ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUD.

DAMBOVITA

Capitolul I
Introducere-prezentarea judetului

Judetul Dambovita,udat in mare parte de apa raului cu acelasi nume,dar si de Ialomita si

Arges,se bucura de o mare diversitate a conditiilor geografice.
Ocupa o suprafata de 3 738 km2 (1,6% din suprafata tarii),fiind din acest punct de vedere
unul dintre cele mai mici judete ale tarii (numai suprafata judetului Covasna 3 705km2,fiindu-
i inferioara).Ca forma,judetul seamana cu un triunghi sprijinit cu varful pe cele mai inalte
culmi ale Bucegilor si cu baza pe zona de campie,fiind limitat la vest,pe o lungime de 139
km,de judetul Arges,iar la est,pe 120 km,de judetul Prahova.La sud se invecineaza cu judetul
Ilfov,pe o lungime de 56km,si cu judetul Teleorman,pe 30 km.Limita cu judetul Brasov,la
nord,insumeaza numai 15km si urmareste cele mai inalte culmi intre varful Omu (2 505 m) si
varful Sfantu Ilie (1887 m).
Judetul Dambovita se invecineaza cu judetele:Arges,Prahova,Ilfov,Giurgiu,Teleorman si
Pitesti.
Resedinta judetului este municiupiul Targoviste.In componenta judetului mai intra 5
orase(Gaiesti,Fieni,Pucioasa si Titu) precum si 76 de comune si 361 de sate.
Teritoriul cuprins intre aceste limite este axat pe cursul superior si cel mijlociu al Ialomitei si
Dambovitei,cuprinzand proportional din treptele reliefului montan,deluros si de campie.
Diferenta mare de inaltime intre altitudinea minima (100 m) si maxima (2 505 m)
determina,impreuna cu etajarea reliefului,si o zonalitate verticala evidenta a intregului
complex de factori fizico-geografici.
Aceasta diversitate a conditiilor naturale si existenta unor importante resurse de subsol au
construit premisele dezvoltarii unei economii cu profil industrial-agrar,putandu-se deosebi,si
din acest punct de vedere,trei zone:zona de campie in sud,unde predomina agricultura si
zootehnia,zona centrala (colinara),cu industria excesiva,metalurgica,a constructiilor de
masini,pomicultura etc.,si zona de munte,cu predominarea cresterii animalelor si a exploatarii
forestiere.
Pozitia geografica,varietatea conditiilor naturale,diversitatea si bogatia resurselor de sol si
subsol,economia actuala,precum si trecutul istoric al acestui teritoriu dau principalele
coordonate care fixeaza judetul Dambovita un loc bine determinat in economia Romaniei.

Capitolul II
Potentialul turistic al reliefului
Turistul care strabate succesiv treptele de relief ale judetului Dambovita,de la campie pana la
cele mai inalte culmi ale muntilor Bucegi,nu se poate sa nu fie frapat de mare diversitate a
peisajelor existente.
Cea mai inalta si cea mai veche unitate de relief,situata in partea de nord a judetului este
formata de muntii Leaota si Bucegi care reprezinta o adevarata cetate strajuita de abrupturi
impresionante au rezultat prin modelarea calcarelor jurasice.Primul masiv,fiind din sisturi
cristaline,se deosebeste ca morfologie de Muntii Bucegi,in a caror alcatuire predomina
calcarele,gresii si conglomeratele.
Subcarpatii alcatuiesc cea de-a doua treapta de relief si ocupa 23% din suprafata judetului.
 Aproape toata gama formatiunilor este cutata intr-o succesiune latitudinala.Nota dominanta a
reliefului o dau fenomenele de alunecare si de eroziune torentiala,care scot din circuitul
agricol suprafetele apreciabile de teren.
Piemontul Candesti constituie o treapta de relief care se deosebeste prin alcatuirea
geologica,tectonica si morfologica atat de Subcarpati,cat si de zona de campie
Campiile care ocupa peste 50% din suprafata judetului,alcatuiesc cea mai joasa si cea mai
tanara treapta de relief.

Orientarea generala a interfluviilor,nord-vest-sud-est,panta mica a acestora,latimea si gradul

