Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.

1 1

Lucrare de laborator nr. 4

Funcţii specifice osciloscoapelor digitale

Scop: Familiarizarea cu funcţiile specifice unui osciloscop digital:

achiziţionarea unui semnal, folosirea modului mediere şi a modului anvelopă, efectele
eşantionării asupra măsurătorilor, alierea.

Breviar teoretic

Osciloscopul digital lucrează cu semnalul eşantionat, ceea ce permite adăugarea

de funcţii specifice unui sistem digital, precum memorare, prelucrări numerice asupra
eşantioanelor achiziţionate. În ciuda acestor avantaje pot apărea probleme legate de
eşantionarea semnalului care trebuie făcută respectînd teorema eşantionării.
Nerespectarea ei duce la fenomenul de aliere în domeniul frecvenţă / subeşantionare în
domeniul timp, obţinându-se măsurători eronate pentru anumiţi parametri în acest caz.
Osciloscopul Tektronix TDS 1001 poate să lucreze cu o frecvenţă de eşantionare
maximă de 1G eşantioane/secundă (Fsmax= 1Ghz =1GSa/s sau 1 GS/s). Într-un ciclu de
achiziţie osciloscopul achiziţionează N s =2500 eşantioane. Un ciclu de achiziţie
corespunde intervalului de timp cât durează afişarea pe ecran. Numărul de puncte
afişate pe ecran depinde de rezoluţia afişajului. Afişajul osciloscopului Tektronix
TDS1001 are 320 puncte pe orizontală, dintre care pentru zona corespunzătoare
graticulei ecranului sunt folosite 250 puncte. În consecinţă imaginea afişată pe ecran
va fi formată din 250 puncte din 2500, restul eşantioanelor fiind folosite pentru
detalierea imaginii pe orizontală (zoom), măsurători, etc.
Notând cu Ts intervalul de timp dintre două puncte (eşantioane) achiziţionate şi
cu NX = 10, numărul de diviziuni ale graticulei pe orizontală, pentru o imagine
reprezentată pe ecran trebuie respectată relaţia:

N x ⋅ C x = N s ⋅ Ts (1)

Deoarece numărul de eşantioane NS achiziţionat este fix, rezultă că osciloscopul

trebuie să-şi modifice fS la modificarea coeficientului CX .
Frecvenţei maxime de eşantionare, FS max = 1GSa/s, îi corespunde o perioadă de
eşantionare TS min = 1ns . Conform (1) se obţine un coeficient de deflexie C x min :
N sTs
C x min = = 250ns / div (2)
Nx
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 2
Pentru coeficienţi de deflexie mai mici decât C x min , ar rezulta din ecuaţia (1) o
perioadă de eşantionare mai mică decât Ts min , adică o frecvenţă de eşantionare mai
mare decît Fs max . Cum acest lucru nu este posibil, osciloscopul va lucra în acest caz
cu frecvenţa Fs max , şi va micşora numărul de eşantioane achiziţionate.
În consecinţă pentru C x < C x min , osciloscopul va lucra la frecvenţa maximă de
eşantionare ( Fs = Fs max , respectiv Ts = Ts min ), iar numărul de eşantioane achiziţionat
va fi mai mic decît 2500. Dacă sunt mai puţine eşantioane decât cele necesare afişării
pe ecran, osciloscopul va „umple golurile” folosind interpolarea.

Moduri de achiziţie pentru osciloscopul digital Tektronix TDS1001

a) SAMPLE –sunt afişate direct eşantioanele achiziţionate la cursa curentă.

