MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ENERGETICĂ ŞI ELECTRONICĂ

Catedra: Sisteme informaţionale

Lucrările de laborator Nr.1,2,3

Disciplina: Electronica Industrială

A efectuat: elevul gr. AT-0119 Lupu Cătălin

A verificat: profesor Ceaus Veceslav

Chişinău 2021
L U C R A R E A D E L A B O R A T O R N r. 1
Tema: CERCETAREA PREAMPLIFICATORULUI ÎN CONEXIUNEA EC
PE BAZA PROGRAMULUI ELECTRONICS WORKBENCH

Posedând de permis, efectuaţi lucrarea.

Competenţe vizate de lucrare:

Competenţe specifice: a) citirea circuitelor cu dispozitive electronice din
echipamentele de automatizări; b) interpretarea parametrilor și caracteristicilor
circuitelor date.
Competenţe derivate: elevii vor dobândi competenţele:
Cd1 – să studieze preamplificatorul cu tranzistor pe baza programului
Electronics Workbench.
Cd2 – să ridice tensiuni şi forme de undă din circuitul dat;
Cd3 – să traseze caracteristicile amplitudinilor adică Uieş = f (Uin) /f, Rs =
const. și caracteristicilor amplitudine-frecvenţă adică k = f(F)/Uin = const. cu
ajutorul programului Electronics Workbench.
Cd4 – să determine parametrii de bază;
Cd5 – să interpreteze rezultatele obţinute.
În figura1 este reprezentată schema de cercetare.

Figura 1 – Schema de cercetare a preamplificatorului în conexiunea

EC în baza programului Electronics Workbench
DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
 1 Treceţi la ridicarea datelor pentru ridicarea caracteristicilor
amplitudinilor;
1.1 Accesaţi programul „Electronics Workbench”, care se află pe suprafaţa de
lucru a calculatorului, prin clic dublu stânga pe iconiţa respectivă. Apoi
deschideţi mapa „luc_lab_elec.ind” din discul „D”, intraţi în mapa
„preamplificatoare” şi deschideţi fişierul „preamp_ec_01.ewb”, pe ecran apare
circuitul din figura 2. În circuit sunt utilizate:

 G1 – în calitate de generator de semnale pentru aplicarea tensiunii Uin;

 PA1 – microampermetru pentru măsurarea curentului colectorului – Ic;
 PV1 – milivoltmetru pentru măsurarea tensiunii de intrare – Uin ,(Ug);
 PV2 – votmetru, pentru măsurarea tensiunii de ieşire – Uieş;
 H1 – osciloscop pentru ridicarea foemelor de undă de la ieşirea
preamplificatorului.

Figura 2 – Circuitul preamplificatorului în conexiunea emitor comun

1.1.1 Desenaţi tabelul 1 pentru ridicarea datelor caracteristicilor

amplitudinilor preamplificatorului EC

Tabelul 1 – Rezultatele pentru caracteristicile Uieş = f(Uin)/F, Rs =const.

F = 1000 Hz, Rs = Rs1
 Um,g, mV 0 5 10 15 20 25 30 35 40 50
Uin,mV 0 3,54 7,07 10,61 14,14 17,68 21,21 24,75 28,27 35,35
Uieş,V 0 0,337 0,666 0,983 1,284 1,563 1,821 2,058 2,274 2,577

F = 1000 Hz, Rs = Rs2

Uieş,V 0 0,449 0,890 1,313 1,714 2,087 2,432 2,722 2,868 3,105

F = 1000 Hz, Rs = 
Uieş,V 0 0,675 1,337 1,973 2,575 3,042 3,310 3,527 3,677 3,868

1.1.2.1 Aplicaţi alimentare circuitului prin acţionarea butonului (din

dreapta sus) şi ridicaţi valorile Ec, Ic, pentru cazul Rs = Rs1 (Ec se citeşte direct
de pe valoare sursei de alimentare) şi înscrieţile pentru efectuarea calculelor
componentelor de circuit.
1.1.2.2 Stabiliţi valorile amplitudine de la ieşirea generatorului conform
tabelului 1, ridicând de fiecare dată Uin şi Uieş pentru Rs = Rs1, rezultatele
obţinute se trec în tabelul 1.
1.1.2.3 Apoi schimbaţi valoarea Rs2 prin trecerea comutatorului S2 pe
poziţia din dreapta (prin accesarea butonului W al claviaturii), repetaţi punctul
1.1.2.2. Pentru stabilirea Rs =  treceţi butonul S1 pe poziţia din dreapta (prin
accesarea butonului Q al claviaturii), şi repetaţi experienţa. Rezultatele se trec
în tabelul 1.

