește banda de trecere
𝐴𝑟𝑒𝑧
𝐴>
2

fisier calc osc

amort şi întreţ
TEMA:
- COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE
deducerea ecuației traiectoriei unui corp punctiform supus simultan la 2
osc.arm. perp. de aceeași pulsație
-OSCILATII AMORTIZATE (deducerea si reprezentarea legii de
miscare analizând relația dintre pulsatia proprie si coeficientul de
amortizare - toate cazurile, timp de relaxare, decrement logaritmic)
-OSCILATII INTRETINUTE (deducerea legii de miscare, deducerea
pulsatiei de rezonanta a amplitudinii si a amplitudinii la rezonanta)
Slide SUPLIMENTAR
OSCILATORUL ÎNTREŢINUT F =F0 sin (ω1 t);
x(t) = A1 sin (ω1 t - φ1 ) ,
dx
Puterea instantanee absorbită = F0 A11 sin(1t ) cos(1t − 1 )
Pabs = F
dt 2
De regulă, în practică ne interesează puterea absorbită medie pe o perioadă 1 T =
1
 F02 12
<Pabs>=<Pdis>=P = = m2 2
A1
( )
m 02 − 12 + (21 )2
2 1

𝐝𝑷
=𝟎
𝐝𝛚𝟏
P = P(ω1) ω1= ω𝟎

F02
Pmax = P( 0 ) =
4m 

0 Factorul de calitate al lățimea de bandă pentru care

Q= oscilatorului (sau, în general, puterea este mai mare de jumătate
2 al sistemului oscilant) din puterea de la rezonanță
 UNDE ELASTICE
Mediile continue (gazele, lichidele, solidele) sunt medii de particule
care interacţionează între ele şi care, dacă una din particule oscilează, vor
propaga oscilaţia de la particulă la particulă sub formă de unde, numite unde
elastice. Mediile de acest fel se numesc medii elastice.
Aşadar, o undă este o oscilaţie care se propagă.
https://ophysics.com/waves1.html

Totalitatea punctelor la care a ajuns unda la un moment dat t şi care

oscilează în fază, se numeşte suprafaţă de undă.
Forma geometrică a frontului de undă determină denumirea undei - plană,
sferică, etc.
Viteza cu care se deplasează suprafeţele de undă se numeşte viteza
de fază (u) a undei.

http://www.acs.psu.edu/drussell/demos.html
 UNDE ELASTICE

Frontul de undă se poate construi cu ajutorul principiului lui Huygens:

Fiecare punct de pe o suprafaţă de undă poate fi considerat o nouă
sursă de oscilaţii şi dă naştere la unde secundare.
Înfăşurătoarea tuturor acestor suprafeţe de undă elementare dă noul
front de undă.
 UNDE ELASTICE
•longitudinale dacă particulele mediului oscilează de-a lungul direcţiei de
propagare a undei
•transversale dacă particulele mediului oscilează perpendicular pe direcţia de
propagare a undei

cresterea presiunea
presiunii scaderea atmosferica
presiunii ,

miscarea moleculelor de aer directia de propagare

asociata sunetului a sunetului

Atunci când oscilațiile sunt armonice și au aceeași frecvență în fiecare punct atins de undă spunem că
unda este monocromatică

https://ophysics.com/waves2.html
 UNDE ELASTICE
ψ – funcţie de undă = elongaţia în cazul undelor elastice
u –viteza de propagare a undei sau viteza de fază
𝝏𝟐 𝛙 𝟏 𝝏𝟐 𝛙 Ecuaţia diferenţială a undei armonice
𝟐
− 𝟐⋅ 𝟐 =𝟎 monocromatice ce se propagă pe
𝝏𝐱 𝐮 𝝏𝐭
direcţia x.

𝟏 𝝏𝟐 𝛙 Ecuaţia diferenţială a undei armonice monocromatice ce

Δψ − 𝟐 ⋅ 𝟐 = 𝟎
𝐮 𝝏𝐭 se propagă într-o direcţie oarecare în spaţiu

𝜕2 𝜕2 𝜕2
Δ = ∇ ⋅ ∇= 2 + 2 + 2
𝜕x 𝜕y 𝜕z
 UNDE ELASTICE

Acoustics and Vibration Animations - Dan Russell, Grad. Prog. Acoustics, Penn State
https://www.physicsclassroom.com/Physics-Interactives/Waves-and-Sound/Wave-Addition/Wave-Addition-Interactive
 UNDE ELASTICE
Funcţia de undă în forma sinusoidală (elongaţia în cazul undelor elastice) pentru
unda plană monocromatică ce se propagă în spaţiu (fără atenuare) pe direcţia x:
𝐱 𝐱
𝛙 x,t = 𝐀𝟎 sin 𝛚 𝐭 − = 𝐀𝟎 sin 𝛚𝐭 − 𝛚 = 𝐀𝟎 sin 𝛚𝐭 − 𝐤𝐱
𝐮 𝐮