Din cele 2500 de eşantioane achiziţionate, în zona gradată a ecranului sunt afişate doar
250. Imaginea vizualizată este reîmprospătată după fiecare ciclu de achiziţie.
b) PEAK DETECT (ANVELOPA) – Detecţie de vârf – foloseşte frecvenţa
maximă de eşantionare disponibilă, şi nu cea calculată cf. relaţiei (1); memoria de 2500
de eşantioane este folosită astfel: se memorează, pentru 1250 intervale de eşantionare,
valoarea maximă şi respectiv cea minimă a semnalului şi se folosesc aceste valori
pentru afişarea formei de undă. Prin urmare, vor fi 1250 maxime şi 1250 minime. Acest
mod poate fi folosit pentru afişarea impulsurilor de durată foarte scurtă care se pot
pierde în modul SAMPLE, atunci cînd FS calculată cf. (1) este mică şi deci TS este
mare. Imaginea vizualizată este reîmprospătată după fiecare ciclu de achiziţie.
c) AVERAGE – mediere; se efectuează medierea, pe un număr M de cicluri
de achiziţie, pentru fiecare din cele 2500 eşantioane ce compun imaginea. Numărul M
de cicluri de mediere poate lua valorile: M = 4,16,64,128. (AQUIRE->Averages)
RUN/STOP –Modul de lucru în care osciloscopul reia operaţia de achiziţie a
eşantioanelor la fiecare nou trigger îl vom denumi modul RUN. Operaţia de achiziţie
poate fi oprită prin apăsarea butonului RUN/STOP. În acest caz osciloscopul păstrează
în memorie setul de 2500 eşantioane pe care le-a achiziţionat înaintea apăsării
butonului RUN/STOP. Acest mod de lucru îl vom numi modul STOP. Comutarea
între moduri se face prin apăsarea succesivă a butonului RUN/STOP. Modul selectat
este afişat în partea de sus a ecranului (Trig’d sau STOP).

Moduri de afişare pentru osciloscopul digital Tektronix TDS1001

În modul de afişare cu persistenţă a imaginii, pentru un interval de timp selectat,

pe ecran sunt păstrate toate imaginile afişate în acest interval. Acest mod permite
vizualizarea tuturor punctelor prin care trece semnalul în intervalul respectiv; deoarece
se păstrează eşantioanele obţinute pe parcursul mai multor cicluri de achiziţie, creşte
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 3
foarte mult probabilitatea de a detecta şi evenimente care apar mai rar sau care au o
durată foarte mică.
Pentru osciloscopul TDS 1001 se pot selecta următoarele intervale de
persistenţă: 1, 2, 5 s şi, respectiv valoarea infinit (imaginea nu se șterge niciodată).

Efectul alierii în domeniul timp şi respectiv în domeniul frecvenţă

• Efectul alierii în domeniul timp

Alierea apare atunci cînd semnalul nu este eşantionat cu o frecvenţă suficient de
mare care să permită refacerea corectă a semnalului din eşantioanele obţinute. În acest
caz, semnalul reconstituit va fi diferit de semnalul original. Pe osciloscop acest
fenomen se manifestă prin afişarea unui semnal de frecvenţă mai mică decât cea a
semnalului de la intrarea sa, şi/sau prin afişarea unei imagini nesincronizate, întrucât
noua frecvență (mai mică) nu mai corespunde cu frecvența triggerului, care este extras
separat din semnal.

Semnalul
original
Semnalul
reconstituit din
eşantioane

Eşantioane

Figura 1 Fenomenul de aliere în domeniul timp

Observaţie 1. Posibilitatea apariției fenomenului de aliere este unul din dezavantajele

osciloscopului digital faţă de cel analogic. Totuşi, alierea apare rar, şi se poate detecta prin mai multe
metode (vor fi detaliate în desfășurarea lucrării). La valori CX mici (rapide), TS e mic și fS mare
(ecuația (1)), și alierea e improbabil să apară datorită existenţei frecvenţei de sus (analogice) a etajelor
de intrare, care filtrează semnalele pe frecvenţe mai mari decît cea Nyquist.
Exemplu: la TDS1001, f-3dB = 40MHz şi fSmax = 1GSa/s – deci atâta vreme cât fNyquist >
40MHz, adică fS > 80MSa/s, etajul de intrare are rolul unui filtru antialiere.

Observaţie 2. La osciloscoapele digitale cu NS >> 2500 pct, riscul apariţiei alierii scade, căci
fS nu mai scade aşa pronunţat pe măsură ce se măreşte CX.