1.1.2.4 Pentru ridicarea formelor de undă de la ieşirea preamplificatorului e

necesar de stabilit starea iniţială Um.g = 0, Rs = , apoi cuplaţi osciloscopul (prin
dublu clic al butonului stîng, al şoricelului). Stabiliţi valoarea amplitudinii a
tensiunii generatorului conform tabelului 1 şi de fiecare dată ridicaţi formele de
undă de la ieşirea preamplificatorului. După ridicarea formelor de undă scoateţi
din funcţiune osciloscopul (prin accesarea butonului osciloscopului).

1.1.2.5 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.

2 Treceţi la ridicarea caracteristicilor amplitudine-frecvenţă, adică ku =
f(F)/Uin, Rs = const.

2.1 Desenaţi tabelul 2 pentru ridicarea datelor caracteristicilor amplitudine-

frecvenţă ale preamplificatorului.
 Cazul I
Um.g = 10mV, Rs = Rs1, C1 = 5µ F, C2 = 10 µF, C3 = 100µF, C4 = 3,3nF
2000 5000
F, Hz 10 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 10000 100000
0 0
lnF 2,3 3 3,9 4,6 5,3 6,2 6,9 7,6 8,5 9,2 9,9 10,8 11,5
Uin,mV 7,072 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07
Uieş,V 0,092 0,189 0,402 0,557 0,634 0,662 0,666 0,664 0,646 0,59 0,458 0,235 0,123
ku 0,013 0,027 0,057 0,079 0,09 0,094 0,094 0,094 0,091 0,083 0,065 0,033 0,017
Cazul II Um.g = 10mV, Rs = Rs1, C1 = 5µ F, C2 = 10 µF, C3 = 500µF, C4 = 3,3nF
F, Hz 1000
10 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 20000 50000 100000
0
lnF 2,3 3 3,9 4,6 5,3 6,2 6,9 7,6 8,5 9,2 9,9 10,8 11,5
Uin,mV 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07
Uieş,V 0,65 0,66 0,66
0,293 0,475 0,622 0,668 0,668 0,646 0,59 0,458 0,235 0,124
6 5 5
ku 0,09 0,09 0,09
0,041 0,067 0,088 0,094 0,094 0,091 0,083 0,065 0,033 0,018
3 4 4
Cazul III Um.g = 10mV, Rs = Rs1, C1 = 10µ F, C2 = 0,47 µF, C3 = 500µF, C4 = 1nF
F, Hz 10 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 1000 20000 50000 100000
0
lnF 2,3 3,0 3,9
4,6 5,3 6,2 6,9 7,6 8,5 9,2 9,9 10,8 11,5
Uin,mV 7,07 7,07 7,07
7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07 7,07
Uieş,V 0,65 0,66 0,66
0,294 0,475 0,623 0,668 0,669 0,666 0,66 0,636 0,52 0,353
6 5 8
ku 0,09 0,09 0,09
0,042 0,067 0,088 0,094 0,095 0,094 0,093 0,09 0,074 0,05
3 4 4
ku,dB -27,5 -23,4 -21,1 -20,6 -20,5 -20,5 -20,4 -20,5 -20,5 -20,6 -20,9 -22,6 -26,02

