Lacuri naturale din Romania

A.Carpatii Meridionali

1.Lacul Bucura este unul din ochii albaștrii ai Parcului Național Retezat din Munții Retezat
și este cel mai mare lac glaciar din România. Lacul Bucura se află în căldarea Bucura, sub
Vârful Peleaga și Șaua Bucurei, fiind orientat în direcția nord – sud, la altitudinea de 2040 m.

Suprafata lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m și lățimea medie de 160 m, perimetrul
de circa 1390 m. Lățimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 m³.
Lacul are o aproape o formă aproape dreptunghiulară. Adâncimea maximă a apei lacului este
de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de cinci izvoare
principale. Apa lacului deversează spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe
secundă. Lacul Bucura impresionează prin suprafaţa extraordinară, fără să fie foarte adânc.
Împreună cu abrupturile stâncoase din jur, Lacul Bucura și Lacul Lia fac o priveliște
grandioasă.
Lacul Lia este situat la altitudinea de 1910 m. Are o suprafața de 13 ha și o adâncimea
maximă de 4,30 m, adâncimea medie de 1,20 m, iar volumul de apă este de volumul de apă
este de 15.926 m³. Are o formă triunghiulară, și este alimentat de izvoarele ce coboară din
șirul de lacuri ale Zănoagei și, respectiv, ale Căldării Bucura. Apa se scurge din vârful
triunghiului lacului printr-un emisar aruncându-și apele printre stânci, formând Izvorul
Bucura. Este populat cu păstrăv de munte, ca și lacul Bucura.
Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite
din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-au format și lacurile din Retezat, dar
legendele sunt fabuloase. Astfel se spune că lacurile din Retezat sunt căldările cu apă ale
uriașilor în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea, după luptele sângeroase. Se mai spune
că în una din luptele dintre uriași  unul din ei a lovit cu baltagul muntele Peleaga. Coama
muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune
Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a fost
scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns astfel, formându-se Lacul Bucura şi Lacul Zănoaga.
După ce au sorbit uriaşii apa, au sărit mai mulţi stropi şi astfel s-a format o mulţime de tăuri în
jurul celor două lacuri. Potrivit legendei, uriaşii au fost înfrânţi de un voinic al locului. I-a
tăiat capul unui căpcăun, iar acesta s-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune
Retezat. Un alt uriaş ucis de oameni s-a prefăcut într-un lac mlăştinos, căruia ciobanii îi spun
Tăul Spurcat.
2.Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea
de Argeș. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan (acesta
din urmă fiind unul dintre acele locuri care atunci cand este vizitat pentru prima data este
greu de crezut ca exista cu adevarat la noi in tara.) Deschis oficial de pe
1 iulie pana pe 31 octombrie. Transfăgărășanul este un superb drum
sinuos, plin de serpentine si priveliști ce taie respirația. În restul
timpului se mai poate ajunge cu telecabina, de la cabana Bâlea
Cascadă din apropierea cascadei Bâlea.

Lacul Bâlea este un lac glaciar  situat la o altitudine de 2034 m,

în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în
lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m În
anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație
naturală.

Printre atracțiile oferite de acest superb obiectiv turistic natural se

numară și hotelul de gheaţă , care are o singură uşă la intrare, în rest,
camerele nu au uşi şi nici geamuri. Nu există băi şi nici posibilitatea
de a face duş în acest hotel. Turiştii care se cazează în camerele de
gheaţă semnând pe propria răspundere că sunt apţi să reziste acestei
experienţe friguroase.

Un al punct de atracție in apropierea lacului este Cascada Bâlea denumită și Urlătoarea Bâlei 
aflata la 1.200 de metri altitudine fiind una dintre cele mai mari cascade în trepte ale tarii, cu o
cadere de 60 de metri. Aceasta domina de departe peisajul dintre
varfurile Moldoveanu si Negoi.Accesul se poate face
pe Transfăgărășan până la cabana Bâlea Cascadă iar de acolo pe jos
circa 50 minute, drept până la cascadă, pe un traseu marcat.
3. Lacul Zănoaga Mare este un lac glaciar situat în Munții Retezat, care fac parte din grupa
montană Retezat-Godeanu a Carpaților Meridionali. Este cel mai adânc lac de acest tip din
țară, adâncimea lui maximă fiind de 29 m. Este un lac format într-un circ glaciar.[1]

