MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P.CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA „ AUTOMATIZĂRI”

RAPORT
LA LUCRĂREA DE LABORATOR NR. 2
Tema: CERCETAREA PREAMPLIFICATORULUI ÎN CONEXIUNEA
EC PE BAZA PROGRAMULUI ELECTRONICS WORKBENCH
Disciplina: Electronică industrială I

A elaborat elevul Lupu Cătălin

grupa AT 0119

A verificat profesor,
grad didactic, superior Veaceslav CEAUȘ

Chișinău 2021
 L U C R A R E A D E L A B O R A T O R N r. 2

Tema: CERCETAREA CIRCUITELOR DE AMPLIFICARE ÎN

CONEXIUNILE EC, BC ŞI CC ÎN BAZA PROGRAMULUI
ELECTRONICS WORKBENCH

Posedând de permis, efectuaţi lucrarea.

Competenţe vizate de lucrare:

Competenţe specifice: a) citirea circuitelor cu dispozitive electronice din
echipamentele de automatizări; b) interpretarea parametrilor și caracteristicilor
circuitelor date.
Competenţe derivate: elevii vor dobândi competenţele:
Cd1 – să studieze principiile de funcţionare a amplificatoarelor cu
tranzistoare bipolare pe baza programului Electronics Workbench;
Cd2 – să ridice tensiuni şi curenți, caracteristicile amplitudine-frecvenţă şi
fază-frecvenţă a circuitelor de amplificare cu ajutorul programului Electronics
Workbench;
Cd3 – să determine parametrii de bază ki, ku, kp, Rin, Rieş, fj şi fs pentru
circuitele EC, BC, CC ;
Cd4 – să interpreteze rezultatele obţinute.
În figura1 sunt reprezentate schemele de cercetare.

a b c
Figura 1 – Schemele de cercetare a a circuitelor de amplificare
a –amplificator în conexiunea EC; b – amplificator în conexiunea BC; c – amplificator în
conexiunea CC
 DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
1 Treceţi la ridicarea datelor pentru determinarea parametrilor de bază a
amplificatoarelor;
1.1 Accesaţi programul „Electronics Workbench”, care se află pe suprafaţa
de lucru a calculatorului, prin clic dublu stânga pe iconiţa respectivă. Apoi
deschideţi mapa „luc_lab_elec.ind” din discul „D”, intraţi în mapa
„amplificatoare” şi deschideţi
fişierul „amp_ec_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura 2. În circuit sunt
utilizate:
 G1 – în calitate de generator de semnale pentru aplicarea tensiunii Uin;
PA1 – microampermetru pentru măsurarea curentului de intrare – Iin;
 PV1 – milivoltmetru pentru măsurarea tensiunii de intrare – Uin ,(Ug);
 PA2 – microampermetru pentru măsurarea curentului de ieşire – Iieş;
 PV2 – milivotmetru, pentru măsurarea tensiunii de ieşire – Uieş.

Figura 2 – Circuitul amplificatorului în conexiunea emitor comun

1.1.1 Desenaţi tabelul 1 pentru ridicarea datelor amplificatorului EC

Tabelul 1 – Rezultatele amplificatorului în conexiunea emitor comun EC

 Metoda
Variabila Valoarea variabilei
determinării
Ug,mV Măsurată PV1 20 20 20 20 20
Rs,Ω variază 0 20 510 3600 infinit
Uin,mV Măsurată PV1 20 20 20 20 20
Iin,µA Măsurată PA1 15,29 15,29 15,29 15,29 15,29
Uieş,mV Măsurată PV2 0 9,64 9,64 871,2 1730
Iieş, µA Măsurată PA2 492 482 424.4 243 1,74
Rin,kΩ Rin =Uin/Iin 1,308 1,308 1,308 1,308 1,308
Rieş,kΩ Rieş=Uieş.mg/Iieş.sc 0 0,02 0,02 3,59 994,25
ku ku=Uieş/Uin 0 0,482 0,482 43,56 86,5
ki ki=Iieş/Iin 32,18 31,52 27,76 15,89 0,11
kp kp=Ku∙Ki 0 0,02 0,02 2,74 760,11
Uieş.max,V Din carac. A-F - 0,534 12 48 96
Fj,kHz Din carac. A-F - 0,244 0,244 0,224 0,218
Fs,kHz Din carac. A-F - 377 317 178 110

1.1.2.1 Aplicaţi alimentare circuitului prin acţionarea butonului (din dreapta

sus) şi ridicaţi valorile Ug, Uin, Iin, Uieş, Iieş, pentru cazul Rs1 = 0 , măsurate de aparatele
indicate în tabelul 1, treceţi rezultatele în tabelul 1.
1.1.2.2 Apoi schimbaţi valoarea Rs2 prin trecerea comutatorului S1 pe poziţia de jos
(prin accesarea butonului Q al claviaturii), ridicaţi valorile Ug, Uin, Iin, Uieş, Iieş, măsurate de
aparatele indicate în tabelul 1, treceţi rezultatele în tabelul 1. Pentru ridicarea Uieş.max este
necesar de accesat butonul „Analysis” din bara de sus a EWB, apoi „AC Freqency” şi
butonul „simulate”, pe ecran apar caracteristicile amplitudine-frecvenţă şi fază-frecvenţă.
Accesăm butonul de instalare a cursoarelor. De stabilit cursorul Y1 la valoarea maximală
a amplitudinii Uieş.max.ridicînd-o din tabelul respectiv şi trecînd-o în tabelul 1. Pentru
determinarea fj şi fs este necesar de deplasat cursoarele Y1,Y2 spre stânga şi dreapta respectiv,
până cînd Uieş.max. se micşorează de 1/2 ori (vezi valorile Y1,Y2), fj şi fs corespund valorilor X1
şi X2. Rezultatele se trec în tabelul 1. Apoi închidem analizatorul prin clicare a butonului .
1.1.2.3 Treceţi pe rând comutatoarele S2, S3 şi S4 pe poziţia de jos şi repetaţi punctul
1.1.2.2.
1.1.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.
2 Treceţi la determinarea parametrilor amplificatorului în conexiunea BC.
2.1 Accesaţi fişierul „amp_bc_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura 3.
Destinaţia aparatelor de măsură ca în punctul 1.1.