slab de fragmentare dau nota dominanta a acestei unitati.
Din forajele existente se constanta prezenta unei cuverturi de pietrisuri de grosimi variabile
peste care stau depozitele loessoide sau de lunca.In conditii specifice de clima si de
vegetatie,pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judet.
Din cele relatate se constata ca pe teritoriul judetului se gasesc bine proportionate toate
treptele principale de relief,de munte,de dealuri si de campie.
Relieful muntos, care ocupa partea nordica a judetului,reprezinta numai 9% din suprafata
acestuia,cele doua masive importante,Bucegi(cuprinsi numai partial in perimetrul judetului) si
Leaota,deosebindu-se foarte mult nu numai din punct de vedere al rocilor din care sunt
formati,dar si ca relief,ca peisaj,ca importanta pentru viata umana.
O adevarata atractie turistica o constituie Muntii Bucegi care reprezinta o adevarata cetate
strajuita de abrupturi impresionante,au rezultat prin modelarea calcarelor jurasice,a
conglomeratelor cretacice si chiar a formatiunilor de flis.Panorama intregului platou,inalt de
peste 2000 m,se poate observa de pe cel mai inalt punct al masivului- varful Omu (2 505 m).
Din acest nod orografic,Muntii Bucegi seamana cu o potcoava pe a carei parte estica
inaltimile descresc treptat de la nord la sud.In acest masiv muntos se poate urmari foarte bine
legatura stransa dintre roca si relieful rezultat rezultat in urma actiunii agentilor
subaerieni.Astfel,daltuind timp de milenii in stratele de gresii si conglomerate,acestia au reusit
sa formeze o serie de stanci curioase,pe care cu putina imaginatie le admirama stazi sub
numele de Sfinx,Babele,Bisericuta,acestea fiind importante puncte turistice.
Muntii Leaota sunt de asemenea o atractie turistica importanta.Sunt alcatuiti din sisturi
cristaline,roci care sunt mai rezistente la eroziune in comparatie cu calcarele si gresiile din
Bucegi.Ca pozitie,se gasesc la capatul sudic al flancului vestic al potcoavei Bucegilor,de care
sunt legati prin culmea Tataru.
Existenta sisturilor cristaline dovedeste prezenta celei mai vechi unitati geologice existente
pe teritoriul judetului.Rocile din care sunt alcatuiti acesti munti acesti munti dau nastere unui
relief masiv,cu o topografie a culmilor mai domoala,dar cu versanti foarte abrupti,care uneori
ating pante de circa 45 grade in partea de obarsie a vailor.
Subcarpatii pot oferi turistului multiple posibilitati de desfatare si privelisti de o certa valoare
artistica.O caracteristica deosebita a acestei zone o constituie bogatia izvoarelor minerale.
Remarcam izvoarele sulfuroase,clorurosodice,bicarbonatate,care apar in raza statiunii
balneoclimaterice Pucioasa,apoi la Vulcana,Varfuri,Sultanu,Urseiu,Barbuletu.Dintre aceste
zone se remarca zona depresionara de interes national Pucioasa,care gazduieste statiunea
balneoclimaterica,situata la altitudine de 350 m,strajuita spre est de dealul Patrana.
Tot in zona subcarpatica,in imediata apropiere de Pucioasa,se afla o statiune balneara de
interes local cu caracter sezonier Vulcana-Bai.
Aceasta statiune este asezata la o altitudine de 385 m;localitatea bucurandu-se de un climat
de adapost,intr-o zona puternic impadurita,inconjurata de dealuri cu pante domoale.Bogate in
ape iodurate,clorurosodice,bicarbonatate,calcice,sulfuroase,statiunea Vulcana este
recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatologice.
Capitolul III-
Potentialul climato-turistic
Clima este temperat continental moderata cu o etajare evidenta cu ierni aspre si lungi in
zonele de munte si si veri foarte calde in sudul judetului.
Marea diversitate a conditiile geografice din cadrul judetului Dambovita determina si o mare
varietate de nuante climatice.Acestea rezulta din pendularea maselor de aer de diferite origini
peste treptele de relief ale judetului.Masele de aer maritim imprima climatului o influenta
temperat oceanica,dar aceasta este mult atenuata datorita distantei fata de ocean.
Diferenta mare de altitudine intre cele mai inalte varfuri ale Bucegilor,situate la peste 2400
m,si campia de divagare,la 100-150 m,introduce o diferentiere evidenta si a radiatiei solare
receptionata de suprafata adiacenta.Aceasta are repercusiuni directe asupra repartitiei spatiale
si in timp a temperaturii aerului.Dar aceasta etajare a reliefului atrage dupa sine o variatie cu
altitudinea si a altor elemente climatice,cum sunt precipitatiile,evapotranspiratia,presiunea si
umiditatea atmosferica.
Din analiza temperaturilor medii anuale si lunare se constata exsitenta unei evidente
zonalitati verticale.Astfel daca pe culmile inalte ale Bucegilor temperatura medie anuala
inregistreaza valori negative (Varful Omu -2,6 grade C),pe masura ce altitudinea
scade,temperaturile medii cresc.La Dobresti,temperatura medie anuala atinge +4 grade C, la
Targoviste +9,9 grade C,iar in zona de campie,la Gaesti +10,1 grade C.
Variatia temperaturilor medii lunare multianuale ale aerului scot foarte bine in evidenta
diferenta dintre zona montana si zona de la contactul Subcarpatilor cu campia.Datele
inregistrate dovedesc ca cele mai mari diferente intre valorile medii lunare se inregistreaza in
luan iulie cand intre statiile Targoviste si Omu este o diferenta de temperatura de 16 grade
celsius,in timp ce in luna ianuarie aceasta diferenta este de numai 8 grade celsius.
Pentru lucrarile agricole si pentru o serie intreaga de activitati economice,o importanta destul
de mare o au si fenomenele de aparitie si disparitie a inghetului.Urmarind,de exemplu data de
aparitie a primei zile de inghet se constata ca in zona de munte este posibil ca aceasta sa apara
chiar de la 1 octombrie.Coborand spre campie ,inghetul apare din ce in ce mai tarziu,incat in
zona subcarpatica este posibil ca prima zi cu inghet sa apara intre 11 si 21 octombrie,pe cand
in campie.Din analiza numarului total al zilelorsenine se constata ca atat pentru zona de
campie cat si pentru cea subcarpatica exista in medieintre 110 si 120 de zile senine pe an si
circa 120-140 de zile acoperite.Precipitatiile atmosferice urmeaza aceiasi zonalitate verticala
principalele trepte de relief avand o influenta foarte mare asupra cantitatilor de precipitatii
cazute.Analizand repartitia spatiala a acestora se observa ca cele mai mari cantitati de
precipitatii anuale se inregistreaza pe culmile inalte ale muntilor Bucegi si Leaota (1400
mm).Apoi valorile se reduc proportional cu scaderea altitudinii incat la contactul muntilor cu
zona subcarpatica se inregistreaza cantitati de 900-1000 mm/an),Subcarpatii primind in medie
intre 700-900 mm/an.
Diferentieri importante se pot observa si in regimul zilnic a ploilor.Ploile de la amiaza au cea
mai mica durata si cea mai mare intensitate,pe cata vreme ploile din primele ore ale dimineatii
au o durata mai mare si o intensitate mai mica.Ploile torentiale sunt foarte periculoase prin
actiunea de eroziune asupra solului.
 Pe pantele sudice ale muntilor Bucegi si Leaota,principalele vai alcatuiesc adevarate culoare
de orientare a curentilor de aer.Cea mai mare importanta o au vanturile din directiile nord si
sud,celor din est si vest revenindu-le o pondere mai mica.Acest lucru se poate observa la
iesirea Ialomitei din zona montana,unde copacii de pe versantii vaii au coroanele orientate de
la nord spre sud,indicand directia dominanta de unde bate vantul