2.1.1 Stabiliţi starea circuitului conform cazului I din tabelul 2, aplicaţi

alimentare circuitului şi schimbaţi frecvenţa generatorului conform tabelului 2
ridicând
de fiecare dată valorile Uin şi Uieş de pe PV1, PV2 respectiv. Datele se trec în
tabelul 2 şi se prezintă conducătorului la control.
2.1.2 Stabiliţi pe rând starea circuitului conform cazurilor II şi III din
tabelul 2 şi repetaţi punctul 6.1.1
2.1.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.
3 Cu permisiunea conducătorului treceţi la prelucrarea rezultatelor
obţinute.
3.1 Conform tabelului 1 trasaţi caracteristicile amplitudinilor, adică Uieş
= f(Uin)/F, Rs = const.(pe o sistemă de coordonate) şi caracteristicile amplitudine
frecvenţă adică ku = f(lnF)/Uin,Rs = const. (pe o sistemă de coordonate). Pentru
trasarea caracteristicilor folosiţi programul „Advanced Grapher”, care se află pe
suprafaţa de lucru.
 Formule pentru calcule:
 Rezistenţa din circuitul emitorului RE:
Uℜ
RE ≈ [ Ω ] ; U ℜ ≈ ( 0,1 … 0,25 ) ∙ Ec ; I e ≈ I e .
Ie
 Rezistenţa din circuitul colectorului (sarcina colectorului) Rc:
E c −U c−e −U ℜ E −U ℜ
Rc ≈ [ Ω ] ; U c−e ≈ c [V ] ;
Ic 2
 Rezistenţa braţului de jos a divizorului R1 – R2 R2:
U b−e +U ℜ I
R 2= [ V ] ; I R 2 ≈ ( 20 … 50 ) ∙ I b ; I b ≈ c ; unde β=200
IR2 β

 Rezistenţa braţului de sus a divizorului R1 – R2 R1:

Ec −U b−e −U ℜ
R 1= [ Ω ] ;U b−e =0,8 V ; I R 1=I R 2 + I b .
IR2

 Factorul de amplificare ku:

U ieş
k u= [ ∙ ] ; k u . dB=20 ∙lg k u .
U¿
4 În concluzie adăugător daţi răspuns la următoarele întrebări:
 Care - s motivele apariţiei distorsiunilor la frecvenţe joase şi
înalte?
 Care-i necesitatea exprimării factorului de amplificare în dB?
4.1 Concluzie
Am obținut deprinderi pentru citirea circuitelor cu dispozitive electronice
din echipamentele de automatizări și am interpretat parametrii lor și
caracteristicilor circuitelor date.
 Care - s motivele apariţiei distorsiunilor la frecvenţe joase şi
înalte?
 Care-i necesitatea exprimării factorului de amplificare în dB?

5 Întocmiţi referatul şi prezentaţi-l pentru susţinere.

 BIBLIOGRAFIE:
1 V. Ceauş „Electronică industrială”;
2 Teodor Dănilă, Monica Ionescu – Vaida „Componente şi circuite
electronice”;
3 E. Damachi s. a. “Electronică”;
4 Г. С. Гершунский «Основы электроники и микроэлектроники».
 L U C R A R E A D E L A B O R A T O R N r. 2

Tema: CERCETAREA CIRCUITELOR DE AMPLIFICARE ÎN

CONEXIUNILE EC, BC ŞI CC ÎN BAZA PROGRAMULUI
ELECTRONICS WORKBENCH

Posedând de permis, efectuaţi lucrarea.

Competenţe vizate de lucrare:

Competenţe specifice: a) citirea circuitelor cu dispozitive electronice din
echipamentele de automatizări; b) interpretarea parametrilor și caracteristicilor
circuitelor date.
Competenţe derivate: elevii vor dobândi competenţele:
Cd1 – să studieze principiile de funcţionare a amplificatoarelor cu
tranzistoare bipolare pe baza programului Electronics Workbench;
Cd2 – să ridice tensiuni şi curenți, caracteristicile amplitudine-frecvenţă şi
fază-frecvenţă a circuitelor de amplificare cu ajutorul programului Electronics
Workbench;
Cd3 – să determine parametrii de bază ki, ku, kp, Rin, Rieş, fj şi fs pentru
circuitele EC, BC, CC ;
Cd4 – să interpreteze rezultatele obţinute.
În figura1 sunt reprezentate schemele de cercetare.