• Efectul alierii în domeniul frecvenţă

Spectrul semnalului eşantionat este reprezentat de repetarea periodică în
frecvenţă, cu perioada Fs, a spectrului semnalului analogic. Prin urmare, notând cu FM
frecvenţa maximă din spectru (Figura 2, sus), spectrul din intervalul (–FM, FM) se
regăseşte şi în intervalul (FS-FM, FS+FM), etc (Figura 2, centru și jos, dreapta). Deci,
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 4
pentru a evita suprapunerea (alierea) spectrelor, trebuie ca al doilea spectru (albastru,
repetat) să se găsească la frecvenţe mai mari decît primul spectru (negru), Figura 2:
FS-FM (frecv. min din al doilea spectru) ≥ FM (frecv. max din primul spectru)

→ FS ≥ 2FM
sau:
FS/2 ≥ FM

Aceasta este teorema eşantionării: frecvenţa de eşantionare să fie mai mare sau
egală decât dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului analogic, altfel va apărea
fenomenul de aliere, nemaiputându-se realiza reconstituirea semnalului original.
Deoarece spectrul semnalului eşantionat este periodic cu perioada Fs, iar spectrul
semnalelor reale este simetric faţă de zero, osciloscopul afişează spectrul semnalului
în intervalul de la 0 (stânga ecranului) până la FS/2 (dreapta ecranului), reprezentat cu
linie punctată în Figura 2 (centru și jos):
- Figura 2 (centru): componentele spectrale provenite din spectrul repetat
(desenate cu albastru), care intră în zona cu linie punctată, se suprapun parțial și vor fi
afişate şi ele, deşi nu fac parte din semnalul original, așadar, apare fenomenul de aliere.
- Figura 2 (jos): nu mai apare fenomenul de aliere, căci spectrele nu se mai
suprapun.

-FM FM
Imagine afişată
cu FFT

-Fs -FM Fs/2 Fs FS+FM

Componente
datorate alierii

-FM FM FS/2 Fs-FM FS FS+FM

Figura 2: Efectul alierii în frecvenţă

 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 5

Măsurarea timpului de creștere al unui semnal

Timpul de creștere/descreștere al unui semnal este un parametru definit doar

pentru semnalele dreptunghiulare. Acesta se definește întrucât creșterea semnalului de
la palierul de valori negative la valori pozitive pare că se realizează instantaneu, dar de
fapt timpul de creștere nu este nul. Acesta va avea valori foarte mici și de aceea nu este
perceput de ochiul uman.
Timpul de creștere se definește ca fiind intervalul de timp în care amplitudinea
vârf la vârf a unui semnal urcă de la 10% din valoare sa la 90% din valoarea sa (Figura
4) .
A
0.9A

0.1A
0 tc
tc – timp de creștere
Figura 4: Ilustrare grafică a măsurării timpului de creștere

Convenția de reprezentare a acestor procente relativ la ecranul osciloscopului

este prezentată în Figura 5.

100% 100%
90% 90%

10% 10%
0% 0%
τ
T
t1 t2

Figura 5: Convenția de reprezentare pe ecranul osciloscopului

a. Selectarea frontului pozitiv b. Vizualizarea porțiunii selectate

Conform Figurii 5 și definiției timpului de creștere, acesta poate fi calculat:

= − (3)
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 6
Desfăşurarea lucrării

Se calculează identificatorul ID pe baza sumei codurilor ASCII (http://www.asciitable.com/)

a inițialelor numelor și prenumelor Ni (majuscule) ale membrilor echipei; se ia restul împărțirii la 100
al sumei, plus 1.
- N1,2,3,4,… = codurile ASCII al inițialelor majuscule (uppercase)
- ID= ∑ mod 100 +1
- de exemplu, pt. echipa formată din Dorel Ionel Vasilescu și Ion Ionescu = {D,I,V,I,I}:
N1=ascii(“D”) = 68; N2=73; N3=86; N4=73; N5=73;
- 68+73+86+73+73 = 373;
ID = 373 mod 100+1 = 73+1=74

OBSERVAȚIE: Partea practică a lucrării se va realiza în mediul de

simulare Matlab sau Octave.