Capitolul IV
Potentialul turistic al apelor
Reteaua hidrografica a ajudetului Dambovita este reprezentata de trei artere
principale:Arges,Dambovita si Ialomita si de afluentii directi sau indirecti ai acestora.
In functie de conditiile geografice locale,scurgerea pe arterele hidrografice poate avea un
caracter permanent sau temporar.Aceasta din urma se intalneste pe paraiele cu un bazin de
receptie foarte mic in zona de munte si subcarpatica sau in zona de piemont si de campie,unde
albia lor este adancita in depozite cu permeabilitate mare.In aceste conditii,paraie ca
Potopul,Corabia,Ilfov,Colentina seaca in ,mod frecvent in timpul verilor secetoase.Datorita
acestui fapt,pe o serie de paraie din zona de campie s-au construit iazuri si helesteie de interes
piscicol (Nucet,Comisani) sau pentru irigatii (Bungetu,Baleni).
Densitatea reteli de rauri variaza in functie de factorii care o determina,astfel ca la munte se
intalnesc cele mai ridicate valori (0,5-0,8 km/km2).In zona subcarpatica,densitatea scade la
0,3-0,5 km/km2,pentru ca in zona de campie sa atinga 0,3-0,4km/km2.
In functie de factorii climatici si de cei geografici care determina scurgerea,reteaua de rauri a
judetului are o alimentare pluvio-nivala,cu ape mari de primavara rezultate din ploi si topirea
zapezilor si cu viituri de vara provocate provocate de ploile cu caracter torential.
Apele subterane.Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dambovita depind atat
de gradul de permeabilitate,cat si de grosimea si extensiunea rocilor care le inmagazineaza.
Astfel rocile compacte din zona montana sunt in general impermeabile pentru o buna parte a
muntilor Leaota si Bucegi.Interfluviu dintre Dmbovita si Arges,exceptand luncile celor doua
rauri,este alcatuit din depozite de pietrisuri si nisipuri cu o permeabilitate buna.
In coltul sud-vestic al judetului,la sud de lunca Argesului in sectorul aferent Campiei
Gavanu-Burdea,apele freatice au conditii foarte bune de inmagazinare.Aceleasi depozite cu o
granulometrie foarte favorabila infiltratiei si deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se
intalnesc si in luncile Argesului si Dambovitei pe intregul traseu din judet si de pe valea
Ialomitei in avale de Pucioasa.
Raurile.Ceea ce se remarca in primul rand la reteaua de rauri care dreneaza teritoriul
judetului este faptul ca ea apartine la doua sisteme hidrografice.Astfel jumatatea nord-estica
este tributara raului Ialomita,iar cea sud-vestica Argesului.
Ialomita este principala axa de drenaj a jumatatii nordice a judetului.Isi are obarsia sub varful
Bucura,la 2 450m,si dupa ce isi uneste apele cu cele aduse de paraul Sugarile si paraul
Doamnele,desparte in doua Masivul Bucegi,pana la confluenta cu paraul Bratei.
Cel mai important afluent primit din zona montana ramane totusi Brateiul,care isi aduna
apele de pe flancul estic al Muntilor Leaota,de pe o suprafata de 55 km2.
Rurile din zona de munte au cursuri permanente si nu inregistreaza fenomene de secare.Vaile
lor sunt in general inguste,cu sectoare de chei (Ialomita) si cu pante foarte mari in profil
longitudinal.
Argesul constituie cel de-al doilea sistem hidrografic si dreneaza prin afluentii lui jumatatea
sud-vestica a ajudetului.Este cea mai mare artera hidrografica a judetului,desi nu-l strabate
decat pe o lungime de 47 km.La intrarea in judet principalele caracteristici ale regimului de
scurgere sunt deja formate in zona montana si subcarpatica,aferente judetului Arges.Pe
teritoriul judetului Dambovita nu se adauga la cei 35m2/s,cu care intra,nici un aport mai
substantial,incat pe spatiul strabatut putem considera ca acest debit mediu multi-anual ramane
aproape constant.