a b c
Figura 1 – Schemele de cercetare a a circuitelor de amplificare
a –amplificator în conexiunea EC; b – amplificator în conexiunea BC; c – amplificator în
conexiunea CC
 DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
1 Treceţi la ridicarea datelor pentru determinarea parametrilor de bază a
amplificatoarelor;
1.1 Accesaţi programul „Electronics Workbench”, care se află pe suprafaţa
de lucru a calculatorului, prin clic dublu stânga pe iconiţa respectivă. Apoi
deschideţi mapa „luc_lab_elec.ind” din discul „D”, intraţi în mapa
„amplificatoare” şi deschideţi
fişierul „amp_ec_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura 2. În circuit sunt
utilizate:
 G1 – în calitate de generator de semnale pentru aplicarea tensiunii Uin;
PA1 – microampermetru pentru măsurarea curentului de intrare – Iin;
 PV1 – milivoltmetru pentru măsurarea tensiunii de intrare – Uin ,(Ug);
 PA2 – microampermetru pentru măsurarea curentului de ieşire – Iieş;
 PV2 – milivotmetru, pentru măsurarea tensiunii de ieşire – Uieş.

Figura 2 – Circuitul amplificatorului în conexiunea emitor comun

1.1.1 Desenaţi tabelul 1 pentru ridicarea datelor amplificatorului EC

Tabelul 1 – Rezultatele amplificatorului în conexiunea emitor comun EC

 Variabil Metoda
Valoarea variabilei
a determinării
Ug,mV Măsurată PV1 20 20 20
Rs,Ω variază 0 20 510
Uin,mV Măsurată PV1 20 20 20
Iin,µA Măsurată PA1 15.29 15.29 15.49
Uieş,mV Măsurată PV2 0 9.642 18.50
Iieş, µA Măsurată PA2 484.8 482 501.5
Rin,kΩ Rin =Uin/Iin
Rieş,kΩ Rieş=Uieş.mg/Iieş.sc
ku ku=Uieş/Uin
ki ki=Iieş/Iin
kp kp=Ku∙Ki
Uieş.max,V Din carac. A-F - 0.534
Fj,kHz Din carac. A-F - 0.220
Fs,kHz Din carac. A-F - 373

1.1.2.1 Aplicaţi alimentare circuitului prin acţionarea butonului (din

dreapta sus) şi ridicaţi valorile Ug, Uin, Iin, Uieş, Iieş, pentru cazul Rs1 = 0 ,
măsurate de aparatele indicate în tabelul 1, treceţi rezultatele în tabelul 1.
1.1.2.2 Apoi schimbaţi valoarea Rs2 prin trecerea comutatorului S1 pe
poziţia de jos (prin accesarea butonului Q al claviaturii), ridicaţi valorile Ug,
Uin, Iin, Uieş, Iieş, măsurate de aparatele indicate în tabelul 1, treceţi rezultatele în
tabelul 1. Pentru ridicarea Uieş.max este necesar de accesat butonul „Analysis” din
bara de sus a EWB, apoi „AC Freqency” şi butonul „simulate”, pe ecran apar
caracteristicile amplitudine-frecvenţă şi fază-frecvenţă. Accesăm butonul de
instalare a cursoarelor. De stabilit cursorul Y1 la valoarea maximală a
amplitudinii Uieş.max.ridicînd-o din tabelul respectiv şi trecînd-o în tabelul 1. Pentru
determinarea fj şi fs este necesar de deplasat cursoarele Y1,Y2 spre stânga şi
dreapta respectiv, până cînd Uieş.max. se micşorează de 1/2 ori (vezi valorile Y1,Y2),
fj şi fs corespund valorilor X1 şi X2. Rezultatele se trec în tabelul 1. Apoi închidem
analizatorul prin clicare a butonului .
1.1.2.3 Treceţi pe rând comutatoarele S2, S3 şi S4 pe poziţia de jos şi
repetaţi punctul 1.1.2.2.
1.1.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.
2 Treceţi la determinarea parametrilor amplificatorului în conexiunea BC.
 2.1 Accesaţi fişierul „amp_bc_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura
3. Destinaţia aparatelor de măsură ca în punctul 1.1.

