Prof. dr. ing.

Dan Constantinescu
PERFORMAN A ENERGETIC
A CL DIRILOR EXISTENTE
- Fundamentare teoretic -
Extras din volumul
„Auditul energetic al cl dirilor existente
i sistemelor aferente de alimentare cu c ldur ”
(UTCB 2004) – ISBN 973-7797-13-2)
D
A B C D E F G H I J
105 164 229 303 389 490 615 775 1000
KWh/m²an
- 2004 -
 Expertiza energetic a cl dirilor existente
i a instala iilor termice aferente acestora
(complemente teoretice la normativul NP 048-2000)
Elaborarea certificatului energetic al cl dirilor existente
(complemente teoretice la normativul NP 048-2000)
Auditul energetic al cl dirilor existente
(complemente teoretice la normativul NP 048-2000)
Aplica ii
 Scurt prezentare
Lucrarea de fa reprezint suportul grafic al cursului sus inut de autori în
cadrul cursului post-universitar având ca obiect Auditul energetic al cl dirilor
existente i al instala iilor termice aferente acestora, organizat de Catedra de
Termotehnic din cadrul Universit ii Tehnice de Construc ii Bucure ti.
Scopul lucr rii este de a prezenta bazele teoretice ale activit ii de audit
energetic în cl diri, precum i aplica iile cele mai sugestive complementare
fundament rii teoretice. Fa de con inutul normativelor NP 047-2000, NP 048-2000
i NP 049-2000 care prezint procedurile de elaborare a documentelor tehnice
aferente activit ilor de expertiz , diagnoz , certificare i audit energetic, lucrarea de
fa prezint suportul fizic i matematic al activit ilor men ionate precum i structura
viitoarei redact ri a instruc iunilor tehnice. Suportul de curs se adreseaz
persoanelor care î i desf oar activitatea în domeniul cercet rii, proiect rii i
înv mântului superior din construc ii, instala ii i arhitectur . Sub forma de
prezentare i prin con inut lucrarea este util celor care î i propun s devin auditori
energetici în construc ii.
mai 2004 Autorii
 CUPRINS
I. BILAN UL TERMIC AL INCINTELOR OCUPATE/LOCUITE -
ÎNC LZIRE CONTINU - ...................................................................................1
I.1. Fluxul termic disipat prin elementele de construc ie opace. ......................... 1
I.1.1 Temperatura exterioar echivalent .................................................... 1
I.1.2 Temperatura exterioar virtual i rezisten a termic medie ............... 2
I.1.3 Bilan ul termic al elementelor de construc ie exterioare opace ............ 4
I.2. Fluxul termic disipat prin elemente de construc ie transparente................... 7
I.3. Fluxul termic total disipat prin transmisie (pere i i ferestre)......................... 8
I.4. Temperatura medie volumic a aerului dintr-o incint cu regim termic
controlat (ti = tio) ........................................................................................... 8
I.4.1 Temperatura medie a elementelor de construc ie interioare................ 8
I.4.2 Temperatura medie radiant :............................................................... 9
I.5. Fluxul termic necesar modific rii entalpiei aerului infiltrat prin rosturile
mobile (dinspre mediul natural).................................................................... 9
I.6. Fluxul termic datorat activit ii umane .......................................................... 9
I.7. Bilan ul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte înc lzite
direct – zona principal .............................................................................. 10
I.8. Bilan ul termic la nivelul zonei principale a unei cl diri locuite / ocupate.... 10
I.8.1. Elemente specifice............................................................................ 10
I.8.2. Formularea problemei....................................................................... 11
I.9. Num rul corectat de grade-zile i durata sezonului de înc lzire – zona
principal a cl dirii. .................................................................................... 16
I.10. Factorul de corec ie C .............................................................................. 17
I.11. Valorile „na” la nivel de cl dire.................................................................. 17
I.12. Rezisten e termice corectate.................................................................... 18
I.12.1. Elemente de închidere orizontale.................................................... 18
I.12.2 Elemente de închidere verticale....................................................... 19
II. PARAMETRII TERMODINAMICI AI SPA IILOR NEÎNC LZITE SAU
AFLATE LA TEMPERATURI SENSIBIL DIFERITE DE CEA A ZONEI
PRINCIPALE.....................................................................................................20
II.1. Rosturi închise/deschise ........................................................................... 20
II.2. Spa ii interioare ale cl dirii (pod, casa sc rilor, subsol etc.) ...................... 21
II.3. Transferul de c ldur prin sol (f r procese de schimbare de faz ) ......... 23
II.3.1. Metoda inclus în NP048-2000........................................................ 23
