MECANICA NEWTONIANĂ

FORŢE
•forţa de atracţie gravitaţională
•forţa de frecare

•forţa de inerţie
•forța ca forţă centripetă
 FORŢA GRAVITAŢIONALĂ
𝐌 ∙ 𝐦 𝐫Ԧ
y
𝐅Ԧ = −𝐊 𝟐 ∙
F12 m 𝐫 𝐫

F21 r -legea atracţiei universale, în
φ
formularea dată de Newton
M x

K=6,67259 · 10-11 Nm2/kg2 constanta gravitaţională universală

Energia potenţială a unui corp de masă m în câmpul gravitaţional al corpului

de masă M:
đL= - dEp L= - ΔEp
2 ∞
𝐌𝐦
𝐿 = න 𝐅 ∙ 𝐝ℓ ⇒ 𝐄𝐩∞ − Ep = න 𝑲 𝟐
𝐝𝐫
𝐫
𝒓
1
𝐫 ∙ 𝐝ℓ ≡ 𝐫 ∙ 𝐝𝐫 𝐌𝐦
⇒ 𝐄𝐩 = − 𝐊 , Ep∞=0
𝐫
acţiunea reciprocă a 2 corpuri cu masă
https://phet.colorado.edu/en/simulation/gravity-force-lab
FORŢA GRAVITAŢIONALĂ-ACCELERAŢIA GRAVITAŢIONALĂ

𝐌 ∙ 𝐦 𝐫Ԧ
𝐅Ԧ = −𝐊 𝟐 ∙
𝐫 𝐫

𝐆 = 𝐦𝐠

M rԦ
g = −K 2 ∙
r r

acceleraţia gravitaţională sau

intensitatea câmpului
gravitaţional

https://www.physicsclassroom.com/class/circles/Lesson-3/The-Value-of-g sursa imaginii

 Distanţa faţă de
Valoarea lui g
Locaţia centrul Pământului
(m/s2)
(m)
La suprafaţa Pământului (nivelul
standard al mării) 6.38 x 106 (medie) 9.8
1000 km deasupra suprafeţei 7.38 x 106 7.33
2000 km deasupra suprafeţei 8.38 x 106 5.68
M
9.38 x 106 4.53
g=K 2
3000 km deasupra suprafeţei

4000 km deasupra suprafeţei 1.04 x 107 3.70 r

5000 km deasupra suprafeţei 1.14 x 107 3.08
6000 km deasupra suprafeţei 1.24 x 107 2.60
7000 km deasupra suprafeţei 1.34 x 107 2.23
8000 km deasupra suprafeţei 1.44 x 107 1.93
9000 km deasupra suprafeţei 1.54 x 107 1.69
10000 km deasupra suprafeţei 1.64 x 107 1.49
50000 km deasupra suprafeţei 5.64 x 107 0.13
Valoarea acceleraţiei gravitaţionale calculate la suprafaţa diferitelor planete

Raza Planetei Masa Planetei

Planeta g (m/s2)
(m) (kg)
Mercur 2.43 x 106 3.2 x 1023 3.61
Venus 6.073 x 106 4.88 x1024 8.83
Pământ 6.38 x 106 5.972×1024 9.8
Marte 3.38 x 106 6.42 x 1023 3.75
Jupiter 6.98 x 107 1.901 x 1027 26.0
Saturn 5.82 x 107 5.68 x 1026 11.2
Uranus 2.35 x 107 8.68 x 1025 10.5
Neptun 2.27 x 107 1.03 x 1026 13.3
Pluto 1.15 x 106 1.2 x 1022 0.61

Energia potențială a unui corp aflat în apropierea unei Planete depinde si de g nu n umai de h!!!!!!!
 FORŢA DE FRECARE
Nu există o formulă teoretică pentru forţa de frecare.
Pentru forţa de frecare la alunecare există o formulă empirică
Ff = μ  N  = tg 
•  coeficientul de frecare, se determină experimental (tabele inginereşti),
•  unghiul de frecare,
• N forţa de reacţiune normală (perpendiculară) pe suprafaţa pe care are loc
deplasarea corpului;

Feynman consideră forţa de frecare o pseudoforţă, în sensul că ea nu derivă

dintr-un potenţial, este prin excelenţă o forţă disipativă

N
Forţa de frecare la rostogolirea unui cilindru: Ff r = μr .
r
• r coeficientul de frecare la rostogolire (atenţie! ăsta are unităţi de măsură),
• N forţa normală la suprafaţa de contact
• r raza cilindrului.