1. Modurile de lucru ale osciloscopului digital

Se va vizualiza un semnal dreptunghiular cu zgomot în cele trei moduri de

lucru ale osciloscopului: NORMAL, ANVELOPA și MEDIERE.
În fișierul Osc_domeniu_timp.m se vor introduce următorii parametri:

Nx=10; %numarul de diviziuni pe orizontala

Cx=250e-6; %Cx=250us/div
Cy=2; %Cy=2V/div
% Parametrii semnal
f=1; % exprimata in kHz
Avv=8; % amplitudine varf-la-varf – exprimata in V
Ucc=0; % componenta continua – exprimata in V
Azg=Uzg; % amplitudine maxima zgomot – exprimata in V
durata = Nx*Cx; %durata de vizualizare a semnalului

unde Uzg = (ID+40)*4 mV

În urma rulării programului Osc_domeniu_timp.m se vor obține trei grafice,

corespunzătoare celor trei moduri de vizualizare a semnalului: NORMAL,
ANVELOPA și MEDIERE.
Se inserează în fișă cele trei imagini obținute.
Observație 1: figura poate fi copiată accesând meniul figurii afișate Edit/Copy Figure.

Folosind modul Zoom și facilitățile oferite de meniul figurii afișate în

Matlab/Octave, să se măsoare amplitudinea vârf la vârf a zgomotului (Uzg_vv), pentru
cele trei cazuri. Să se noteze în fișă cele trei valori obținute. Pe baza rezultatelor să se
explice când sunt utile cele trei moduri de vizualizare.
Observație 2: efectul de Zoom poate fi obținut fie modificând limitele axelor (Edit/Axes
properties), fie acționând una din iconițele Zoom In/Zoom Out.

Observație 3: o măsurare precisă a valorilor poate fi realizată utilizând markerii .

 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 7

2. Măsurarea perioadei de eșantionare

Scopul acestui experiment este de a măsura perioada de eșantionare folosită de

osciloscop la achiziția semnalului. Se va folosi modul de afișare discret, în care se pot
vizualiza eșantioanele achiziționate de osciloscop.
Osciloscopul simulat în Matlab/Octave lucrează cu o frecvență de eșantionare
maximă fs_max=25 MHz (sau 25 MSa/s, dacă se exprimă în eșantioane/secundă sau
samples/secundă), iar numărul de puncte afișat pe ecran în modul de lucru fără
interpolare este Ns = 1000 eșantioane.
a) În fișierul Osc_domeniu_discret.m se vor introduce parametrii:

Nx=10; %numarul de diviziuni pe orizontala

Cx=Cx_dat; % exprimat in[s/div]
Cy=2; %Cy=2V/div
% Parametrii semnal
f=fx; % exprimata in kHz
Avv=9; % amplitudine varf-la-varf – exprimata in V
Ucc=0; % componenta continua – exprimata in V
Azg=0; % amplitudine maxima zgomot – exprimata in V
durata = Nx*Cx; %durata de vizualizare a semnalului
Valorile Cx_dat și fx se iau din tabelul de mai jos, unde Nr_crt = ID mod 10.

Tabel 1
Nr_crt Cx_dat fx
0 50 ms/div 10 Hz
1 25 ms/div 50 Hz
2 10 ms/div 100 Hz
3 5 ms/div 100 Hz
4 2.5 ms/div 250 Hz
5 1 ms/div 250 Hz
6 500 us/div 1 kHz
7 250 us/div 1kHz
8 100 us/div 4 kHz
9 50 us/div 6 kHz

Semnalul vizualizat este sinusoidal. Imaginea obținută în urma rulării

programului Osc_domeniu_discret.m este compusă din puncte care corespund
eșantioanelor achiziționate din semnal de către osciloscop. Mărind imaginea, se poate
măsura intervalul de timp dintre două eșantioane succesive, interval care reprezintă
perioada de eșantionare (Figura 6).
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 8

Figura 6: Măsurarea perioadei de eșantionare

Se introduce în fișă o imagine de tipul celei din Figura 6, din care să reiasă
perioada de eșantionare. Se notează în fișă perioada de eșantionare măsurată (Ts_măs1),
precum și valoarea perioadei de eșantionare calculată cu ecuația (1) (Ts_calc1). Cum sunt
cele două valori?
b) Se repetă experimentul pentru o valoare a coeficientului de deflexie pe
orizontală de zece ori mai mică: Cx2 = Cx_dat/10. Se notează în fișă perioada de
eșantionare măsurată (Ts_măs2), precum și valoarea perioadei de eșantionare calculată cu
ecuația (1) (Ts_calc2). Cum sunt cele două valori?
c) Se repetă experimentul pentru o valoare a coeficientului de deflexie pe
orizontală, Cx3, dată în tabelul 2, unde Nr_crt = ID mod 4. Frecvența semnalului este
fx =1MHz.