II.3.2 Transferul de c ldur prin sol – solu ie nou .................................... 27
II.4. Fluxul termic cedat de echipamentele din instala ii ................................... 30
II.4.1. Fluxul termic cedat de corpurile de înc lzire amplasate în zonele
secundare – cantitatea de c ldur ............................................................. 30
II.4.2. Fluxul termic cedat de conductele de distribu ie a agen ilor termici –
(cantitatea de c ldur ) ............................................................................... 30
II.4.3. Flux termic cedat de boilerul amplasat în subsol – cantitatea de
c ldur ....................................................................................................... 31
III. CONSUMUL ANUAL DE C LDUR PENTRU ÎNC LZIREA SPA IILOR
– ÎNC LZIRE CONTINU .................................................................................32
III.1. Randamente ale furniz rii c ldurii ............................................................ 32
III.2. Consum i consum specific de c ldur .................................................... 33
III.3. Caracteristica de reglare a furniz rii c ldurii într-o cl dire existent ........ 33
III.3.1. Scopul activit ii de reglare a furniz rii c ldurii pentru înc lzire
continu a unei cl diri ................................................................................ 33
III.3.2. Definirea func iei de reglare ............................................................ 34
III.3.3. Determinarea legii de reglare a furniz rii c ldurii............................ 35
III.3.4. Caracteristica de reglare a furniz rii c ldurii ................................... 36
III.3.5. Caracteristica de reglaj termic pentru cl diri dotate cu instala ie de
înc lzire central cu corpuri statice - sistem bitubular ............................... 38
IV. ÎNC LZIREA INTERMITENT A CL DIRILOR EXISTENTE – CONSUM
DE C LDUR ...................................................................................................39
V. CONSUMUL DE C LDUR PENTRU AP CALD MENAJER –
ETAPE DE CALCUL .........................................................................................42
V.1. Ipoteze ...................................................................................................... 42
V.2. Tipuri de cl diri ......................................................................................... 42
VI. EXPERTIZAREA TERMIC I ENERGETIC A INSTALA IILOR DE
ÎNC LZIRE I DE ALIMENTARE CU AP CALD DE CONSUM -
NORMATIV NP 048-2000 (fundamentare metodologic ) .................................46
VI.1. Domeniul de aplicare: .............................................................................. 46
VI.2. Scopul normativului ................................................................................. 47
 VI.3. No iuni fundamentale ............................................................................... 47
VI.4. Evaluarea Performan ei Energetice a Cl dirii .......................................... 48
VI.4.1. Investigarea preliminar a cl dirii i instala iilor aferente................ 48
VI.4.2. Determinarea P.E.C., respectiv a consumului anual de c ldur ..... 48
VI.5. Schema de calcul pentru determinarea indicelui de consum de c ldur
pentru înc lzirea spa iilor ocupate ............................................................. 49
VII. CERTIFICATUL ENERGETIC AL CL DIRILOR - NP049-2000........................50
VII.1. Con inut i obiective:............................................................................... 50
VII.2. Scop:....................................................................................................... 50
VII.3. Metodologie de elaborare i acordare a certificatului energetic al unei
cl diri existente .......................................................................................... 50
VII.4. Con inut C.E. .......................................................................................... 51
VII.4.1. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1............................................. 51
VII.4.2. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 2............................................. 51
VII.4.3. Date tehnice (anex ) ..................................................................... 52
VII.5. Metodologia de notare ............................................................................ 52
VIII. AUDITUL ENERGETIC AL CL DIRILOR EXISTENTE I AL
INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE I PREPARARE A APEI CALDE DE
CONSUM AFERENTE ACESTORA (NP 047-2000) .........................................56
VIII.1. Obiective:............................................................................................... 56
VIII.2. Etape de lucru:....................................................................................... 56
VIII.3. Solu ii tehnice cadru:.............................................................................. 56