Glaciațiunile cuaternare pleistocene din Carpați au lăsat numeroase urme: căldări (circuri
glaciare), văi suspendate, văi cu profil în formă de U și în trepte, morene și lacuri glaciare.
Asemenea urme, care au fost atribuite ultimelor două glaciațiuni, Riss si Wurm, se întâlnesc
în Munții Rodnei, Munții Călimani, Munții Bucegi, Munții Făgăraș, Munții Iezer-Păpușa,
Munții Parîng, Munții Retezat, Munții Godeanu și Muntii Țarcu.

În general, lăcașurile lacurilor au fost dăltuite de ghețari în stânca tare a masivelor muntoase,
la obârșia văilor sau chiar pe văi, formând lacuri de circ și de vale glaciara. Cele mai
numeroase s-au format în neregularitățile create de morenele de fund frontale si laterale ale
glaciațiunii de calotă.

Lacurile de circ au ponderea cea mai mare, sunt mici în suprafață și puțin adânci, dar sunt
cunoscute și cazuri cu adâncimi surprinzătoare. Circurile glaciare au o formă oarecum
circulară și se găsesc în imediata apropiere a crestei muntoase, la obârșia văilor. Zăpezile
accumulate și transformate în gheață la obârșia văilor, prin subsăpare au format depresiuni
limitate în partea inferioară de praguri glaciare. Acest tip de lacuri se găsește în fiecare lanț
muntos care a fost afectat de glaciațiune: în Munții Rodnei, Munții Făgăraș și Munții Retezat
(lacurile Bîlea, Podragu, Capra, Buda, Bucura, Zănoaga).

Lacurile de circ nu se gasesc numai izolate, la obârșia unei vai. În anumite bazine superioare
mai mari și ramificate s-au dezvoltat suite de circuri, numite circuri complexe (de exemplu
Bucura în Munții Retezat). O alta formă întâlnită în relieful glaciar este aceea a circurilor în
trepte, dezvoltate pe același ax de vale, ca urmare a succesiunii fazelor glaciare.
B Carpatii Orientali

