Semiologie medicala

Curs 11 – 08.12.2021
3. Miscarile coreice – sunt miscarile dezordonate, bruste, ilogice, accentuate de miscarile
voluntare COREEA SYDENHAM (boala – determinarea nervoasa a reumatismului articular
acut).
4. Miocloniile – sunt contractii involuntare bruste, de scurta durata, localizate la un singur
muschi sau la un grup muscular (intalnim in encefalita si in uremie = acid uric in sange).
5. Crampele functionale – sunt contractii tonice trecatoare, limitate la un grup muscular care
participa la un act profesional (crampa profesionistului – scriitorului, inotatorului, pianistului).
6. Ticurile – sunt miscari bruste cu caracter semiconstient, accentuate de emotii, diminuate de
vointa (clipirea pleoapelor).

ADENOPATIILE

Ganglionii limfatici in mod normal (individ sanatos) nu sunt palpabili. In caz de reactie
inflamatoare sau tumorala a lor, acestia cresc in volum devenind palpabili. Afectarea si
tumefierea ganglionilor se numeste adenopatie. Palparea ganglionilor limfatici reprezinta
metoda cea mai importanta a examenului clinic a ganglionilor.
1. Locul de palpare a galnglionilor limfatici
a) Regiunea cervicala (interioara, latero-cervicala, unghiul mandibulei, submandibular si fosa
supraclaviculara).
b) Regiunea branhiala mediana
c) Fosa axilara
d) Peretii laterali ai toracelui
e) Regiunea inghinala
f) Regiunea femurala
2. Sensibilitatea dureroasa a ganglionilor limfatici, de exemplu adenopatia dureroasa,
pledeaza pentru origine infectioasa inflamatorie. Adenopatiile maligne sunt de obicei
nedureroase.
3. Consistenta ganglionilor palpabili
a) Consistenta moale – sunt cei cu inflamatii acute
b) Consistenta ferma – sunt inflamatiile cronice
c) Consistenta dura – este un proces tumoral sau metastaze

1|Page
Semiologie medicala
Curs 11 – 08.12.2021
4. Marimea ganglionilor – variaza de la dimensiunea unei alune la cea a unei portocale. In
general, se poate deosebi o adenopatie mica sau moderata (microadenopatie) intalnita in
mielom, iar cea mare (macroadenopatie) o intalnim in leucemia limfatica.
5. Forma ganglionilor – de obicei sunt de forma regulata, rotunda sau ovala sau neregulata.
6. Localizarea adenopatiilor - furnizeaza sugestii privitoare la locul de origine a procesului
patologic. In adenopatia regionala (localizata), cauza este de obicei inflamatorie.
Adenopatia subclaviculara stanga semnifica metastaza unui process neoplazic la distanta
(cancer gastric) sau de vecinatate (cancer faringian sau tiroidian).

Tehnica de palpare
Intotdeauna si indiferent de regiunea cercetata, palparea se executa glisant in planul
tegumentului pentru “prinderea” ganglionului intre mana si planurile profunde. Pentru palparea
ganglionilor submandibulari se intoduc varful ultimelor 4 degete sub mandibula, in timp ce
bolnavul tine capul usor flectat pe partea respectiva.
Palparea ganglionilor latero-cervicali se face de-a lungul marginii posterioare a muschiului
sternocleidomastoidian, capul fiind usor flectat pe partea respectiva.
1. Ganglionii intratoracici nu sunt decelabili la examenul clinic, dar cand devin masivi, pot
da semne de compresiune mediastinala.
2. Ganglionii intraabdominali sunt decelabili la palpare doar cand au un volum considerabil.
Pot da insa fenomene de compresiune (edeme la membrele inferioare si fascita). Se
recomanda ecografie abdominala, RMN cu substanta de contrast.