VIII.4. Analiza economic a solu iilor tehnice ................................................... 57
Indicatori economici: .................................................................................. 57
VIII.4.1. VNA: ............................................................................................. 57
VIII.4.2. Durata de recuperare a investi iei suplimentare (NR).................... 58
VIII.4.3. Costul unit ii de energie .............................................................. 59
VIII.5. Fi e de audit energetic – cl diri reprezentative...................................... 59
APLICA II..................................................................................................................71
ANEXA 1 Criterii de apreciere a eficien ei vitrajului de tip termopan .......................103
ANEXA 2 - Transferul de umiditate prin elementele de închidere opace –
multistrat .........................................................................................................107
 Qnec (τ ) = QTr (τ ) + Qinf (τ ) − a(τ ) ⋅ SLoc
!"#$ # % % ! &%" '
&#$
I.1.1 Temperatura exterioar echivalent
Int ID (τ), Id (τ) Ext
qcd (τ )
ti αi
αe (W ), t e (τ)
qPi (τ)
tPe (τ)
t S (τ )
R
Fig. 1 - Temperatura exterioar echivalent – schema de calcul
qcd (τ ) + α ⋅ [c s (τ) ⋅ ID (τ ) + Id (τ )] = α e (W ) ⋅ [t Pe (τ) − t e (τ )] (1)
ID (τ ) = IT (τ ) − Id (τ )
qcd (τ ) + α ⋅ {c s (τ ) ⋅ IT (τ ) + [1 − c s (τ )] ⋅ Id (τ )} = αe (W ) ⋅ [tPe (τ ) − t e (τ )]
I(τ ) = c s (τ ) ⋅ IT (τ ) + [1 − c s (τ )] ⋅ Id (τ ) (2)
Rezult :
qcd (τ ) = αe (W ) ⋅ [tPe (τ ) − tEo (τ )] (3)
1
în care: 1 βj 1 t ev oj (τ)
t s (τ ) = 1 − ⋅ ⋅ ti + ⋅ βj ⋅ (11)
αi Rj αi Rj
α j j
tEo (τ ) = ⋅ I(τ) + t e (τ) (4)
αe
Explicit ri:
qPi (τ ) = αi ⋅ [ti − t s (τ )] (5) SE j SE j
βj j Rj j Rj −1
= = =R (12)
ti − tEo (τ ) ti − t ev o (τ ) Rj SE j SE
qPi (τ ) ≠ ; qPi (τ ) = (6) j
j
R R
i
t ev o (τ) = ti −R ⋅ qPi (τ) (7)
SE
R= (13)
SE j
Din rela iile (5) i (6) se ob ine: j Rj
1 1
t s (τ ) = 1 − ⋅ ti + ⋅ t ev o (τ ) (8) SE j SE j
αi ⋅R αi ⋅R ⋅ t ev oj (τ ) ⋅ t ev oj (τ )
t ev oj (τ) j Rj −1 j Rj
βj ⋅ = =R ⋅ (14)
Fiecare element de construc ie “j” este caracterizat de propria valoare ts j (τ) . j Rj SE SE j
j Rj
Temperatura medie se determin cu rela ia:
SE j ⋅ t s j (τ ) SE j
t s (τ ) =
j
(9) ⋅ t ev oj (τ )
Rj
SE j t ev (τ ) =
j
i (15)
j SE j
j Rj
I.1.2 Temperatura exterioar virtual i rezisten a termic medie
Cu (12) i (14) introduse în (11) rezult :
Din rela iile (8) i (9) rezult :
1 1
t s (τ ) = 1 − ⋅ ti + ⋅ t ev (τ ) (16)
1 1 αi ⋅ R αi ⋅ R
t s (τ ) = β j ⋅ 1− ⋅ ti + ⋅ t ev oj (τ ) (10)
j αi ⋅ R j αi ⋅ R j
Proprietate:
în care:
1 T
⋅ t ev j (s) ds = t Eoj T pentru T ≥ 170 h (17)
SE j T o
βj = i βj = 1
SE j j
j
SE j = SE
j
2 3
 Fj
I.1.3 Bilan ul termic al elementelor de construc ie exterioare opace F j ⋅ t s j (τ ) = ⋅ SE j ⋅ t s j (τ )
j j SE j
interior Fj F
= id. = R deci:
SE j SE
exterior
SPi
Fj ⋅ t s j (τ ) = FR ⋅ t s (21)
t a (τ ) j
tP
cu
αr FR ≅ 0,20 ⋅ 6 − NPi( ) (22)
α cv
SE j NPi – num rul de pere i interiori (valoare medie pentru o incint din cl dire)
RPj [ ] [
Qa (τ) = α cv ⋅ t a (τ) − t s (τ ) ⋅ SE + α r ⋅ FR ⋅ t P (τ) − t s (τ) ⋅ SP ] (23)
Fig. 2 - Parametrii termodinamici – schema de calcul
[ ]
Q cv j (τ) = α cv ⋅ t a (τ) − t s j (τ ) ⋅ SE j
I.1.3.1 Temperatura medie radiant a incintei
SP ⋅ tP (τ ) + SE ⋅ t s (τ ) = ST ⋅ tR (τ )
[ ]
Q ri,j (τ ) = α r ⋅ Fi, j ⋅ t P (τ) − t s j (τ) ⋅ SPi
SE = ST − SP i
Qri, j (τ ) = Qrj (τ )
j
[ ] [
SP ⋅ t P (τ ) − t s (τ ) = S T ⋅ t R (τ ) − t s (τ ) ] (24)
[
Qrj (τ) = α r ⋅ F j ⋅ t P (τ) − t s j (τ) ⋅ SP ] Înlocuind (24) în (23) rezult :
[ ] [
Q a (τ) = α cv ⋅ t a (τ) − t s (τ) ⋅ SE + α r ⋅ FR ⋅ t R (τ) − t s (τ) ⋅ S T ] (25)
[ ] [
Q j (τ) = α cv ⋅ t a − t s j (τ) ⋅ SE j + α r ⋅ F j ⋅ t P (τ) − t s j (τ) ⋅ SP ] (18)
Se definesc:
Q(τ) = Q j (τ ) (19) ST
αi = αcv + αr ⋅ FR ⋅ (26)
j SE
Explicit ri:
ST
αcv ⋅ t a (τ ) + αr ⋅ FR ⋅ ⋅ tR (τ )
t s j (τ ) ⋅ SE j = SE ⋅ t s (τ ) (20) SE
ti = i rezult : (27)
j αi
4 5
 I.1.3.2 Necesarul de c ldur prin transmisie tE o =
α
αe
[
⋅ Cs ⋅ IT + 1 − Cs ⋅ ID + t e ( ) ] (31)
[
Q(τ ) = α i ⋅ t i − t s (τ) ⋅ SE ] (28) Observa ie:
Din rela ia (30) rezult c fiecare element de construc ie adiacent mediului
inând seama de (16) se ob ine:
exterior va fi utilizat în calcule cu rezisten a termic corectat proprie, diferit de
[ S
Q(τ ) = ti − t ev (τ ) ⋅ E
R
] [W] (29)
valoarea medie, R .
Fluxul termic disipat c tre mediul ambiant (exterior sau/ i interior).
(
Qo Tr = tio − t ev ⋅ ) SEo
Ro
(32)
Cu referire la un interval de timp T ≥ 170 h, rezult :
SE j SEp ( !"#$ # % % ! &%" '
⋅ tEoj + ⋅ tp
j Rj p Rp
t ev o = (30) $%"#$ %
SE j SEp
+
j Rj p Rp
t io − t e (τ ) • •
Q Fj (τ ) = − α ⋅ τ D j (τ ) ⋅ C s j (τ ) ⋅ ID j (τ ) + τ d j (τ ) ⋅ I d j (τ ) ⋅ S Fj (33)
R Fj
j – indice de însumare pentru elemente exterioare
p – indice de însumare pentru elemente interioare (adiacente zonelor i – unghi de inciden a vectorului radia ie Direct [rad.]