1.Lacul Rosu(Ghilcos)este cel mai mare lac de baraj natural care se afla la altitudinea de
980 m,in apropierea Cheilor Bicazului,la o distanta de cca 26 km de orasul Gheorgheni din
judetul Harghita,pe drumul national 12/c,in statiunea cu acelasi nume.
Este in forma de ,,L’’,adanca de 10 m(adancimea maxima de 10.5 m),avand o suprafata de
12.7 ha si o circumferinta de 2830 m.
Lacul s-a format relativ recent,in iulie 1837.Atunci s-a intamplat ca in urma ploilor
abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a
alunecat,blocand drumul Paraului Bicajel.
Acest fenomen s-a produs in urma infiltrarii apelor unei puternice ploi,s-au cutre- murului
deosebit(produs in zona Vrancei in acea perioada)din 11 ianuarie 1838,dar esential este,ca s-a
format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul
nord-vestica a muntelui Ghilcos(varful Ghilcos-1406 m)s-au prabusit,alunecand pe stratul de
argila,inchizand valea in care paraiele Rosu, Licas, Oilor si Zurad,cu un mare debit de apa,s-
au adunat formand lacul.Lacul Rosu este cunoscut de localnici sub numele de ,,Taul Rosu’’.
Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de
odinioara,care ies din apa strapungand imaginea Micului Zurad reflectat in oglinda lacului.
Original lacul,in primii ani de la formare s-a extins mai mult cam un km mai sus in valea
paraului,dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizandu-se la
nivelul actual.
Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara,usor dezagreagabila transportata
de raul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac.Lacul este periclitat de marea
cantitate de aluviuni tranportata de paraurile afluente (Rosu, Licas,Oii,Ghilcos(ucigas) ).
Lacul aflat la o altitudine de 983 m,intr-o mica depresiune montana are o clima
placuta;subalpina.Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre 1700 si
1900.Temperatura medie anuala este de 8° C.Media cea mai scazuta de tempera -tura este de
-7/-4°C,iar cea mai ridicata de 14-18°C.Temperatura apei vara poate atinge
22°C,primavara,toamna 6-10°C.Iarna,lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70
cm.Vanturile sunt moderate.
Imprejurimile lacului se pot mandri cu o flora si o fauna bogata.Cel mai vestit reprezentant
al faunei lacului este pastravul de munte care atinge marimi de-a dreptul impresionante(7-8
kg,85 cm lungime)la care se adauga si racii.
Padurile de conifere(molidul si pinul)in amestec cu alunul,salcia de munte si mesteacanul
sunt dominante.Pe versantii din preajma lacului cresc bradul alb, paltinul si plopul de
munte.Peisajul este infrumusetat de diferite flori: stajenelul, laptele
cucului,garofita,margarita,floarea de colt.
Pe langa rasul si capra neagra socotite raritati ale naturii,in padure traiesc si
lupi,cerbi,mistreti,ursi,veverite.Printre pasarile importante sunt rata salbatica, cocosul de
munte,sitarul,uliul,soimul.Datorita bogatei si valoroasei faune acvatice (pastravul
indigen,pastravul de munte,rosioara)regiunea este importante si pentru pescuitul sportiv.
 Datorita precipitatiilor atmosferice abundente,mari suprafete de teren de pe coasta nord-
vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit,alunecand pe stratul de argila, inchizand valea
Verescheului,unde au confluenta mai multe parauri cu debit semni- ficativ.Oglinda apei este
strapunsa de trunchiurile de brazi,care sunt ramasitele padurii inundate de lac.
Denumirea lacului atat in limba romana cat si in limba maghiara,provine ori de la muntele
Ghilcos(ucigasul)ori de la paraul Rosu(Verescheu).Astfel in 1864 apare sub denumirea Lacul
Pietrii Rosii,mai tarziu a fost denumit Lacul Ucigas precum si Taul Rosu.Din 1936 este
denumit oficial Lacul Rosu.
Vechea denumire ungureasca pentru lac a fost Veres-to(Lacul Rosu),sub forma Gyilkos-
to(Lacul Ghilcos)apare prima data in descrierea lui Orban Balazs.
Locuri ucigase dupa localnici sunt cele greu accesibile,obositoare.Denumirea muntelui
Ghilcos apare de prima data in 1773 ca teren al contelui Lazar,deci este mult mai veche decat
toponimul de Lacul Ghilcos.
Dimensiunile initiale ale lacului un sunt cunoscute,datorita faptului ca unele parti din mal
erau inaccesibile.Dimensiunile lacului dupa masuratorile lui Csiki Karoly(1987)sunt
urmatoarele :perimetrul 2830 m3,aria 114676 m2,volumul apei acumulate 587503
m3,adancimea maxima la extremitatea din aval 9.7 m.
Paraurile ce alimenteaza lacul,aduc 1-1.5 m3 apa pe secunda in lac.
Forma lacului seamana cu litera L si are doua braturi:bratul din Valea Oii avand lungimea
de 900 m,iar bratul din valea Suhardului 438 m.Viata lacurilor din pacate este scurta,in
aceasta privinta nici Lacul Rosu nu este o exceptie in disparitia lacului, un rol important are
colmatarea bazinului lacului cu aluviuni.
Cu ocazia ploilor torentiale,mari cantitati de aluviuni ajung in lac.Lacul este alimentat de 4
paraie mari:Verescheul,Licosul,Suhardul si Valea Bii si inca 12 cursuri de apa temporare.
In amonte de lacul Rosu se mai afla 2 bazine artificiale,prevazute cu deversor de beton
avand destinatia de a impiedica colmatarea lacului cu aluviuni.Cel mai mare se afla pe paraul
Verescheu(Rosu),iar cel mai mic pe valea paraului Oii.
Lacul Rosu este o localitate turistica in judetul Harghita.Este una dintre cele mai
importante statiuni ale Carpatilor Orientali,in cadrul Carora se situeaza in Grupa
Centrala(Moldotransilvanieni);fiind inconjurata de catre Muntii Ceahlau(in nord)si de catre
Muntii Hasmasu Mare(in sud).
Pitorescul deosebit al regiunii,cu vecinatatea Cheilor Bicazului,a favorizat dezvoltarea,in
jurul lacului,a statiunii omonime,care se intinde pe cca 25 km lungime.Ea si-a primit primii
oaspeti statornici incepand cu deceniul al treilea,cand s-a ridicat aici ‘’Caminul
Turistilor’’,constructie ce a impulsionat construirea si a altor case de odihna,astfel incat,in
anul 1931,localitatea a devenit statiune climaterica.
2.Lacul LalaMare unul dintre cele mai mari şi mai frumoase lacuri glaciare din România este
situat în Munţii Rodnei sub vârful Ineu, la altitudinea de 1815 m. Alături de Lala Mică, face
parte dintr-un complex de lacuri glaciare.