Frecarea la nivel molecular https://phet.colorado.edu/en/simulations/friction

Frecarea Statica+la alunecare https://www.surendranath.org/GPA/Dynamics/Pull/Pull.html
 FORŢA CENTRIPETĂ
Rotația este descrisă în temeni de deplasare unghiulară θ , timp t, viteză
unghiulară ω , accelerație unghiulară
Viteza unghiulară este rata de schimbare a deplasării unghiulare:
𝐝𝛉
𝛚= (rad/s)
𝐝𝐭
Accelerația unghiulară este rata de schimbare a vitezei unghiulare:
𝐝𝛚 𝐝𝟐 𝛉
𝛂= = (rad/s2 )
𝐝𝐭 dt𝟐
ω -vectorul viteză unghiulară

Direcția lui 𝛚 este ⊥ pe planul

rotației, sensul fiind determinat de
regula burghiului drept.
sensul de rotație al
roții

vectorul vit.
unghiulara
 FORŢA CENTRIPETĂ
Fie un punct material ce se mişcă pe un cerc de rază r;
y
𝐫റ 𝐭 = 𝐫 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛉(𝐭) റ𝐢 + 𝐫 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛉(𝐭) റ𝐣 v θ 𝑢𝑟
utang
dറr dθ
v= = −r sinθറi + r cos θ റj
dt dt
= r − sinθറi + cos θ റj ω 𝑟റ θ A
= rωutang
(C) x
O
v = ω·r si este perpendiculară pe 𝑟Ԧ

Sau folosind : arc(AB)=r · iar pentru Δθ foarte mic 𝑑𝑟 = 𝑟𝑑𝜃, 𝒅𝒓 ⊥ 𝒓

𝐮𝒕𝒂𝒎𝒈 = − 𝐬𝐢𝐧𝛉 𝐢 + 𝐜𝐨𝐬 𝛉 റ𝐣 𝐮𝒕𝒂𝒏𝒈 = versor ortogonal pe 𝐫Ԧ și

tangent la cerc;
𝐫Ԧ
𝒖𝒓 = = 𝒄𝒐𝒔𝜽 𝒊റ + 𝒔𝒊𝒏 𝜽 𝒋റ = 𝐮𝒓 = versor paralel cu 𝐫Ԧ;
𝐫
 FORŢA CENTRIPETĂ
Fie un punct material ce se mişcă pe un cerc de rază r;
y
𝐫റ 𝐭 = 𝐫 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛉(𝐭) റ𝐢 + 𝐫 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛉(𝐭) റ𝐣 v θ 𝑢𝑟
dറr dθ utang
v= = r − sinθറi + cos θ റj
dt dt
𝑟റ θ A

(C) x
dv d dθ O
a= = r − sinθറi + cos θ റj
dt dt dt
d2 θ
+r − sinθറi + cos θ റj
dt 2
𝑑𝜔
= −𝑟𝜔2 𝑢𝑟 + 𝑟 𝑢
𝑑𝑡 𝑡𝑎𝑛𝑔 𝐮𝒕𝒂𝒎𝒈 = − 𝐬𝐢𝐧𝛉 𝐢 + 𝐜𝐨𝐬 𝛉 റ𝐣
= 𝑎Ԧ 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙 + 𝑎Ԧ 𝑡𝑎𝑛𝑔𝑒𝑛𝑡𝑖𝑎𝑙
𝒖𝒓 = = 𝒄𝒐𝒔𝜽 𝒊റ + 𝒔𝒊𝒏 𝜽 𝒋റ
 FORŢA CENTRIPETĂ
𝑑𝜔
𝑎Ԧ = −𝜔2 𝑟𝑢𝑟 +𝑟 𝑢𝑡𝑎𝑛𝑔 = 𝑎Ԧ𝑛 +𝑎Ԧ𝑡
𝑑𝑡

𝑟Ԧ

Acceleraţia radială este îndreptată spre centrul sistemului de referinţă O, şi este

dirijată de-a lungul razei . .

Acceleraţia tangenţială este, evident, tangentă la cerc (perpendiculară pe 𝑟Ԧ )

şi este nenulă dacă viteza îşi modifică şi mărimea, nu numai direcţia .