secundare). ti − tEF (τ )
QFj (τ ) = j
⋅ SFj (34)
RFj
Conform (4):
T T • •
1 α
tE o = ⋅ ⋅ I(s )ds + t eI(s )ds tEF (τ ) = α ⋅ RF ⋅ τD (τ ) ⋅ Cs (τ ) ⋅ ID (τ ) + τd (τ ) ⋅ Id (τ ) + t e (τ ) (35)
T αe o o
Pentru ∀T ≥ 170 h
1 T 1 T 1 T
⋅ I(s )ds = ⋅ C s (s ) ⋅ Is (s )ds + ⋅ [1 − C s (s )] ⋅ Id (s )ds =
T o T o T o ti o − tE 1
τ
QFj = ⋅ SFj tE F j = ⋅ tE (s )ds
Fj
T T
(36)
1 RFj T o F
⋅ C s (s) ⋅ ID (s )ds + Id (s ) = C s ⋅ ID + ID
T o o
• • •
Cu aproxima ia τD ≅ τd = τ rezult :
τ
1
⋅ C s (s ) ⋅ ID (s )ds
[ ( ) ]
•
T o C s1 ⋅ ID1 + C s 2 ⋅ ID 2 + ... + C s 24 ⋅ ID 24
cs = ≅ 0,04167 ⋅ tEFj = α ⋅ RFj ⋅ τ⋅ Cs ⋅ IT + 1 − Cs ⋅ Id + t e (37)
T
1 ID
⋅ ID (s )ds
T o Fluxul termic disipat prin toate ferestrele (prin transmisie):
i
(
QFTr = ti o − tEF ⋅ ) SF
RF
(38)
6 7
 ) & $ !"#$ # % $%" " *
# '+ α cv ⋅ t a ( τ)
+ α r ⋅ FR ⋅ t S ( τ)
t P ( τ) = (45)
, " - α cv + α r ⋅ FR
I.4.2 Temperatura medie radiant :
QTr = Qo Tr + QFTr (39)
S S
( ) SEo
( )
E
SF t R ( τ) = 1 − ⋅ t P ( τ) + E ⋅ t S ( τ ) (46)
QTr = tio − t ev o ⋅ + ti o − tEF ⋅ sau ST ST
Ro RF
S SE inând seama de expresia (10) i de expresiile (45) i (46), ecua ia (46) conduce la
Eo S F S
Q Tr = t io ⋅ + − t ev o ⋅ o + t EF ⋅ F solu ia:
Ro RF Ro RF
t a ( τ) = B1 ⋅ t io + (1 − B1 ) ⋅ t ev ( τ) (47)
(
Q Tr = t io − t ev o ⋅ ) SE
(40)
R
în care:
în care:
α r ⋅ FR
SE j SFk Sp 1 α cv + α r ⋅ FR
⋅ tEoj + ⋅ t EF + ⋅ tp B1 = 1 + ⋅ (48)
j Rj k R Fk
k
p Rp R S T α r ⋅ FR
t ev = (41) α cv ⋅ 1 + −1 ⋅
SE j SFk Sp SE α cv + α r ⋅ FR
+ +
j Rj k RFk p Rp
i t ev (τ ) din rela ia (41)
SE SE j SFk Sp
= + + (42)
R j Rj k RFk p Rp
3 % "$ &!, 0 %$ # $
%, $ # % &" &4 *
!%"# ! %$ $-
. # $ $ ! /& 0$ $ !% & % % 0
1 &% &$ * 2 &-
Q inf ( τ) = n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ [t a ( τ) − t e ( τ)] (49)
Din condi ia ti = tio rela ia (27) devine ecua ie: Valoarea medie pe intervalul [ 0 , T ]
ST
α cv ⋅ t a ( τ) + α r ⋅ FR ⋅
SE
t R ( τ) = α i ⋅ t io (43) [
Qinf = n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t a − t e ]
I.4.1 Temperatura medie a elementelor de construc ie interioare 5 !$ & $ $ / 0' $%
Ecua ia de bilan termic este:
α cv ⋅ [t a − t P ] = α r ⋅ FR ⋅ [t P − t S ] ∨ τ (44) Qu = a ⋅ SLoc (50)
din care rezult : Observa ie: S Loc < S Înc ≡ S Util
8 9
 6 $%' $ %/ &% &!%$ $ I.8.2. Formularea problemei
% % % 7
% 08 ! 9 8&%$ # % #$ 0 În zona principal a cl dirii sunt “n” incinte înc lzite direct i “m” incinte
înc lzite indirect. Indicele de identificare al incintelor înc lzite direct este:
Qnec = QTr + Qinf − Qu (51) j ∈ [1; n]
sau Indicele de identificare al incintelor înc lzite indirect este:
Q nec =
SE
RP
( ) [ ]
⋅ t io − t ev + n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t io ⋅ B1 + (1 − B1 ) ⋅ t ev − t e − a ⋅ SLoc (52)
k ∈ [1; m]
Se definesc: Se cer:
a ⋅ S Loc 1. Temperatura interioar rezultant medie a zonei principale a cl dirii: tio ;
t iR =t −
i (53)
o S E 2. Temperatura exterioar virtual medie a zonei principale a cl dirii:
+ n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1
R
t ev ;
SE
+ n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ (B1 − 1) ⋅ t ev + n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t e 3. Temperatura medie volumic a aerului din zona principal a cl dirii: ta .
R
t eR = (54)
SE
+ n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1
R tEv
Qnec =
SE
RP
[
+ n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1 ⋅ t iR − t eR ] (55)
tio5 tio5
t2
: $%' $ %/ 8&% # % #$ $ % 0!
& & #$
tio4
t1 Fig. 3 - Parametrii
I.8.1. Elemente specifice termodinamici intensivi
ai zonei principale din
- temperaturi interioare rezultante diferite în incintele cu diverse func iuni i tio3 cadrul unei cl diri
tio2 ocupate/locuite
înc lzite direct: tioj ; tcs
- temperaturi interioare rezultante necunoscute în incinte cu diverse func iuni tEs
i înc lzite indirect: tk;
- volume diferite ale incintelor înc lzite direct: VD j ; tio1
incint înc lzit indirect.