Tabel 2
Nr_crt Cx
0 1 us/div
1 500 ns/div
2 250 ns/div
3 100 ns/div

Se notează în fișă perioada de eșantionare măsurată (Ts_măs3), precum și valoarea

perioadei de eșantionare calculată cu ecuația (1) (Ts_calc3). Cum sunt cele două valori?
Justificați în fișă rezultatul obținut. Cum trebuie calculat Ts_calc3 pentru a se obține
valoarea corectă?

De ce se modifică frecvența de eșantionare la modificarea coeficientului de

deflexie?
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 9
Indicație: calculați dimensiunea memoriei (numărul de puncte Ns2’) necesar
pentru a putea eșantiona cu 25 MSa/s la Cx = 10ms/div!
Calculați Cx din ecuația (1) pentru fSmax=25 MSa/s, care este în acest caz CX
limită peste care frecvența de eșantionare începe să scadă! Comparați CX limita, CX1, CX2,
CX3..
Concluzie: Este important să se înțeleagă faptul că frecvența de eșantionare
maximă, scrisă la loc vizibil pe panoul frontal, nu este disponibilă la orice CX, ci doar
la CX mai rapide decât CX limită calculat anterior. Cu cât osciloscopul are NS mai
mare, cu atât fS max poate fi folosit pentru mai multe valori CX.

3. Efectul eșantionării asupra măsurătorilor în domeniul timp

a) Scopul acestui experiment este de a evalua efectul eșantionării asupra

achiziției și vizualizării semnalului eșantionat. Se va genera un semnal dreptunghiular
cu zgomot. Zgomotul va avea aceeași amplitudine ca cea calculată la punctul 1.
Valoarea coeficientului de deflexie pe orizontală, Cx, folosit pentru vizualizarea
semnalului este dată în tabelul 3, unde Nr_crt = ID mod 4. Frecvența semnalului este
fx =1kHz.
Tabel 3
Nr_crt Cx
0 1 ms/div
1 500 us/div
2 250 us/div
3 100 us/div

Se va utiliza programul Osc_efect_esantionare.m. În urma rulării

programului se obține imaginea semnalului dreptunghiular cu zgomot afișat în modul
NORMAL, respectiv modul ANVELOPA. În modul NORMAL semnalul este
eșantionat cu frecvența de eșantionare corespunzătoare coeficientului de deflexie pe
orizontală folosit pentru vizualizare, pe când în modul ANVELOPA semnalul este
achiziționat folosind frecvența de eșantionare maximă. Detaliind cele două imagini în
domeniul timp, se va măsura distanța dintre două vârfuri ale zgomotului pentru cele
două imagini, ca în Figura 7.
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 10

Figura 7: Măsurarea perioadei zgomotului

Se introduc în fișă cele două perioade ale zgomotului măsurat (Tzg_normal,

Tzg_anvelopa). Se calculează și se notează în fișă perioada de eșantionare în cele două
cazuri (Tzg_normal, Tzg_anvelopa). Cum se explică diferența între cele două valori ale
perioadei zgomotului?

b) Se vizualizează un semnal dreptunghiular fără zgomot (Azg=0V). Se vor folosi

coeficientul de deflexie pe orizontală și frecvența de la punctul 2a). Amplitudinea vârf
la vârf a semnalului va fi Avv=7V. Se va folosi programul
Osc_timp_crestere.m. Pentru semnalul dreptunghiular obținut în urma rulării
programului, se detaliază imaginea pentru a măsura timpul de creștere ca în Figura 8.

Figura 8: Măsurarea timpului de creștere

 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 11
Se notează în fișă timpul de creștere (tc1). Ce relație există între tc1 și perioada de
eșantionare cu care lucrează osciloscopul (calculată la punctul 2a)?
Se repetă experimentul pentru un coeficient de deflexie Cx2=Cx/10. Se notează
în fișă valoarea timpului de creștere tc2. Sunt egale cele două valori? De ce?
Pe baza acestui experiment, să se explice problema care poate să apară la
măsurarea unui timp de creștere cu un osciloscop digital.