Dacă acceleraţia normală se înmulţeşte cu masa corpului, obţinem forţa centripetă

𝐦∙𝐯 𝟐
𝐅Ԧ𝐜 = −𝐦 ∙ 𝛚𝟐 ∙ 𝐫Ԧ = − ur v = ω·r
𝐫
𝐮𝒓 = versor paralel cu 𝐫Ԧ;
 FORŢA DE INERŢIE

Referitor la forţa din legea a doua, Newton face o precizare:

”această forţă ... nu se deosebeşte de inerţia masei decât prin felul de
a o concepe,
căci inerţia materiei este aceea care face ca orice corp să fie perturbat
cu greu din starea sa de repaus sau de mişcare.
De aceea şi forţei ce rezidă în materie i se poate da numele foarte
semnificativ de forţă de inerţie.”
 FORŢA CENTRIPETĂ - FORȚA CENTRIFUGĂ DE
INERȚIE
Forţa centrifugă este o forţă de inerţie, forţa cu care se opune corpul atunci
când este obligat să se mişte pe o curbă (privind din sistem de referință
neinerțial), şi este egală ca mărime şi opusă forţei centripete .
Exemplu: în curbe, corpurile au tendinţa de a derapa spre înafară dacă viteza
vehiculului este suficient de mare.
PE ORIZONTALĂ, într-o curbă de rază r,
dacă Fcf  Ff derapează
dacă Fcf  Ff nu derapează 𝐹Ԧ𝑐𝑓
𝐹Ԧ𝑓
v2
Fcf  Ff m  μ mg
r
v  μrg
O r
Fcf  Ff v  μrg
OBS Pentru a preveni deraparea pentru o anumită viteză v și o rază a curbei r PE ORIZONTALĂ coef
𝑣2
de frecare la alunecare ar trebui să fie 𝜇 ≥
𝑟𝑔
 FORŢA CENTRIPETĂ - FORȚA CENTRIFUGĂ DE
INERȚIE
Pentru a putea mări viteza la același coeficient de frecare și acceași rază a
curbei și a nu derapa spre înafară planul curbei se înclină.

FĂRĂ FRECARE, pentru o anumită viteză

v şi pentru o rază de curbură r a curbei, N
unghiul  cu care trebuie înclinat planul
curbei este 𝐹Ԧ𝑐𝑓

𝐦 ⋅ 𝐯𝟐 𝐯𝟐
𝐭𝐠 𝛉 = = θ
𝐫𝐦𝐠 𝐫⋅𝐠 θ
𝐺Ԧ

OBS Fără frecare, unghiul θ trebuie să aibă o valoare exactă pentru a preveni deraparea
TEMA :
Într-un caz REAL, pentru o rază de curbură r şi un
coeficient de frecare μ REALE, determinaţi unghiul de
înclinare al drumului la o viteză v maximă admisă. (Ex.
drum cu 2 benzi, autostradă, circuit de curse, cale ferată;
frecare cauciuc- asfalt, metal-metal)

fizic

θ matematic
 LANSAREA SATELIŢILOR
Condiţia de stabilitate a satelitului pe o traiectorie circulară:
forţa de atracţie gravitaţională să fie egală cu forţa centrifugă.
Mm mv 2 v
K 2
=
r0 + h r0 + h
𝑀 𝐫𝟎
𝑔0 = −𝐾 2 𝐯= 𝐠𝟎
𝑟0 𝐡
𝟏+
𝐫𝟎 r0
Lansând satelitul de la suprafaţa r0+h
Pământului (h=0), viteza trebuie să fie
v0 = g 0 r0
Cu r0= 6,36744·106 m (raza Pământului) şi
g0=9,81 m/s2 (acceleraţia gravitaţională la “Muntele lui Newton”
𝑀 http://galileoandeinstein.physic
suprafaţa Pamântului 𝑔0 = 𝐾 2 ) s.virginia.edu/more_stuff/Appl
𝑟0
ets/NewtMtn/home.html
v0=7,903 Km/s.
lansarea pe oriz în funcţie de viteză,
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.ionicframework.gravity08app871221&hl=en
 Lansarea sateliţilor

v0=0 v0=6000m/s v0=7300m/s

v0=8000m/s v0=11200m/s
TEMA:
Clasificarea orbitelor sateliţilor artificiali în funcție de
distanța față de suprafața Pământului; Exemple concrete
de sateliți pe fiecare categorie de orbite.
Viteza de lansare si viteza de scăpare a câte unui satelit
artificial pe fiecare din tipurile de orbite prezentate
(prezentați calculul -simbolic și numeric- cu g0=accelerația
gravitațională la suprafața Pământului) .
MECANICA NEWTONIANĂ

10. Forța de atracție gravitațională; accelerația gravitațională;

11. Forța de frecare; Exemple;
12. Forța centripetă; Exemple;
13. Lansarea sateliților; Condiţia de stabilitate a satelitului pe o traiectorie
circulară;