- volume diferite ale incintelor înc lzite indirect: Vink .
10 11
 • Principiul de coresponden termic :
( )
m n
S
Qin. = ⋅ γ j,k ⋅ tioj − t ev k (61)
Fiecare incint din categoria “j” corespunde cu fiecare incint din categoria “k”. k =1 R k j =1
• Ecua iile de bilan termic cu referire la fluxul termic transferat c tre incintele • Fluxul disipat spre exterior (mediul natural i spa ii din zonele secundare)
din categoria “k”: dinspre incintele din categoria “j”:
( ) ( ) ( )
n
S S SE
⋅ tioj − tk = ⋅ tk − t ev k (56) QD = ⋅ ti oj − t ev j (62)
j R j,k R k j=1 R j
cu solu ia: • Fluxul total disipat spre exterior la nivelul conturului termodinamic al zonei
principale:
n
S S
⋅ ti oj + ⋅ t ev k
j =1 R j,k R k
QTr. = QD + Qin. (63)
tk = n
(57)
S S respectiv:
+
j =1 R j,k R k
n m n
S S
• Fluxul termic spre exterior (mediul natural i spa ii din zonele secundare) Q Tr = + ⋅ γ j,k ⋅ t ioj −
j=1 R j k =1 R k j=1
dinspre incintele din categoria “k” : (64)
n SE m n
S
− ⋅ t ev j + ⋅ γ j,k ⋅ t ev k
QTrk =
S
R
(
⋅ tk − t ev k ) j=1 R j k =1 R k j=1
k
Dac temperatura interioar rezultant a zonei principale are valoarea tio se
( )
m
S
QTrk = Qin. = ⋅ tk − t ev pune condi ia ca fluxurile termice disipate prin transmisie în cazul real i în cazul
R
k
k k =1 k
( )
ipotetic tio s fie egale.
( )
n
S SE
( ) ( )
n m
⋅ ti oj − t ev k S
R Q Tr
= ⋅ t io − t ev j + ⋅ t io − t ev k =
tk − t ev k =
j =1 j,k
(58) j=1 R j k =1 R k
n
S S (65)
+ SE
( ) SE
( )
n m
R R S
j =1 j,k k = + ⋅ t io − t ev = ⋅ t io − t ev
j=1 R j k =1 R k R
Se noteaz :
- Suprafa a de transfer de c ldur (la nivelul conturului termodinamic a zonei
S principale) este determinat de perimetrul conturului (spa ial).
n
R
γ j,k = n
j,k
; γ j,k < 1 (59) - Caracteristica termic a conturului termodinamic este:
S S j =1
+
j =1 R j,k R k SE n
SE m
S
= + (66)
R j =1 R j k =1 R k
i
( ) Din rela ia (64) rezult :
n
tk − t ev k = γ j,k ⋅ tioj − t ev k (60)
j =1
12 13
 n SE m
S n Rezolvarea problemei (3.- t a ) impune echivalen a bilan ului de entalpie a
+ ⋅ γ j,k ⋅ t ioj
SE j=1 R j k =1 R k j=1 aerului rece infiltrat în zona principal .
Q Tr = ⋅ −
R SE Ipotez : În incintele înc lzite indirect, t i ≅ t ak .
R •
V Dj
[ ( ) ]
• n
(67) Qinf .D = na ⋅ V⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ ⋅ B1j ⋅ t ig + 1 − B1j ⋅ t ev j − t e (70)
•
n SE m
S n j=1
V
⋅t ev j + ⋅ γ j,k ⋅t ev k
j=1 R j k =1 R k j=1
−
SE • •
• n m
V ink
m
V ink
R Q inf .in = n a ⋅ V⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ •
⋅ γ jk ⋅ t ioj − •
⋅t e (71)
j=1 k =1
V k =1
V
Prin identificare între (65) i (67) se ob ine:
Cl direa aflat la temperatura medie t a este caracterizat de fluxul termic:
n
S m
S n
[ ( ) ]
•
E
+ ⋅ γ j,k ⋅ t ioj Qinf = na ⋅ V⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1 ⋅ t io + 1 − B1 ⋅ t ev − t e (72)
j=1 R j k =1 R k j =1
1. t io = (68)
SE Aplicând procedura identific rii rezult ecua ia:
R
• •
n V Dj m
V ink
n
S m
S n
•
⋅B + 1j •
⋅ γ j,k ⋅t ig
E
⋅ t ev j + ⋅ γ j,k ⋅ t ev j j =1
V k =1
V
R R B1 t ev
2. t ev =
j=1 j k =1 k j=1
(69) = ⋅ = Ψ *)
•
SE 1 − B1 t •
(1 − B )⋅ V
ig n m
Dj V ink
R 1j •
⋅ t ev j + •
⋅ γ k*) ⋅ t evk
j =1 k =1
V V
Observa ie:
din care se determin coeficientul B1 caracteristici zonei principale a cl dirii.
Dac NU sunt incinte neînc lzite direct: γ j,k = 0 .