Lacul Lala Mare are suprafaţa de 5637,5 m² şi adâncimea medie de 1,10 metri şi s-a format
prin acumularea apei, provenită din ploi sau zăpezi, în circul unui fost gheţar cuaternar.
Zăpezile acumulate şi transformate în gheaţă în valea Lala, au format depresiuni, limitate în
partea inferioară de praguri glaciare.

În urma acţiunii erozive, depresiunile create se adâncesc şi iau forma unor excavaţii circulare,
flancate de abrupturi, denumite circuri. În Munţii Rodnei aceste circuri mai sunt cunoscute
sub denumirea de: căldări, zănoage, găuri.

La săparea circului a contribuit şi apa care s-a acumulat sub gheaţă, pe calea crăpăturilor
verticale, denumite rimaye. Această apă înmoaie roca din bază facilitând eroziunea glaciară.
Apa a stimulat şi dinamica gheţarului.

Gheţarul a alunecat sub forma unei limbi, care a contribuit la formarea morfologiei văii Lala.
Aceasta vale, se aseamănă cu un uluc depresionar, sub forma literei U. În ultimă istanţă, circul
evoluează prin retragerea versanţilor datorită eroziunii rocilor.
3.Lacul Iezer este poate cel mai cunoscut lac din Munții Rodnei. Acesta are un aspect inedit.
Cum spune și titlul, Lacul Iezer are aproape forma României.

Este un lac glaciar situat chiar sub cel mai înalt vârf din Carpații Orientali, anume Pietrosul
Rodnei. Eu am vizitat lacul o singură dată, chiar în această vară, când am urcat pe Pietrosul.
Lacul este situat la altitudinea de 1825 de metri. Are o suprafață de 3450 de metri pătrați cu o
adâncime maximă de 2,5 metri.
Lacul atrage mulți turiști atât datorită formei sale cât și a poziționării.

Spre lac se poate ajunge din stațiunea Borșa. Traseul este unul scurt.Înainte de lac se află
stația meteo și zone de campare. Există o porțiune unde se poate face focul.In Munții Rodnei
sunt vreo 3-4 locații unde focul este permis.

. Lacul iți încântă efectiv sufletul. Este superb, cu o apă clară și cu marmote roind în jurul
său. Căldarea în care se află lacul, munții semeți,  liniștea, iarba verde și cerul azuriu te fac să-
ți amintești de poeziile lui Eminescu. Îți vine să te întinzi pe jos și să te bucuri de natura 
manifestată la superlativ.
 Lacul Iezer, după cum se poate vedea din poze, are forma menționată doar dacă este privit de
sus.

Traseul spre lac se face pe bandă albastră și durează cam 2 ore. În perioada iulie-august e plin
de afine pe aici.

Aceasta minune a naturii este inclusă în patrimoniul UNESCO. Asta datorită diversității de
aici, atât ca floră cât și ca faună.  Puteți admira gențiana punctată, anemona alpină, bujorul de
munte sau chiar floarea de colț. Ca faună, dacă aveți noroc o să zăriți marmote, poate capra
neagră sau acvila de munte.
Prin zonă se pot vedea următoarele:

– în apropiere: Borșa, Pietrosul Rodnei, Mănăstirea Pietroasa, Lacurile Buhăescu, flora și

fauna locală.

– puțin mai departe: Cascada Cailor, Lacurile Lala Mare, Lala Mică și Știol, Vârful Ineu.

Activități ce se pot face la Lacul Iezer:

–camping, poze și filmări, relaxare, drumeții montane, parapanta