Principiul conservării energiei în mecanică

”Nimic nu se creează, nimic nu se pierde, totul se transformă”. Cuvintele aparţin lui

Antoine Laurent de Lavoisier (1743-1794) şi se aplică în cazul conservării energiei.
Cuvântul “ energie” provine de la cuvântul grecesc “ energheia”, care înseamnă
activitate. Deci, când vorbim despre energie, ne gândim la o activitate, un efort, care
presupune efectuare de lucru mecanic. Aţi auzit de foarte multe ori expresia   ” nu dispun de
energie să fac urmatoarea muncă”. În concluzie, Energia este o mărime fizică ce
caracterizează un sistem fizic, capabil să efectueze lucru mecanic.
De ce o monedă care cade de la etajul 10 al unei clădiri, poate provoca rănirea omului
pe care-l loveşte, comparativ cu aceeaşi monedă, care căzând de la etajul 1, nu are un efect de
luat în seamă ?
Primul răspuns la această întrebare ( evident greşit) a fost că în primul caz moneda este
atrasă mai puternic de Pământ. Moneda are aceeaşi masă, deci şi aceeaşi greutate în ambele
situaţii. Viteza cu care ajunge la sol este mai mare în primul caz. Adevărat, dar de ce?
Ca să ne explicăm aceste lucruri trebuie să ştim câte ceva despre energie. Energia
mecanică a unui sistem fizic este egală cu suma energiilor cinetică şi potenţială a
sistemului: E = Ec + Ep
Energia unui corp aflat în mişcare se numeşte energie cinetică : E c . ( Cinetic-
kineticos = mişcător ) . Această energie se transformă în lucrul mecanic efectuat de corp
până la oprire.
Ec = mv2 / 2
m- masa corpului
v- viteza mişcării
Din formulă se vede că energia cinetică este cu atât mai mare cu cât masa şi viteza
corpului sunt mai mari.
Un corp aflat în repaus la o anumită înălţime faţă de Pământ, nu are energie cinetică.
Dacă este lăsat liber, corpul cade, greutatea lui efectuând lucru mecanic, deci sistemul format
din corp şi Pământ dispune de energie, numită energie potenţială ( figura 1)
 figura1
Un resort prins de perete este comprimat. Prin destindere, el împinge un corp prins de
celălalt capăt ( figura 2). În timpul destinderii resortului, forţa elastică din acesta efectueaza
lucru mecanic.Acest lucru este posibil datorită energiei potenţiale.

figura2
Energia potenţială este energia unui sistem fizic între ale cărui părţi componente
au loc interacţiuni. Exemplu: sistemul corp- Pământ, un resort comprimat, prins de perete.
Energia potenţială a unui corp aflat la o înălţime faţă de Pământ :
Ep = mgh  
m- masa corpului
g- acceleraţia gravitaţională
h- înălţimea
Când corpul se află la nivelul solului, Ep = 0
Diferenţa dintre valorile iniţială şi finală ale energiei potenţiale este egală cu lucrul
mecanic efectuat de sistem la trecerea din starea iniţială în starea finală.
Ei – Ef = L
Energia mecanică se conservă. Sa realizăm un experiment simplu. O sferă metalică se
leagă de un fir şi se fixează pe un suport. Se ridică sfera la o anumită înălţime şi se lasă liberă.
Ea se deplasează de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru până la aceeaşi înălţime faţă de
Pământ ( figura 3).
 figura3
În timpul mişcării pendulului din poziţia A( vA = 0), spre O( vO = maximă), scade
înălţimea, deci Ep scade. Viteza crşte, deci crşte şi Ec.
În mişcarea de la O spre B ( vB = 0 ), înălţimea creşte, deci creşte Ep , iar viteza scade,
Ec scade.

Concluzie:
Creşterea energiei cinetice a pendulului este însoţită de scăderea energiei potenţiale,
iar scăderea energiei cinetice, presupune o creştere a energiei potenţiale.În timpul mişcării
pendulului, energia cinetică şi potenţială se transformă reciproc , dintr-o formă în alta.
Dacă n-ar exista frecare cu aerul, pendulul s-ar ridica de fiecare dată în punctele A şi
B, aplicându-se Legea conservării energiei mecanice :
 Energia mecanică a unui sistem fizic izolat  ( care nu interacţionează cu corpurile din
jur, se neglijează frecarea) se conservă, rămâne constantă în cursul transformării ei din
energie cinetică în potenţială şi din potenţială în cinetică.
# Revenind la moneda care cade de la etajul 10, pe măsură ce coboară, înălţimea
scade, scăzând şi energia potenţială, dar creşte energia cinetică şi deci viteza. Conform legii
conservării energiei, Ep de la etajul 10 este egala cu E c de la nivelul solului.( Neglijăm
frecarea cu aerul )
Cum înălţimea până la etajul 10 este mai mare decât cea până la etajul 1,  Ep la 10 este mai
mare decât la 1, deci  Ec a celei care cade de la 10 este mai mare comparativ cu  a celei ce
coboară de la 1, deci şi viteza este mai mare. Aşa se explică faptul că moneda căzută de la
etajul 10 poate sparge capul unui om.