Dambovita,ea cel mai important afluent al Argesului intra in judet cu un debit mediu
multianual de 9,55m3/s,la Malu cu Flori,ceea ce reprezinta o scurgere medie specifica de 10,6
l/s km2.Cresterea debitului pe teritoriul judetului este destul de mica,incat la Contesti debitul
mediu multianual este de 11,2 m3/s,fapt care se explica numarul mic de afluenti pe care-i
primeste.Ca surse de alimentare ale raurilor din judet remarcam in primul rand ploile,apoi
zapezile si scurgerea subterana.Astfel pentru zona celor mai inalte culmi ale Bucegilor
intalnim tipul de alimentare nivo-pluvial inc are alimentarea din zapezi reprezinta un procent
cuprins intre 40-60% iar cea din ape subterane poate reprezenta intre 10-35%.Acelasi tip de
alimentare este valabil si pentru zona de campie aferenta judetului.
Reteaua de rauri din cadrul judetului Dambovita nu a suferit modificaari importante ca
urmare a interventiei omului.In zona orasului Targoviste s-a sapat canalul Morilor,care este o
derivatie a apelor din Ialomita,dar aceste ape se reintorc in acelasi colector dupa un traseu
destul de scurt.
Grdul de mineralizare al apelor care dreneaza teritoriul judetului Dambovita este strans legata
de regimul hidrologic al raurilor care,dupa cum s-a vazut variaza in timp si in spatiu.In cazul
hidrochimismului,desi se schiteaza o oarecare etajare altitudinala acesta este foarte strans
legat de soluri si de rocile care alcatuiesc regiunea.Daca apele trec peste strate bogate in
anumite saruri,acestea sunt dizolvate si antrenate,ducand la modificarea chimismului.In
momentul de fata,un rol important pentru chimismul apelor il au izvoarele minerale si
exploatarile de petrol,gaze,sulf,carbuni,cu mineralizare foarte mare sau ape poluate in
procesul de prelucrare.Urmarind gradul de mineralizare al apelor de suprafata,vom constata ca
cele din zona montana a masivelor Bucegi si Leaota se incadreaza in clasa apelor
bicarbonate,cu o mineralizare cuprinsa intre 0 si 200mg/l.Spatiul aferent zonei subcarpatice si
de campie,desi se incadreaza in aceiasi clasa a apelor bicarbonate,prezinta un grad de
mineralizare mai mare 200-500mg/l.Din punct de vedere al calitatii apelor se remarca in
primul rand zona de munte,cu ape de cea mai buna calitate.Pe masura insa ce trecem in zona
subcarpatica,unde activitatea industriala devine din ce in ce mai pronuntata,cresc si cerintele
de apa industriala si paralel creste volumul de ape evacuate.