Ψ
B1 = (74)
1+ Ψ
i rezult :
Observa ie:
SE n
SE •
= ; (66.1) Dac nu sunt incinte înc lzite indirect, V ink = 0 i:
R j=1 R j
•
n
Vj
n
S ⋅B ⋅t
E
⋅ t ioj • 1j ioj
j=1 R t ev j=1
V
t io =
j
; (68.1) Ψ= ⋅ (73.1)
n
S t •
( ) ⋅t
io
E n
Vj
j=1 R •
⋅ 1 − B1j ev j
j
j=1
V
n
SE
⋅ t ev j
j=1 R j
t ev = ; (69.1) *)
S
n
SE R
γ =
k
k
R
n
S S
j=1 j +
j=1 R j,k R k
14 15
 Dac B1j = id. i t io = t io ; t ev j = t ev < $ & ! & '
B1 C = 0,96 ⋅ C R ⋅ C b (78)
Ψ= i (73.2)
1 − B1
CR = f1 N12
20
(, reglarea furnizarii caldurii ) (79)
B1 ≡ B 1 (74.1)
Rezult : 1 − fara balcon
C10 = (80)
1,03 − cu balcon (deschis)
SE
( )
•
Q= + na ⋅ V⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1 ⋅ t iR − t eR (75)
R
Not special
Cu referire la întreaga zon principal a cl dirii. Coeficientul B1 include i efectul gradientului spa ial de temperatur a aerului
sub forma unei corec ii:
; 0 & $ ! 1 $! 8 + ! $ $ " 8&% !
B1f = B1 ⋅ f ta (81)
7
% 08 9 8&%$ # % #$ 0$ 0!
f ta ≥ 1
Q an = Q (76)
T
=$ & >
%$? $ %/ ! 0!
SE •
Q an = 0,024 ⋅ + n a ⋅ V⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1 ⋅ NGZ (77)
R
NOT privind cl dirile publice (ex. coli).
[Qan] → kWh / an Se face verificarea asigur rii confortului fiziologic prin ventilarea natural a
spa iului ocupat.
Dz
tio tiR Din ecua ia:
XL − X e − X io ⋅ exp(− n a ⋅ T ) Npers ⋅ g
= (82)
1 − exp(− n a ⋅ T ) na ⋅ Va ⋅ ρ a
te
t eR
Se determin valoarea „na” care asigur nedep irea concentra iei admisibile
de noxe: XL
VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI
continut de umiditate
XL
t e , t eR concentratie de CO 2
T – intervalul unei ore de curs T = 3000 sec.
20
NGZ < N12 (SR 4839-97)
Fig. 4 - Diagrama termic a cl dirii – zona principal
16 17
 ( 8" %' & $ Rc 1
= = ro (85)
R Ψj ⋅ L j
j χ
1. Pun i termice liniare - Ψ [W/mK] 1− p + p ⋅U + + ⋅R
S S
2. Pun i termice punctiforme – X [W/K]
I.12.1. Elemente de închidere orizontale
I.12.2 Elemente de închidere verticale
S’ , U S
Structura real
R
SF
1 1 Ψ ⋅L
= + F F
S R1 R S
R (câmp)
Ipoteze:
−1
1. Diferen a între temperaturile mediilor adiacente este constant i uniform . R1 Ψ ⋅L
= 1+ F F ⋅ R = r1 (86)
R S
2. U >> R-1
1 1 ΨF ⋅ L C
S − S' S S' SF = +
⋅ ∆t + S'
⋅U ⋅ ∆t = ⋅ ∆t; =p R1 R 2 R1 S
R R1 S
−1
−1 R2 Ψ ⋅L
1− p 1 1− p = 1 + C C ⋅ R1 = r2 (87)
+ p ⋅U = R1 = + p ⋅U (83) R1 S
R R1 R
1 1 χ
= +
SF
R3 R2 S
−1
R2 R3 χ
R1 = 1 + ⋅ R2 = r3 (88)
R2 S
R3
= r1 ⋅ r2 ⋅ r3 = rv < 1 (89)
R2
Ψj ⋅ L j
S S 1 j χ 1 SF
⋅ ∆t + Ψ ⋅ L ⋅ ∆t + χ ⋅ ∆t =
j j ⋅ ∆t + + =
R1 j Rc R1 S S Rc
R3
−1
Ψj ⋅ L j
1 j χ
Rc = + + (84)
R1 S S
18 19
 te
@ A
A A A @ @
tRd
• Rosturi închise/deschise ti o tio
• Spa ii interioare ale cl dirii
• Transferul de c ldur prin sol (procedura normat i cea revizuit )
te
• Fluxuri termice cedate de echipamentele din instala iile amplasate în
Fig. 6 - Schema de calcul a temperaturii tRd din rosturile deschise
spa iile men ionate (corpuri de înc lzire, conducte, boilere etc.)
Ecua ia de bilan termic completat cu ecua ia de mi care:
3
&" 7
% B" ! " B" d 2 ⋅ RR1
( )
t Rd − t io + t io − t e ⋅ U ⋅
H
( )
⋅ 1297,5 − 4,59 ⋅ t Rd ⋅ (1 − E d ) = 0 (91)
te în care:
−1
3
d 2 ⋅ RR 1
Ed = exp − U ⋅
H
(
⋅ 1297,5 − 4,59 ⋅ tR d )
tRî
tR d − t e
U = 21,22 ⋅
tio ti o 1297,5 − 4,59 ⋅ tR d
( A#$' % &$ $ 0! *
#&!C $"$ " 0 & C" 4"&
-
e
Fig. 5 - Schema de calcul a temperaturii tRi din rosturile închise
II.2.1. Ipoteze principale:
1. Temperaturile interioare rezultante se consider egale cu temperaturile
t io + 0,836 ⋅ R R î ⋅ d ⋅ t e
t Rî = (90) medii volumice ale aerului;
1 + 0,836 ⋅ R Ri ⋅ d
20 21
 2. Succesiunea zonelor este identic cu succesiunea temperaturilor
interioare rezultante ale zonelor i se consider în ordinea, arbitrar , a reducerii ) $%", ! 0! 0# %"& *
,0 0# & " !