Starea psihica (starea de constienta

Alterarea senzoriala

In timpul anamnezei, medicul se orienteaza asupra gradului de inteligenta si asupra starii

psihice a bolnavului. In mod normal, individual sanatos este orientat temporo-spatial.
Tulburarile psihice mai usoare nu se vor putea descoperi decat dupa o observatie mai
indelungata. In schimb, tulburarile psihice mai serioase sunt usor de constatat, iar cele mai
importante sunt:

2|Page
Semiologie medicala
Curs 11 – 08.12.2021
1. Tulburarile somnului
2. Pierderea de constiinta tranzitori (lipotimii – lesinul si sincope – colaps)
3. Pierderi de constiinta prelungite – comele
4. Convulsii

I. Tulburarile somnului

Privarea indelungata de somn (40 – 200 ore) se insoteste de astenie, iritabilitate, dificultati de
concentrare a atentiei, bradipsihie (incetinirea modului de a gandi), bradikinezie (incetinirea
ritmului activitatii mortice), scaderea motivatiei, adinamie. Ulterior, se instaleaza iluzii si
halucinatii, mai ales vizuale si tactile, insa mai apar si tulburari de vorbire.
1. Insomnia – este imposibilitatea de a dormi suficient pentru refacerea capacitatilor fizice si
psihice. Se poate manifesta tranzitoriu sau cronic.

Insomnia tranzitorie - se poate datora dereglarii ritmului circadian prin nerespectarea orelor de
somn, ca la schimbarea meridianului si a fusului orar, activitate in schimb de noapte.
Insomnia cronica - se intalneste in afectiuni psihice depresiv-anxioase, precum si in afectiuni
organice: insomnia cardiacului provocata de accentuarea nocturna a dispneei, in cordul pulmonar
cronic cu hipoxie importanta unde apare o inversiune a raportului veghe-somn, cu insomnia
nocturna si somnolenta diurnal. Insomnia o mai intalnim in uremie, diabet zaharat, alcoolism,
toxicomanie cu stimulente.
2. Hipersomnia – se manifesta prin cresterea numarului de ore dormite si o intalnim frecvent
in: stari febrile – infectioase, in boli ale SNC (encefalite sau meningite), in tumori
cerebrale, in insuficienta hepatica si in hipotiroidie.
3. Sindromul Pickwick – este o combinatie de hipersomnie cu apnee. O intalnim in general
la persoanele obeze cu hipoventilatie pulmonara asociata cu HTA.
4. Somnambulismul – se manifetsa ca o tulburare de comportament ce survine in cursul
somnului normal. Etse vorba de o activitate motorie cu ridicare in pozitie sezanda sau
coborarea din pat si un fel de plimbare intr-o stare de semiconstienta. Bolnavul (de regula
un copil) este greu de trezit. Episodul nu dureaza mai mult de 15 minute.

3|Page
Semiologie medicala
Curs 11 – 08.12.2021
II. Pierderi de constiinta tranzitorii
a) Lipotimia (lesinul) – este o pierdere tranzitorie a starii de constiinta, provocata de o
subperfuzie a creierului, cu hipoxie. Apare de regula in ortostatism. Bolnavul simte o
slabiciune extrema, cu ameteli, intunecarea vederii, senzatie de cadere iminenta, care
permite in mod obisnuit sa se previna lovirea prin cadere. Constiinta se intuneca, putand
disparea complet. Bolnavul este palid, cu transpiratii profunde, reci ale fetei si ale corpului.
Pulsul slabeste, tensiunea arteriala scade. La scurt timp dupa cadere, de la cateva secunde
la 1-2 minute, constiinta reapare, iar revenirea senzoriala este completa.
b) Sincopa (colapsul) – vine din limba greaca – a cadea, a ase prabusi. Sincopa este o pierdere
de constiinta a carei instalare este de obicei brutala, insotita de regula de o rarire a batailor
cardiace sau de o scadere in primul rand a debitului cardiac.

Tipuri de sincope:
- Sincope de natura neurogena sau psihogena (epilepsia si isteria)
- Sincope de origine vasculara (apare in lipotimie)
- Sincope de origine cardiaca (cand sunt tulburari ritmice)
- Sincope de efort (apare caracteristic in stenoza aortica, prin inadecvarea debitului cardiac)

4|Page