Capitolul V
Potentialul turistic biogeografic
Vegetatia
Ca o consecinta a etajarii reliefului si a conditiilor climatice existente pe clima sudica a
Carpatilor si vegetatia prezinta o zonalitate verticala.Urmarind etajarea vegetatiei in raport cu
treptele de relief,vom constata ca pe culmile cele mai inalte ale muntilor Bucegi si Leaota,la
peste 200 m se dezvolta o vegetatie alpina,alcatuita in raport cu conditiile pedoclimatice
numai din asociatii de plante pitice sau taratoare de tundra alpina.
Intre aceasta zona si limita superioara a padurilor de molid se desfasoara subzona
tufarisurilor si a pajistilor subalpine.In Bucegi si pe culmile sudice ale Muntilor
Leaota,legatura dintre padurile de molid si cele de fag se realizeaza prin subzona padurilor de
rasinoase amestecate cu paduri de fag.Etajul inferior al vegetatiei de munte este ocupat de
padurile ce se dezvolta la peste 1 000m.
Cea de-a treia zona de vegetatie caracteristica este vegetatia de dealuri.Pe culmile inalte se
intalneste o alternanta de tip gorun pe versantii insoriti si de fag pe cei umbriti.Aceste paduri
se pot urmari foarte bine in Piemontul Candesti,care coboara lin de la 660m pana la 250m.
In partea sudica a judetului Dambovita se intalnesc,sub forma insulara,padurile de cer si
garnita.Ele sunt mai frecvent intalnite in Campia Targovistei,in partea sudica a Piemontului
Candesti,precum si in Campia Gavanu-Burdea.Subarboretul acestor paduri este compus din
paducel,lemn cainesc,maces,porumbar,corn fiind bine dezvoltata si patura erbacee.
Din categoria asociatiilor azonale remarcam in primul rand padurile de esente moi
zavoaiele,dezvoltate in luncile din lungul principalelor cursuri de apa.Pe teritoriul judetului
se intalnesc zavoaie din anin alb si anin negru,plop si salcie.
Fauna
Varietatea conditiilor geografice asigura mediul optim de viata si pentru o fauna bogata pe
toate treptele de relief.Gradul de mare de impadurire al judetului,in special in zona montana si
subcarpatica,asigura conditii bune de viata pentru multe specii de animale de interes cinegetic
si peisagistic.Astfel,culmile cele mai inalte ale Muntilor Bucegi si cele mai prapastioase
tancuri constituie domeniile caprei negre,care in timpul iernii coboara in cautare de hrana
pana in zona padurilor de munte.Dealtfel,in Bucegi este limita cea mai estica unde se
intalneste capra neagra in Carpatii Meridionali.
Tot domeniului alpin ii sunt caracteristice si o serie de pasari cum este cinteza
alpina,care,impreuna cu alte specii alpine,a coborat pana la limita superioara a padurilor.
In zona padurilor de munte fauna este mult mai bogata si diversa.In aceste paduri se
intalneste cerbul.Desi traieste mai mult in zona padurilor montane,ursul urca dupa hrana in
timpul verii pana in zona subalpina,iar in perioada de toamna coboara spre poalele culmilor
montane.Caprioara este raspandita in foarte multe paduri din cadrul judetului,ca urmare a
actiunilor de colonizare care s-au intrepatruns in zona carpatica,subcarpatica si chiar de
campie.Mistretul,foarte raspandit in zona padurilor de fag si a padurilor de fag si
gorun,coboara dupa hrana,de foarte multe oripana in zona dealurilor subcarpatice.
Tot in zona padurilor carpatice de rasinoase se intalnesc si exemplare de ras,cel mai feroce
carnivor al Carpatilor nostri.Atat in padurile montane,cat si in cele de deal se intalneste si
jderul de scorbura.Un alt mamifer care se intalneste atat in Subcarpati,cat si la campie,avand
mare valoare cinegetica,este iepurele.
Caracteristica pentru padurile pericarpatice de fag si stejar este si veverita,care alaturi de alte
rozatoare mici,ca soarecii si parsul comun,completeaza fauna de mamifere a acestor paduri.
In zona muntilor inalti se pot remarca si o serie de specii considerate ca relicte glaciare.
Dintre acestea mentionam vipera comuna si soparla de munte.Se intalnesc de asemenea,atat
in Bucegi cat si Leaota,cateva endemisme carpatice,cum este de exemplu salamandra
carpatica sau alte specii considerate ca elemente europene.Dintre acestea din urma,pe
teritoriul judetului Dambovita se intalnesc:salamandra,triturus,cristatus etc.
Dintre speciile de pasari de interes cinegetic in padurile montane se intalneste cocosul de
munte.In padurile carpatice de rasinoase traieste ciuhurezul porumbac,iar in padurile de fag
cinteza de iarna.
In padurile din jumatatea sudica a judetului,dintre pasarile mai caracteristice pot fi
mentionate:cotofana,graurele,botgrosul.Apoi din luna mai incep sa apara si oaspetii de vara ai
padurilor,ca privighetoarea mare,dumbraveanca,pupaza,sitarul,potarnichea.
In zona de deal si de campie,reptilele sunt reprezentate prin guster si diferite specii de
serpi.Fauna ihtiologica a apelor din cuprinsul judetului este bine reprezentata si conservata ca
urmare a faptului ca reteaua de rauri din zona montana si subcarpatica este foarte putin
poluata.
 Astfel in zona de munte unde cursuurile de apa au pante mari,cantitatea de aluviuni in
suspenise foarte mica si apa foarte bine oxigenata creste in foarte bune conditii pastravul.Pe
afluentii Ialomitei si Dambovitei care izvorasc si curg prin regiunea subcarpatica se intalneste
lipanul.Ceea ce este caracteristic pentru cursurile Dambovitei si a Argesului din cadrul
judetului este faptul ca se intalnesc ca specii dominante scobarul si mreana.Pe cursurile mici
de apa din zona campiei sudice se intalneste si cleanul.
Ocrotirea faunei se impune ca o necesitate nu numai pentru valoarea ei cinegetica dar si
pentru ca in cadrul judetului se gasesc si o serie de exemplare rare si de mare valoare
stiintifica.
Capitolul VI
Potentialul turistic cultural istoric
 
2.3 Resurse antropice:Judetul Dambovita
constituie o zona turistica de mare interes datorita n u m e r o a s e l o r v e s t i g i i a l e
t r e c u t u l u i i s t o r i c , a u n o r m o n u m e n t e d e a r t a d e o v a l o a r e considerabila.-
Ruinele Cetaţii de la Târgovişte şi Turnul Chindiei.
Vechea Cetate de Scaun a TăriiRomâneşti de la Târgovişte a fost atestată de la 1396,
când Domnitorul Mircea cel Bătrâna m u t a t a i c i c a p i t a l a d e l a C u r t e a d e A r g e ş .
T u r n u l C h i n d i e i a f o s t r i d i c a t î n t i m p u l domniei lui Vlad Tepeş, cu timpul
devenind simbol al oraşului Târgovişte;-
Biserica ‚Adormirea Maicii Domnului’ din marea Curte Domnească.

O valoaredeosebită prin arta realizării portretului o are fresca din tinda

Bisericii domneşti, carec u p r i n d e c e a m a i m a r e g a l e r i e d e p o r t r e t e

v o i e v o d a l e d i n ţ a r ă . C o m p l e x u l N a ţ i o n a l Muzeal ‚Curtea Domnească’ păstrează o
serie de documente şi obiecte care reînvie istoriaoraşului;-
Mitropolia Târgovişte;Mănăstirea Dealu.
Capodoperă a arhitecturii religioase valahe,m ă n ă s t i r e a a d ă p o s t e ş t e m o r m i n t e l e
d o m n i t o r i l o r R a d u c e l M a r e , V l a d i s l a v a l I I - l e a precum şi capul lui Mihai
Viteazul. Mănăstirea alătură şi un muzeu documentar care maipăstrează o cruce din lemn de
chiparos, ferecată în argint aurit dăruită mănăstiri de cătreMatei basarab;-
Mănăstirea Viforâta; Mănăstirea Stelea;Mănăstirea Peştera Ialomiţei;
 
BisericaTârgului;Biserica Androneşti- Târgovişte
, d i s t r u s ă î n t r - u n i n c e n d i u d i n 1 5 9 5 , a f o s t rezidită de Elena, soţia lui Matei
Basarab;-
Edificii culturale: Monumentul eroilor; Poarta Bucureştilor
,
Muzeul dea r h e o l o g i e ; M u z e u l t i p a r u l u i ş i a l c ă r ţ i i v e c h i r o m â n e ş t i ;
M u z e u l s c r i i t o r i l o r târgovişteni; Casa atelier Gheorghe Petraşcu;
Palatul Brâncovenesc
de la Potlogi
,Conacul Văcăreştilor- Văcăreşti; Casa memorială
a dramaturgului I.L. Caragiale-
Staţiunea Pucioasa
– balneoclimaterică permanentă, una dintre cele mai vechi dinţ a r ă , s i t u a t ă p e

valea Ialomiţei, într-o zona de dealuri şi coline împădurite.