acestor temperaturi: ti o > t1 > t 2 > ... > tn ; " B 4$ ! ,
$80-
3. Volumul spa iilor este cel aferent spa iilor caracterizate de temperaturi
interioare rezultante superioare; II.3.1. Metoda inclus în NP048-2000
4. Individualizarea zonelor este specific strict sezonului rece.
II.3.1.1 Ipoteze:
II.2.2. Principiul coresponden ei termice • Proces de transfer de c ldur în regim sta ionar
Fiecare zon secundar se afl în contact conductiv i convectiv cu zona • Mediile adiacente solului:
principal i cu celelalte zone secundare. - mediul exterior natural
Se consider o zon principal (t )
io cu temperatura interioar rezultant - pânza de ap freatic
cunoscut i “n” zone secundare. • Temperatura mediului natural exterior:
Ecua ia de bilan termic a zonei secundare “n” este: t eks = 0,60 ⋅ t e k + 0,40 ⋅ t e k − 1 (95)
• Temperatura apei (la nivelul pânzei de ap freatic )
( ) ( )
V n−1 Vn
S n S
+ n ai ⋅ Vi ⋅ ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t i − t xn + + n ax ⋅ Vk ⋅ ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t xk − t xn = t a ≅ t e an (96)
R i,n Vi k =1 R k,n Vk
=
S
R
( )
⋅ t xn − t evn,o +
S
R
( ) (
⋅ t xn − t Enf + n ax ⋅ Vn ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t xn − t e ) II.3.1.2 Subsol tehnic neînc lzit – principii de calcul a valorii “tsbk”
n,o n,f
(92) t io
În cazul în care într-o zon func ioneaz echipamente care produc c ldur ,
Qinf.sk
termenului stâng i se adaug o func ie explicit Q(txn). Se genereaz un sistem de
t ek
ecua ii algebrice NELINIARE (n) cu “n” necunoscute. Rezult : t x1 , t x2 ... t xn , prin
QTr.sk CTS
rezolvarea unui sistem de forma: t esk
{A}⋅ {X} = {B} (93) Qesk ma
tsbk
în care {X} - vector coloan cu valorile temperaturilor necunoscute ale zonelor a.
hsb
Ha
Qesk mb
anex .
Sol
{X} = {B}⋅ {A}−1 (94)
Qask Qask
b.
ta
Pânza de ap freatic
Fig. 7
22 23
 II.3.1.3 Stabilirea pozi iei “punctului” m Cazul b.
Cazul a. (
Q esk = A 9 ⋅ ln[A 10 ⋅ (A 11 + A 12 ⋅m b )] ⋅ t sbk − t eks ) (106)
Q esk = A 1 ⋅ ln(1 + A 2 ⋅m a ) ⋅ t ( sbk − t eks ) (97)
[ ]
Q ak = SPdsb − mb ⋅ Psb + (Nuî − Nud ) ⋅ mb2 ⋅ A 13 ⋅ t sbk − t a ( ) (107)
Q ak = [A 3 + A 4 ⋅ ln(1 + A 5 − A 6 ⋅ m a )] ⋅ t sbk − t a ( ) (98)
Condi ia de definire a punctului “m”
Condi ia de definire a punctului “m”
qesk = qask
qesk = qask (99)
t sbk − t eks
qesk =
t sbk − t eks 1 1 δ 0,5 ⋅ π ⋅ (h sb + 2 ⋅ mb ) (108)
qesk = (100) + +
1 1 δ 0,5 ⋅ π ⋅ ma αi α e n λ λs
+ + n
αi α e i λ i λs
t sbk − t a
qask = (109)
t sbk − ta 1 δ Ha − h sb
qask = + +
1 δ 0,5 ⋅ π ⋅ (h sb − m a ) Ha − h sb (101)
αi m λ λs
+ + + m
αi j λ j λs λs
din care rezult :
din care rezult :
A14
mb = − A15 (110)
A − A 8 ⋅ zk zk
ma = 7 (102)
1+ z
Condi ia de existen a solu iei:
în care: δ1 ≤ mb ≤ (0,50 ⋅ a + δ1 ) (111)
t sbk − t a
zk = (103) δ1 ≤ mb ≤ (0,50 ⋅ b + δ1 ) (112)
t sbk − t eks
dac :
Dac :
mb > 0,50 ⋅ a + δ1 sau (113)
ma ≤ hsb (104)
mb > 0,50 ⋅ b + δ1 (114)
punctul “m” se afl pe planul vertical.
se adopt :
ma < 0 → ma = 0 (105)
mb = 0,50 . a sau (115)
mb = 0,50 . b (116)
24 25
 II.3.1.4 Ecua ia de bilan termic a subsolului neînc lzit Caracteristicile termice VARIABILE specifice fiec ruia din fluxurile termice
men ionate se determin cu rela iile:
( ) ( )
S S •
⋅ ti o − t sbk − + na ⋅ V sb ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t sbk − t ek − Qe sk − Qa sk = 0 (117) S Q ek
R i,sb R sb,e = (119)
R sek t io − t esk
Not : *)
S Q ak *)
= (120)
Dac în subsol se produc degaj ri de c ldur de la echipamente sau/ i R ak t io − t a
instala ii, ecua ia (117) se completeaz cu fluxul termic aferent acestor degaj ri de
Temperaturile de referin care sunt utilizate în determinarea temperaturii
c ldur .
exterioare virtuale sunt:
t esk - pentru flux disipat c tre exterior i în corelare cu caracteristica termic :
II.3.1.5 Procedura de rezolvare
1. Calculul se efectueaz pentru fiecare lun “k” din sezonul rece. S
(121)
R sek
2. Se rezolv ecua ia (117) pentru cazul a.
2.1 Se determin valoarea “zk” (103) ta – pentru flux disipat c tre pânza de ap freatic i în corelare cu
2.2 Se determin valoarea “ma” (102) caracteristica termic
2.3 Se verific îndeplinirea condi iilor (104) / (105)
S
(122)
Dac nu se îndeplinesc: R ak
3. Se rezolv ecua ia (117) pentru cazul b.
Rezult valoarea t sbk i se trece la luna urm toare.