Figura 3 – Circuitul amplificatorului în conexiunea bază comună

2.1.1 Desenaţi tabelul 2 pentru ridicarea datelor amplificatorului BC
Tabelul 2 – Rezultatele amplificatorului în conexiunea bază comună BC
Variabil Metoda
Valoarea variabilei
a determinării
Ug,mV Măsurată PV1 20 20
Rs,Ω variază 0 20
Uin,mV Măsurată PV1 20 20
Iin,µA Măsurată PA1 507 507
Uieş,mV Măsurată PV2 0 9.777
Iieş, µA Măsurată PA2 492 489
Rin,kΩ Rin =Uin/Iin
Rieş,kΩ Rieş=Uieş.mg/Iieş.sc
ku ku=Uieş/Uin
ki ki=Iieş/Iin
kp kp=Ku∙Ki
Uieş.max,V Din carac. A-F - 0.534
Fj,kHz Din carac. A-F -
Fs,kHz Din carac. A-F -
2.1.2 Pentru ridicarea datelor repetaţi punctele 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.1.2.3 şi
1.1.3.
3 Treceţi la determinarea parametrilor amplificatorului în conexiunea CC.
 3.1 Accesaţi fişierul „amp_cc_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura
4. Destinaţia aparatelor de măsură ca în punctul 5.1.

Figura 4 – Circuitul amplificatorului în conexiunea colector comun

3.1.1 Desenaţi tabelul 3 pentru ridicarea datelor amplificatorului CC
Tabelul 3 – Rezultatele amplificatorului în conexiunea colector comun CC
Variabil Metoda
Valoarea variabilei
a determinării
Ug,mV Măsurată PV1 20 20 20
Rs,Ω variază 0 20 510
Uin,mV Măsurată PV1 20 20 20
Iin,µA Măsurată PA1 15.49 12.42 6.57
Uieş,mV Măsurată PV2 0 6.79 18.49
Iieş, µA Măsurată PA2 501.5 339.5 36.26
Rin,kΩ Rin =Uin/Iin
Rieş,kΩ Rieş=Uieş.mg/Iieş.sc
ku ku=Uieş/Uin
ki ki=Iieş/Iin
kp kp=ku∙ki
Uieş.max,V Din carac. A-F -
Fj,kHz Din carac. A-F -
Fs,kHz Din carac. A-F -
3.1.2 Pentru ridicarea datelor repetaţi punctele 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.1.2.3 şi
1.1.3.
4 În concluzie adăugător daţi răspuns la următoarele întrebări:
 Avantajele fiecărui amplificator.
  Dezavantajele fiecărui circuit de amplificare.
5 Întocmiţi referatul şi prezentaţi-l pentru susţinere.

BIBLIOGRAFIE:
1 V. Ceauş „Electronică industrială”
2 Teodor Dănilă, Monica Ionescu – Vaida „Componente şi circuite
electronice”;
3 E. Damachi s. a. “Electronică”.
4 Г. С. Гершунский «Основы электроники и микроэлектроники»;

L U C R A R E A D E L A B O R A T O R Nr.3

Tema: CERCETAREA AMPLIFICATORULUI DE PUTERE IN CONTRATIMP

PE BAZA PROGRAMULUI ELECTRONICS WORKBENCH
Posedând de permis, efectuaţi lucrarea.
Competenţe vizate de lucrare:
Competenţe specifice: a) citirea circuitelor cu dispozitive electronice din
echipamentele de automatizări; b) interpretarea parametrilor şi caracteristicilor circuitelor
date.

Competenţe derivate: elevii vor dobândi competenţele:

Cd1 – să studieze principiul de funcţionare a amplificatorului de putere în contratimp

fără transformatoare pe baza programului Electronics Workbench;

Cd2 – să ridice tensiuni şi curenţi şi să traseze caracteristicile dependenţelor Pieş =

f(Uin)/Rs = const., ka= f(Uin)/Rs = const. şi η = f(Uin)/Rs = const. cu ajutorul programului
Electronics Workbench;
Cd3 – să ridice şi să traseze formele de undă de la intrarea - ieşirea amplificatorului;
Cd4 – să determine parametrii de bază;
Cd5 – să interpreteze rezultatele obţinute.