D i n t r e instalaţiile şi procedurile terapeutice amintim: băi calde cu apă minerală
la cadă şi înbazin, piscine pentru kineot erapie, instalaţii pentru ergoterapie,
recuperare şi readaptaremedicală.Frumuseţile peisajului dâmboviţean, împreună cu
climatul şi monumenteleistorice şi arhitectonice, sunt în măsură să stârnească
interesul turiştilor. Deasemenea caurmare a atractivităţii şi importanţei stiinţifice, Cheile
Turzii au fost incluse înpatrimoniul UNESCO. Dâmboviţa beneficiează de un cadru natural de
excepţiecaracterizat în special de zonalitatea altitudinilor mergând de la câmpie la Vârfurile
Omu.P e i s a j e l e d e o f r u m u s e ţ e c u c e r i t o a r e , c l i m a t u l n u a n ţ a t , f a u n a
c i n e g e t i c ă ş i p i s c i c o l ă bogată, muzeele şi monumentele istorice şi de artă,
evenimentele culturale şi sportive,t r a d i ţ i a s p i r i t u a l ă u n i v e r s i t a r ă , d a r ş i c e a
t r a n s m i s ă p r i n f o l c l o r ş i e t n o g r a f i e s u n t î n măsură să stârnească interesul
turiştilor de pretutindeni. Centrele culturale ale oraşului văinvită şi la alte genuri de
manifestări, în ultimul deceniu având loc aici două ediţii ale festivalului internaţional
al şcolilor de teatru, numeroase festivaluri naţionale şiinternaţionale de folclor, festivalul
naţional de grafică satirică şi umor „Ridendo castigatmores”, festivalul „Mozart” de
interpretare instrumentală pentru elevi sau concursul naţional de creaţie „Moştenirea
Văcăreştilor” - cu secţiuni de proză , poezie, eseu şi teatruscurt. Tot aici se desfăşoară şi
celebrul deja, festival „Crizantema de aur”, concurs de creare si interpretare a
romantei

Judetul Dambovita a gravitat,inca din evul mediu,in jurul unuia dintre cele mai importante
centre culturale ale tarii.
Teritoriul actual al judetul Dambovita,imbinand armonios un relief diversificat,drenat de
artere hidrografice importante,a oferit omului conditii prielnice de viata din cele mai vechi
timpuri.
In cadrul aparitie si evolutiei societatii omenesti in spatiul carpato-danubiano-pontic,urmele
asezarii si activitatii omului pe meleagurile judetului Dambovita atesta o vechime ce coboara
in paleolitic,prima treapta a istoriei societatii omenesti.
Cercetarile si descoperirile arheologice din ultimii ani intreprinse pe valea Argesului,in
interiorul comunei Petresti.
Epoca neolitica,al carei inceput este datat cu cca 7000-8000 de ani in urma,este sugestiv
materializata si evocata la Geangoesti,in apropierea Targovistei apoi la Ionesti-
Palade,Odobesti,Bratestii de Jos.
In perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului cca 2500-1800 i en,fondul cultural
autohton cunoste transformari si progrese remarcabile,materializate prin sporirea rolului si
importantei uneltelor de arama,primul metal folosit de om.
Descoperirea urmelor materiale apartinand culturii de prund la Potlogeni-Deal,Ionesti si
Greci dovedeste ca teritoriul judetului a fost locuit inca din paleolitic.Asezari neolitice sunt
semnalate in luncile principalelor rauri(Bratesi de Jos,Matasaru,Hanul lui Pala,Morteni,Ionesti
si Odobesti).Epoca metalelor este atestata de asezarile descoperite la
Postarnacul,Vacaresti,Persinari,Bratestii de Jos,Varfuri,Habeni(epoca bronzului)si Valea
Voievozilor,Matasaru,Odobesti,Catunu(epoca fierului)
 Cuprinderea teritoriului judetului in aria de schimburi economice si culturale cu lumea
romana este dovedita de descoperirile arheologice din asezarile geto-dacice de la
Catunul,Costestii din Vale,Valenii-Dambovita precum si de tezaurele de monede republicane
si imperiale de la Lucieni,Gheboieni,Stramba,Contesti,Valea Voievozilor.
Numeroase focare de cultura ca Dealu(centru valah de miniaturisti,primul centru tipografic
romanesc).
De numele acestui judet,in afara vestitilor poeti ai redesteptarii nationale(Vasile Carlova,Ion
Heliade Radulescu,Grigore Alexandrescu),se leaga prin origine sau activitatea lor creatoare
savanti ca dr.Gheorghe Marinescu;scriitori ca I.L Caragiale,Alexandru Vlahuta.
Judetul a cunoscut si cunoaste in anii socialismului o intensa dezvoltare culturala
Asigurarea unei puternice baze materiale invatamantului si culturii se evidentiaza prin
infatisarea si construirea unor noi scoli,prin largirea continua a spatiului existent cu Sali de
clasa,laboratoare, ateliere prin inaltarea de camine culturale,cinematografe,case de cultura.
In ultimii ani au fost infiintate 12 scoli profesionale,in prezent functionand in judet 11 licee
industriale,6 licee agroindustriale,un liceu economic,un liceu pedagogic La care se adauga 3
scoli de specializare postliceala si una de maistri.
In judetul Dambovita functioneaza 567 de biblioteci,cu epste 2 milioane de volume,4 case de
cultura orasenesti si municipale,o casa de cultura a sindicatelor,2 Sali de expozitie,169 camine
culturale,128 Sali de cinematograf.
Un important punct turistic il constituie expozitiile memoriale de la Targoviste,Manastirea
Dealu,Manastirea Vafornita,Moreni,Pucioasa.
Ansamblul folcloric profesionist Chindia din cadrul Casei de Cultura a sindicatelor
Targoviste completeaza lista formatiunilor care sustin viata artistica a judetului