𝟐𝛑 𝟐𝛑
𝐤= număr de undă 𝛚= = 𝟐𝛑𝛎
𝛌 𝐓

𝛌=𝐮⋅𝐓 lungime de undă

𝛌 𝛚
𝐮= = u –viteza de propagare a undei sau viteza de fază
𝐓 𝐤

𝝏𝜳(𝒙,𝒕)
viteza de oscilație a particulelor mediului elastic
𝝏𝒕

Compară undele elastice după amplitudine, frecvenţă, lungime de undă

 UNDE ELASTICE
Funcţia de undă în forma sinusoidală (elongaţia în cazul undelor elastice) pentru
unda plană monocromatică ce se propagă în spaţiu (fără atenuare) pe direcţia 𝑘 :

( )
 
ψ (r, t) = A 0 sin ω t − k  r

𝒌-vector de undă;

Funcţia de undă în forma sinusoidală pentru unda sferică monocromatică este:

𝐀𝟎
𝛙(𝐫Ԧ,t) = sin 𝛚𝐭 − Ԧ𝐤 ⋅ 𝐫Ԧ
𝐫
 LEGEA LUI HOOKE
𝐅 𝚫𝐥 Pentru orice material elastic, la alungire, efortul unitar
=𝐄 este proportional cu alungirea relativă.
𝐒 𝐥𝟎
F –forţa de întindere; Fe= - F
𝐒
S – aria secțiunii transversale; 𝐅 = 𝐄 𝚫𝐥
𝐥𝟎
𝐅
- efort unitar; 𝐅 = 𝐤 𝐞𝐥 𝚫𝐥
𝐒
E - modul de elasticitate la întindere; 𝐒
𝐤 𝐞𝐥 = 𝐄
𝚫𝐥 - alungire relativă; 𝐥𝟎
𝐥𝟎
l0 - lungime nedeformată;
Deformarea relativă pentru mediul elastic în care se propagă unda
𝝏𝜳(𝒙,𝒕)
monocromatică este
𝝏𝒙
𝛙(x, t) = 𝐀𝟎 sin 𝛚𝐭 − 𝒌 ⋅ 𝒙
 UNDE ELASTICE
Viteza de propagare a undelor
𝐄
•longitudinale în solide 𝐮= ; E - modul de elasticitate;
𝛒

𝐆
•transversale în solide 𝐮 = ; G modul de forfecare;
𝛒

•longitudinale în lichide 𝐮 = 𝛘
; χ modul de compresibilitate;
𝛒
Undele transversale nu se propagă în fluide- nu există forţe
elastice de forfecare, adică forţe proporţionale cu distanţa de lunecare a
unui strat faţă de altul.
Pentru materiale solide obişnuite G≈0,4 E, adică, vtr≈0,62·ulong
Ex. Undele seismice sunt un amestec de unde longitudinale şi transversale.
Unda P (primară) este longitudinală, iar unda S (secundară) este
transversală şi este întârziată cu câteva zeci de secunde.
Unde S şi P Seismograf cu înregistrarea undelor P şi S
 ENERGIA UNDELOR ELASTICE
𝛙(x,t) = A sin 𝛚𝐭 − 𝒌𝒙 –funcţie de undă = elongaţia pt. unde elastice
Energia particulelor de masă dm dintr-un volum dV, care oscilează este suma
dintre energia cinetică a acestora și energia potenţială (elastică) de deformare
Densitatea volumică de energie este energia totală a particulelor din unitatea de
volum 𝐝𝐄𝐜 + 𝐝𝐄𝐩
𝐰=
𝐝𝐕
Media pe o perioadă a densităţii volumice de energie
𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭 𝐞𝐥𝐚𝐬𝐭.× 𝐀𝟐
𝟐 𝐝𝐦 ∙ 𝛚𝟐 ∙ 𝐀𝟐 𝟏
𝐰𝐦 = = = 𝛒𝛚𝟐 𝐀𝟐
𝐝𝐕 𝟐𝐝𝐕 𝟐
Intensitatea undei I reprezintă cantitatea de energie transportată de undă în
unitatea de timp prin unitatea de suprafaţă perpendiculară pe direcţia de
propagare a undei in decurs de o perioadă.
Pentru unda plană, respectiv sferică sinusoidală
𝟏
intensitatea este dată de densitatea mediului, viteza 𝐈 = 𝐰𝐦 𝐮 = 𝛒 u A𝟐 𝛚𝟐
de propagare a undei, frecvența și amplitudinea 𝟐
undei. :
23. Compunerea oscilaţiilor armonice perpendiculare (de aceeaşi pulsaţie și cu
pulsaţii diferite);
24. Oscilatorul (liniar) amortizat;
25. Oscilatorul (liniar) întreţinut; rezonanța;
26. Unde elastice longitudinale și transversale; Exemple;
27. Unde elastice- ecuaţia diferenţială, ecuaţia de propagare a undelor plane şi
sferice; viteza de propagare a undelor elastice;
28. Unde elastice-energia undelor elastice, densitatea volumică de energie,
intensitatea undei;