În figura 1 este reprezentată schema de cercetare.

 Figura 1 – Schema de cercetare a amplificatorului de putere

în contratimp în baza programului Electronics Workbench

DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
1 Treceţi la ridicarea datelor pentru trasarea caracteristicilor amplitudinilor;
1.1 Accesaţi programul „Electronics Workbench”, care se află pe suprafaţa de lucru
a calculatorului, prin clic dublu stânga pe iconiţa respectivă. Apoi deschideţi mapa
„luc_lab_elec.ind” din discul „D”, intraţi în mapa „amplif_putere” şi deschideţi fişierul
„amp_putere_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura 2.
 Figura 2 – Circuitul amplificatorului de putere în contratimp
În circuit sunt utilizate:
 G l – în calitate de generator de semnale pentru aplicarea tensiunii Uin;
 PAI – miliampermetru pentru măsurarea curentului de intrare – I in ;
 PV1 – voltmetru pentru măsurarea tensiunii de intrare – Uin;
 PA2 – miliampermetru pentru măsurarea curentului de ieşire – I ieş ;
 PV2 – voltmetru, pentru măsurarea tensiunii de ieşire – Uieş;
 PAo – miliampermetru pentru măsurarea curentului de consum –I 0 ;
 H 1 – osciloscop pentru ridicarea formelor de undă de la intrarea şi ieşirea
amplificatorului.
1.1.1 Desenaţi tabelul 1 pentru ridicarea datelor amplificatorului de putere în
contratimp în regim clasa AB.
1.1.2.1 Aplicaţi alimentare circuitului prin acţionarea butonului (din dreapta
sus) şi ridicaţi, pentru cazul Rg = 0 şi Rs = Rs1, valorile Iin, Uin, Iieş, Uieş, Ec (U0), I0, (Ec se
citeşte direct de pe valoarea sursei de alimentare) şi înscrieţi-le în tabelul 1. Pentru
ridicarea factorul armonicilor ka este necesar de accesat butonul „Analysis” din bara de sus a
EWB, apoi „Fourier...” şi butonul „simulate”, în caz că pe ecran apar formele de undă cu un
mesaj, accesaţi butonul „DA” şi ridicaţi valoarea din fereastra de jos a ka în %, trecându-1 în
tabelul 1.
1.1.2.2 Apoi schimbaţi valoarea RS2 prin trecerea comutatorului S4 pe poziţia din
dreapta (prin accesarea butonului R al claviaturii), ridicaţi valorile Iin, Uin, Iieş, Uieş, Ec
(U0), I0, ka, treceţi rezultatele în tabelul 1.
1.1.2.3 După aceasta stabiliţi alte valori amplitudine de la ieşirea generatorului de
intrare Um.g conform tabelului 1 şi repetaţi punctele 1.1.2.1 şi 1.2.1.2, rezultatele obţinute se
trec în tabelul 1.
1.1.2.4 Pentru schimbarea rezistenţei interioare a generatorului se trece comutatorul
SI pe poziţia din dreapta (prin accesarea butonului Q al claviaturii),apoi se repetă
punctele 1.1.2.1, 1.1.2.2 şi 1.1.2.3.
1.1.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.
Tabelul 1 – Rezultatele amplificatorului de putere clasa AB
Regim clasa AB, Rg = 0Ω
Um.g 6,0V 5,5V 5,0V 4,5V 4,0V 3,5V
Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2
Uin, V măs. PV1 4.243 4.243
Iin, mA măs. PA1 9 9.2
Uies,V măs. PV2 3.927
Iieş,mA măs. PA2 231
U0, V de sursă 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
I0, mA măs. PAo 217.7
ka,% de pe anlz. 8.25 6.12
Pin,W= Uin· Iin
Pieş,W=Uieş·Iieş
P0,W = Uo·Io
ku =Uieş/Uin
ki = Iieş/Iin
kp = Pieş/Pin
η,% =(Pieş/Po)100
Regim clasa AB, Rg = 120Ω
Um.g 6,0V 5,5V 5,0V 4,5V 4,0V
Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2
Uin, V măs. PV1
Iin, mA măs. PAI
Uies,V măs. PV2
Iieş,mA măs. PA2
U0, V de sursă
I0, mA măs. PAo
ka,% de pe anlz.
Pin,W= Uin· Iin
Pieş,W=Uieş·Iieş
P0,W = Uo·Io
ku =Uieş/Uin
ki = Iieş/Iin
kp = Pieş/Pin
η,% =(Pieş/Po)100
2 Treceţi la ridicarea datelor amplificatorului de putere în contratimp, în regim clasa
B. Pentru aceasta scurtcircuitaţi diodele VD1 şi VD2 cu comutatoarele S2, S3 (prin
accesarea butoanelor W şi E ale claviaturii).
2.1 Desenaţi tabelul 2 pentru ridicarea datelor amplificatorului de putere în contratimp,
în regim clasa B.