Capitolul VII
Potentialul turistic etnografic si folcloric
Diversitatea accentuata a reliefului a dus la o varietate si in ceea ce priveste zonele
etnografice,fiecare cu specificul ei.
Vaile superioare ale Ialomitei,Dambovitei si Cricovului Dulcepoarta amprenta specifica
asezarilor adapostite de munte si dealuri,cu case cu parter inalt din pietre de rau,destinat
depozitarii produselor din gospodarie si cu acoperis din sindrila in doua sau patru ape)Muscel-
Moroieni,Pietrosita-Dealu Frumos,Runcu –Brebu-rezervatie etnografica,Candesti,Barbuletu.
Sunt vestite florariile de trafor cu motive geometrice si vegetale de la Visinesti si
Motaieni.In aceasta regiune se pastreaza portul popular,atat la lucru,cat si in zilele de
sarbatoare.In partea colinara (Voinesti,Manesti,Tataranii,Serbanesti,Branesti,Valea
Lunga),materialul lemnos a avut mai putina importanta,fiind concurat de nuiele
impletite,lipite cu lut.Satele datoresc acest sistem de constructie din materiale ieftine si la
indemana locuitorilor conditiilor nesigure in care s-a aflat vechea capitala pana la inceputul
secolului al XIX –lea.Chiar si locuitorii mai instariti isi construiau casele din astfel de
materiale.Casa-monument Mihalache Dobrescu din Pucioasa este un exemplu tipic in aceasta
privinta.Planul caselor cu pridvor si foisor(simetric sau asimetric) cuprindea o tinda si una-
doua camere;una dintre acestea este casa mare unde nu se locuia,adevaeat minimuzeu al
fiecarei gospodarii,aici pastrandu-se velinte,plocade,perne,stergare si lada de zestre.
Portul popular se pastreaza numai in satele din nord,in restul judetului acesta este intalnit
accidental,in special cu prilejul manifestarilor folclorice.
La campie,vechile case pe sol,cu plan compus dintr-o incapere originara,cu vatra,la care se
adauga uneori lateral camari,au disparut in majoritate datorita marilor mutatii produse in
ultimele 3 decenii.Noile constructii sunt de zid si se pastreaza obiceiul de a se construi in
prelungirea acoperisului bucataria de vara sau o magazie,iar casele au stalpi de ipsos,care
imita arhitectura oraseneasca.Mesterii ipsosari din jurul Targovistei au raspandit departe,in
sudul Munteniei,elementele decorative prefabricate.
O alta constructie des intalnita este vechiul patul de furci suprainaltat,in spatiul de dedesubt
fiind amenajate camerele de locuit.In aceasta zona portul popular a disparut aproape in
intregime.
Elementele de mobilier taranesc(scaune sculptate sau traforate,vechile tronuri,lavite,lazi de
pastrat rufarie si faina) au fost inlocuite,mai ales in ultimul sfert de veac cu mobilier
modern,expresie a cresterii gradului de confort.Interioarele sunt inca bogate decorate cu
stergare,cu velinte si scoarte taranesti.
Costumul popular femeiesc.Specific portului femeilor de pe valea Dambovitei,incepand de la
izvoarele raului si raspandite apoi pe vaile Ialomitei si Cricovului si catre Valea Argesului
sunt fota pe fond negru(din lana tsuta in patru ite) cu motive geometrice si mai rar vegetale
tesuta din beteala si cu maneci bogat decorate.Se mai foloseste si vestuta din fir de matase.
Costumul popular barbatesc este format din cioareci de dimie alba,camasa cu rauri,brau si
vesta neagra.In satele Valeni-Dambovita si Pucheni se poarta cioarecii stramti si palaria
mocaneasca,cu borul mic,caracteristic sudului pastoresc transilvanean.
Mestesuguri traditionale
Vechea civilizatia a lemnului isi are si azi reprezentanti in cioplitorii de porti monumentale
de la Tatarani,in mesterii din centrele de tronari de la Scheiu-Ludesti si Brebu-Runcu,in
cioplitorii de furci de la Runcu si de linguri de la Odobesti.Printre centrele specializate in
tesaturi(covoare,cuverturi,presuri,stofe de lana) se numara:Moroeni,Pietrosita,Pucheni,Dealu
Frumos,Rau Alb,Runcu.Scoartele tesute in tehnica chilimului,cu un stil ornamental
preponderent geometric,intre care exceleaza motivele romboidale,elementele vegetale stilizate
apar mai rar.Tesutul parului de capra din care se fac astazi genti de tip artizanal,se practica la
Baleni,vechi centru mestesugaresc revitalizat.Dintre centrele ceramice active in care se
confectioneaza vase de uz,variate ca forme si cu efecte coloristice deosebite,outem
enumera:Dragaesti-Manesti,Parvulesti-Dragomiresti.Gheboaia,Odobesti
Obiceiuri folclorice
Strigarea peste sat,care infiereaza manifestarile negative in atitudine si
comportament(Pietrosita);suratele(fartaita),cultivand marile virtuti sociale ale prieteniei,obicei
ce se intalneste in toate satele din zona subcarpatica pana sub munte;focul de simedru,din
ciclul focurilor de peste an,purifica dincolo de anotimpuri pamantul.
Doinele,marile solilocvii muzicale ale folclorului romanesc sunt numite in Dambovita
cantece de plai,larg raspandite ca si baladele,carora li se spun de catre lautarii acestui spatiu
geografic istorii.Obiceiul de a canta in pietele publice faptele de vitejie ale eroilor vestiti sunt
practicate.Primele culegeri de folclor au fost efectuate in Dambovita de catre de catre Nicolae
Scurtescu.
In satele din sud-vestul judetului este inca activ stravechiul dans al calusului Zidurile la
Odobesti 
2.2 Rezervaţii naturale
Pe cuprinsul judeţului o suprafaţă de peste 2000 ha este ocupată de
a c e s t e rezervaţii naturale:- Rezervaţia naturala
Peştera Ialomiţei
– cea mai importantă formă carstică din Bucegi;- Rezervaţia
Cheile Tătarului
.-
Cheile Orzei
;-
Muntele şi Cheile Zănoagei
– c u v e g e t a ţ i e t e r m i f i l ă ş i e l e m e n t e r a r e p e n t r u ţ a r a noastră;-
Rezervaţia naturală Cheile Urşilor- Rezervaţia naturală Canionul Horoabei
-
Rezervaţia Babele
cu cele mai spectaculoase forme de modelare naturală – cum sunt
Babele şi Sfinxul
- cuprinde asociaţii vegetale alpine; Rezervaţia botani că
Vârful Omu
care protejează asociaţii de tundră alpină, cu specia endemica pentru Carpaţii
Meridionali;Rezervţia
Turbăria Lăptici
care ocroteşte o mlaştină în care cresc specii demuşchi;Rezervaţia
Muntele Grohotişu
; Rezervaţia
Bucegi
cu păduri seculare de bradocroti te prin lege, Rezervaţia botanică
Poiana Crucii
; Rezervaţia paleontologică
PlaiulHoţilor
;Rezervaţia naturală
Peştera Răteiu;
Rezervaţia naturală
Canionul Horoabei,
 sefac cunoscute pentru importanţa speciilor floristice.-
Rezervaţii şi monumente ale naturii. Izvoarel e-Corbii Ciungi
(la 5 km de comunaCorbii Mari), accesi bilă din autostrada Bucureşti-Piteşti,
rezervaţie zoologica, pe stângaNeajlovului, înfăţisează o adevărată ciudăţenie a naturii.
Apa izvoarelor are o temperaturăs c ă z u t ă , d e 1 1 - 1 2 ° C . C a u r m a r e a i c i s - a u
d e z v o l t a t e l e m e n t e f l o r i s t i c e ş i f a u n i s t i c e specifice zonelor nemlaştinate reci.