Figura 3 – Circuitul amplificatorului în conexiunea bază comună

2.1.1 Desenaţi tabelul 2 pentru ridicarea datelor amplificatorului BC
Tabelul 2 – Rezultatele amplificatorului în conexiunea bază comună BC

Metoda
Variabila Valoarea variabilei
determinării
Ug,mV Măsurată PV1 20 20 20 20 20
Rs,Ω variază 0 20 510 3600 infinit
Uin,mV Măsurată PV1 20 20 20 20 20
Iin,µA Măsurată PA1 507 507 507 507 507
Uieş,mV Măsurată PV2 0 9,78 220 883 1764
Iieş, µA Măsurată PA2 491 490 431 246 1,76
Rin,kΩ Rin =Uin/Iin 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
Rieş,kΩ Rieş=Uieş.mg/Iieş.sc 0 0,02 0,51 3,59 1002
ku ku=Uieş/Uin 0 0,489 11 44,15 88,2
ki ki=Iieş/Iin 0,97 0,97 0,85 0,49 0,00
kp kp=Ku∙Ki 0,00 0,51 12,94 90,99 25407
Uieş.max,V Din carac. A-F - 0.533 12 48 96
Fj,kHz Din carac. A-F - 0,225 0,226 0,226 0,226
 Fs,kHz Din carac. A-F - 367 325 180 107

2.1.2 Pentru ridicarea datelor repetaţi punctele 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.1.2.3 şi 1.1.3.
3 Treceţi la determinarea parametrilor amplificatorului în conexiunea CC.
3.1 Accesaţi fişierul „amp_cc_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura
4. Destinaţia aparatelor de măsură ca în punctul 5.1.

Figura 4 – Circuitul amplificatorului în conexiunea colector comun

3.1.1 Desenaţi tabelul 3 pentru ridicarea datelor amplificatorului CC

Tabelul 3 – Rezultatele amplificatorului în conexiunea colector comun CC

 Metoda
Variabila Valoarea variabilei
determinării
Ug,mV Măsurată PV1 20 20 20 20 20
Rs,Ω variază 0 20 510 3600 infinit
Uin,mV Măsurată PV1 20 20 20 20 20
Iin,µA Măsurată PA1 15.5 12.4 6.6 6 5,87
Uieş,mV Măsurată PV2 0 6.8 18.5 19,6 19,8
Iieş, µA Măsurată PA2 501 339.4 36.26 5,46 0,02
Rin,kΩ Rin =Uin/Iin 1,290 1,613 3,030 3,333 3,407
Rieş,kΩ Rieş=Uieş.mg/Iieş.sc 0,00 0,02 0,51 3,59 990,0
ku ku=Uieş/Uin 0 0,34 0,925 0,98 0,99
ki ki=Iieş/Iin 32,32 27,37 5,49 0,91 0,00
kp kp=ku∙ki 0,00 0,01 0,17 1,08 290,57
Uieş.max,V Din carac. A-F - 0,352 0,944 0,98 0,99
Fj,kHz Din carac. A-F - 0,142 0,016 0,0036 0,0023
Fs,kHz Din carac. A-F - 562 33534 85450 86905

3.1.2 Pentru ridicarea datelor repetaţi punctele 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.1.2.3 şi 1.1.3.
4 Concluzie :
În urma efectuării lucrării date am putut observa cum lucrează amplificatoarele și am
observant avantajele și dezavantajele fiecăruia.
Răspuns Adăugător
Amplificatorul cu conexiune CC are următoarele avantaje:
1 Rezistență mare la inrare
2 Rezistență mică la iețire
3 Gamă largă de frecvență
Amplificatorul cu conexiune CC are următoarele dezavantaje:
Câștigul de tensiune este puțin mai mic decât 1

Amplificatorul cu conexiune BC are următoarele avantaje:

Avantajele circuitului sunt proprietățile stabile de temperatură și frecvență, adică parametrii
circuitului (tensiune, curent și câștig de rezistență de intrare) se modifică ușor atunci când
temperatura ambientală se modifică, rezistență diferențială de ieșire ridicată.

Amplificatorul cu conexiune BC are următoarele dezavantaje:

Dezavantajele circuitului sunt impedanța diferențială de intrare scăzută și lipsa de

amplificare a curentului.

Amplificatorul cu conexiune EC are următoarele avantaje:

Aren un coefficient mare de amplificare a curentului
Aren un coefficient mare de amplificare a tensiunii
Din toate conexiunile la EC este cel mai mare coefficient de amplificare a puterii
Pentru funcționare este destulă o sursă de alimentare
Amplificatorul cu conexiune EC are următoarele dezavantaje:
Gamă de frecvență mai îngustă în comparație cu circuitele cu bază comună sau cu colector
comun datorită influenței capacității colector-bază care provoacă efectul Miller.
Tensiunea AC de ieșire este inversată în raport cu tensiunea de intrare