4. Efectul alierii în domeniul frecvenţă

Se generează un semnal sinusoidal de amplitudine vârf la vârf Avv=7V şi
frecvenţă (fx = 3*ID+500) kHz. Se vizualizează spectrul semnalului folosind
programul Osc_fft.m. Se reglează coeficientul de deflexie pe orizontală la valoarea
Cx=100us/div. Se rulează programul.
a) Se măsoară frecvenţa semnalului. Se notează în fișă valoarea frecvenței
(fFFT1). Frecvența afișată în modul FFT este egală cu frecvența semnalului? Explicați
fenomenul care apare și valoarea obținută pentru fFFT1.
b) Cât este frecvenţa maximă fmax pe care o poate afişa osciloscopul pentru
coeficientul de deflexie selectat – adică frecvenţa care corespunde marginii din dreapta
ecranului? Ce relaţie este între această frecvenţă şi frecvenţa de eşantionare?
c) Se modifică valoarea coeficientului de deflexie pe orizontală la 50us/div. Se
notează în fișă valoarea frecvenței măsurate fa. Cum explicaţi valoarea aliată obţinută?
Cât este frecvenţa de eşantionare în acest caz? Cât este frecvența maximă măsurabilă
cu acest fS, corespunzătoare marginii din dreapta ecranului?

Figura 9: Afișarea în modul FFT

5. Efectul alierii în domeniul timp

 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 12
Alierea apare atunci când eşantionarea se face la o frecvenţă mai mică decât
frecvenţa Nyquist, şi semnalul aliat apare pe o frecvenţă mai mică decît cea reală. Mai
precis, dacă semnalul necunoscut are frecvenţa fx, cu fs/2 < fx < fs, atunci semnalul aliat
e pe frecvenţa (așa cum s-a putut observa la punctul D):

fa = fs - fx (3)

La osciloscopul digital, alierea în domeniul timp poate să apară la valori CX

relativ mari (lente), întrucât creşterea CX duce la creşterea TS, conform relaţiei (1), şi
deci la scăderea fS. Se observă că fS max (în acest caz 25 MS/s) nu este valabil decât la
CX mici, în rest scade deoarece NS e relativ mic (osciloscopul nu are destulă memorie
pentru a memora eşantioane „multe” şi „dese”).
a) Se va folosi programul Osc_aliere_timp.m. Amplitudinea vârf la vârf a
semnalului sinusoidal va fi Avv=7V. Se setează CX = 2.5ms/div la osciloscop. Ştiind
NS= 1000 pct, să se calculeze fS corespunzător acestui CX. Să se noteze în fișă valoarea
fS.
b) Se observă că valoarea fS este relativ mică, deci este uşor de depăşit frecvenţa
Nyquist; se va alege un semnal de frecvenţă fx > fS /2, foarte apropiată de fS, şi anume
fX = fX_i KHz, cu fx_i dat în tabelul 4 și i = ID mod 7. Se setează această frecvenţă, fX_i
în programul Osc_aliere_timp.m și se rulează. Se vor obține două vizualizări ale
semnalului: în modul NORMAL și în modul ANVELOPA. Inserați în fișă imaginea
obținută în modul de vizualizare NORMAL. Să se măsoare frecvența semnalului
vizualizat în modul NORMAL, fX_mas. Cum este această frecvență comparativ cu
frecvența semnalului? De ce?

Tabel 4
i fX_i [kHz]
0 39.35
1 39.45
2 39.55
3 39.65
4 39.75
5 39.85
6 39.95

c) Să se calculeze frecvenţa semnalului aliat fa conform fS determinat anterior şi

relaţiei pentru frecvența aliată (3). Comparați cu frecvența fX_mas.
d) Să se insereze în fișă imaginea obținută în modul ANVELOPA. De ce este
diferită de cea din modul NORMAL? Folosind modul Zoom, să se determine frecvența
semnalului vizualizat în modul ANVELOPA, fX_anv. În ce relație se află cu frecvența
semnalului? Să se comenteze utilitatea modului ANVELOPA în identificarea
fenomenului de aliere în domeniul timp.
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 13

Întrebări pregătitoare pentru laborator:

1. Calculaţi fS pentru TDS1001, dacă CX are valorile 10ms/div, 5μs/div,

100ns/div. Se consideră Nx=10 diviziuni şi Ns=2500. Frecvenţa maximă de eşantionare
este Fsmax=1GSa/s.
2. Se vizualizează spectrul unui semnal sinusoidal de frecvenţă f=500kHz. Cît
trebuie să fie frecvenţa minimă de eşantionare astfel încît să se vizualizeze corect
spectrul semnalului?
3. Cum funcţionează osciloscopul în modul PEAK DETECT?
4. Cum funcţionează osciloscopul în modul mediere?
5. Ce reprezintă pentru osciloscop valoarea Cxmin? La ce frecvenţă de
eşantionare lucrează osciloscopul pentru C x < C x min ?
6. Care este eroarea relativă datorată rezoluţiei ecranului la măsurarea unui timp
de creştere de 40 ns, folosind osciloscopul Tektronix TDS1001 (Frecvenţa de
eşantionare maximă Fsmax=1GHz şi se presupune că CX poate fi oricît de mic)?
7. De ce un impuls scurt poate dispare, cînd se lucrează în modul SAMPLE şi
poate să apară cu valoare mai mare în modul PEAK DETECT, decît în modul
SAMPLE?
8. Un semnal determinist perturbator de înaltă frecvenţă, sincron cu semnalul
util, suprapus peste acesta, poate fi eliminat în modul AVERAGE? Dar unul asincron?
Argumentați!
9. Evaluaţi rezoluţia în măsurarea duratelor folosind cursorii de timp, dacă CX
= 1μsec/div, 0,02 μs/div, NX=10 diviziuni, 250 pixeli pe orizontală, si fes max =250MHz
(rezoluţia este determinată de perioada de eşantionare folosită şi cursorii pot fi mutaţi
punct cu punct).
10. Să se determine frecvenţa măsurată pe ecranul osciloscopului TDS 1001, în
modul FFT, dacă semnalul vizualizat este sinusoidal frecvenţa f=700kHz, iar CX=
50kHz/div?
11. Un semnal sinusoidal de f=1MHz este afişat în modul FFT ca avînd f’=
500kHz. Cît este frecvenţa de eşantionare folosită?
12. Un semnal sinusoidal de frecvenţă f=2,5MHz este afişat în modul FFT cu
frecvenţele de eşantionare feş1= 8MS/sec, feş2= 4MS/sec şi feş3= 2MS/sec. Determinaţi
care sunt frecvenţele aparente ale semnalului care vor fi citite în fiecare caz şi care sunt
frecv. de eşantionare corecte.
13. Se măsoară un semnal sinusoidal cu RSZ = 50 dB (datorat zgomotului
analogic alb). Cît este valoarea RSZ [dB] a semnalului afisat în modul AVERAGE
(mediere) pe 100 cicluri de achizitie? (nu se tine cont de cuantizarea facuta de
osciloscop). Dar dacă, în plus, se reduce banda analogică de la 100MHz la 20MHz?
 Instrumentație electronică de măsură – Laborator 4 online rev. 2.1 14
14. Să se determine frecvenţa afisata pe ecranul osciloscopului TDS 1001, în
modul FFT, dacă semnalul vizualizat este ideal s (t )= 3cos (4p ×105 ×t )×cos (8p ×105 ×t ) , iar
Cx= 50kHz/div?
15. Să se determine frecvenţa afisata pe ecranul osciloscopului TDS 1001, în
modul FFT, dacă semnalul vizualizat este s (t )= 4 cos (4.4p ×104 ×t )×sin (8p ×103 ×t ), iar Cx=
2.5kHz/div?
16. Calculaţi CX max la care filtrarea de 40MHz are acest efect antialiere (pe baza
relaţiei (1), cu fs= 80MSa/s). Care este valoarea calibrată Cx max cal imediat inferioară
celei calculate, sub care nu mai este posibilă alierea ?
17. Calculaţi NS’ necesar pentru ca fS să nu scadă sub valoarea 1GSa/s la CX ≤
5ms/div, pe baza relaţiei (1). Comparaţi cu NS disponibil la TDS1001 !
18. Care sunt metodele de detectare a faptului că a avut loc aliere în cazul
osciloscopului numeric ?