Capitolul VIII
Infrastructura de acces si de alimentare
Infrastructura judeţului Dâmboviţa se compune din: Autostrada Bucureşti-Piteşti(drum
european) care tranzitează judeţul pe o lungime de 31 km; 6 drumuri
naţionale(DN 1A; DN, DN 61, DN 71, DN 72, DN 72A) şi 132 de drumuri comunale.Ca
artere mai importante sunt tronsoane din:- autostrada Bucuresti – Pitesti- DN 7 Bucuresti –
Titu – Gaesti – Pitesti- DN 1A Bucuresti – Ploiesti- DN 71 Bucuresti – Targoviste – Brasov-
DN 72A Ploiesti – Targoviste – CampulungDe asemena, judeţul este tranzitat şi de o reţea de
cale ferată pe rutele:1. Bucureşti, Titu, Găeşti, Piteşti;2.Titu, Târgovişte, Pucioasa, Fieni,
Pietroşiţa3. Târgovişte, Mija, I.L. Caragiale, Ploieşti.Deoarece oraşul se află la numai
75km de Bucureşti este şi un important nod de caleferată ceea ce facilitează
contactele permanente cu toate orasele mari ale tării, în toate domeniile vieţii şi
activităţile sale.P o p u l a ţ i a j u d e t u l u i D â m b o v i ţ a e s t e d e 5 3 4 1 7 1 l o c u i t o r i î n s a
s e a n t i c i p e a z ă o scădere până în 2025 cu aproximativ 72.3 mii persoane.
 
Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei, judeţulDâmboviţa
este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi
cursulmijlociu al râului Argeş.Este un judeţ cu un potenţial turistic ridicat, însă
nevalorificat.Infrastructura precum şi aşezarea geografică favorizează dezvoltarea
turismului, şi să nuuităm că Târgovişte a fost capitala Ţării Româneşti vreme de
peste 3 secole, ceea ce aconstituit un avantaj enorm, pentru că aici s-a dezvoltat, fără
exagerare, o mare parte din istoria si cultura romanilor.