Tabelul 1 – Rezultatele amplificatorului de putere clasa B

Regim clasa B, Rg = 0Ω
Um.g 6,0V 5,5V 5,0V 4,5V 4,0V 3,5V
Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2
Uin, V măs. PV1
Iin, mA măs. PAI
Uies,V măs. PV2
Iieş,mA măs. PA2
U0, V de sursă
I0, mA măs. PAo
ka,% de pe anlz.
Pin,W= Uin· Iin
Pieş,W=Uieş·Iieş
P0,W = Uo·Io
ku =Uieş/Uin
ki = Iieş/Iin
kp = Pieş/Pin
η,% =(Pieş/Po)100
 Regim clasa B, Rg = 120Ω
Um.g 6,0V 5,5V 5,0V 4,5V 4,0V
Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2 Rs1 R s 2
Uin, V măs. PV1
Iin, mA măs. PAI
Uies,V măs. PV2
Iieş,mA măs. PA2
U0, V de sursă
I0, mA măs. PAo
ka,% de pe anlz.
Pin,W= Uin· Iin
Pieş,W=Uieş·Iieş
P0,W = Uo·Io
ku =Uieş/Uin
ki = Iieş/Iin
kp = Pieş/Pin
η,% =(Pieş/Po)100

2.1.1 Pentru ridicarea datelor amplificatorului de putere în contratimp, în regim

clasa B, după efectuarea punctului 2 se repetă punctele 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.1.2.3, 1.2.1.4
şi 1.1.3.
2.1.2 Pentru ridicarea formelor de undă de la intrarea şi ieşirea amplificatorului de
putere, stabiliţi regimul AB, la intrare de la generator, pentru Rg = 0, se aplică Um.g = 4V şi Rs
= RS2 accesaţi osciloscopul şi ridicaţi formele de undă (intrarea unda de sus, ieşirea cea de
jos). Apoi stabiliţi regimul clasa B şi repetaţi experienţa.
3 Cu permisiunea conducătorului treceţi la prelucrarea rezultatelor obţinute.

3.1 Conform tabelelor 1 şi 2 efectuaţi calculele necesare apoi trasaţi caracteristicile

dependenţilor Pieş = f(Uin)/Rs = const., ka = f( U i n )/Rs = const. şi η = f(Uin)/Rs = const. Pentru
trasarea caracteristicilor folosiţi programul „Advanced Grapher”, care se află pe suprafaţa de
lucru.
4 În concluzie adăugător daţi răspuns la următoarele întrebări:
 Care-i deosebirea regimurilor clasa AB şi B?
 Care-s particularităţile regimului de lucru al tranzistoarelor amplificatorului de
putere?
5 Întocmiţi referatul şi prezentaţi-1 pentru susţinere.

BIBLIOGRAFIE:
1 V. Ceauş „Electronică industrială”;
2 Teodor Dгnilă, Monica Ionescu - Vaida „Componente şi circuite electronice”;
3 E. Damachi ş. a. “Electronică”;
4 Б. C.Гершунский «Оcновы электроники и микроэлектроники».