II.3.2 Transferul de c ldur prin sol – solu ie nou
• Transferul este de tip NESTA IONAR.
II.3.1.6 Subsol înc lzit (spa iu ocupat/locuit)
• Liniile de flux termic genereaz tuburi de curent în lungul c rora se
Sunt necesare:
produce transfer de c ldur între spa iul interior (înc lzit sau neînc lzit) i mediul
- Suprafa a de transfer de c ldur c tre mediul exterior;
exterior natural. Liniile de flux termic au configura ia specific regimului sta ionar de
- Rezisten a termic aferent ;
transfer de c ldur (arce de cerc).
- Suprafa a de transfer de c ldur c tre pânza de ap freatic ;
Transferul de c ldur între dou tipuri de curent adiacente se neglijeaz .
- Rezisten a termic aferent .
În cazul subsolului înc lzit se procedeaz similar ca în cazul subsolului
neînc lzit; diferen a const în înlocuirea:
t sbk ≡ t io (118)
Se determin fluxurile termice disipate c tre mediul exterior ( t esk ) i c tre
*)
Varia ia fluxului termic Qa k este consecin a modific rii suprafe ei de transfer de c ldur în func ie de
pânza de ap freatic (ta). valoarea cotei “m”.
26 27
 m t sb − t evk ( j)
II.3.2.1 Caracteristici ale transferului de c ldur (mediu monofazic) Q ek = ∆ ⋅ L ⋅ (127)
j=1 1 1 δ j
+ + +
• Din orice punct de pe suprafa a care reprezint anvelopa aflat în contact αi α e n λ n λ SOL
cu solul se propag flux termic c tre stratul de pânz freatic , caracterizat de
• Fluxul termic disipat c tre pânza de ap freatic se determin pentru toat
temperatura ta;
anvelopa caracteristic subsolului.
• Fluxul termic disipat c tre exterior din orice punct aflat pe anvelop
• Func ia t ev ( ) se determin prin modelarea transferului de c ldur prin
urmeaz principiul “drumului de minim rezisten ”;
conduc ie termic unidimensional în mediu monofazic (ex. program INCERC:
• Zonele caracterizate de dispersie a fluxului termic c tre exterior se
INVAR).
determin pe baza principiului enun at anterior.
Rezult dependen a tev de luna din an i de lungimea “ ”.
L
t esk t esk
E3 E1 qe1-E1 E4
tsb E2 II.3.2.2 Caracteristici termice i temperaturi de referin
1 ∆ ∆
F
• Flux termic disipat c tre exterior:
qeF-E3 qeF-E4 ( j)
t t
( )
m m S
sbk ev k
Q ek = ∆ ⋅ L ⋅ − ∆ ⋅L ⋅ = ⋅ t sbk − t ev k (128)
j=1 j j=1 j R sek
Rc + Rc +
qa λ SOL λ SOL
qa ta
qe1-E2 qe1-E2
Rezult prin identificare:
Fig. 8
S m 1
q >> q q (123) = ∆ ⋅L ⋅ (129)
e1−E1 e1−E2 e1−E1 R sek j=1 j
Rc +
λ SOL
qeF−E = q eF −E F - punctul de delimitare a zonelor de flux termic
3 4
c tre exterior (124) Prin urmare:
dϑ t − t ev (1)
( j)
sb
q e1−E1 = −λ ⋅ = (125) m t ev k m
dx x =0 (1) R (1) 1
t evk = (130)
j=1 j j=1 j
Rc + Rc +
t − t ev (F ) λ SOL λ SOL
dϑ sb
qeF −E3 = −λ ⋅ = (126)
dx x =0 (F ) R (F )
este temperatura exterioar virtual aferent transferului de c ldur prin sol.
Fiec rui punct de pe anvelop i se aloc o fâ ie cu dimensiunea (∆). Rezult • Fluxul termic disipat c tre pânza de ap freatic genereaz :
valoarea fluxului termic disipat c tre exterior (pentru L > 0): S Q ak
= (131)
R ak t sbk − t a
iar temperatura exterioar virtual este “ta” (constant ).
28 29
 . !$ ! B#$ % !% %"$ $'
Zona climatic me ne
I -1,067 52,67
II -1,034 51,33
II.4.1. Fluxul termic cedat de corpurile de înc lzire amplasate în zonele III -0,934 49,33
secundare – cantitatea de c ldur IV -0,934 49,33
[( )
Q csk = 0,024 ⋅ δ cs ⋅ q (o ) ⋅ S ETCS ⋅ ω t ek ⋅ t csk − γ t ek ⋅ D zk ( )] (132) II.4.3. Flux termic cedat de boilerul amplasat în subsol – cantitatea de
c ldur
1 − casa scarilor incalzita
δcs
0 − casa scarilor neincalzita Q boiler = 0,001⋅
S Lat
δ δ
⋅ [n ⋅ (t
hk ac − t sbk )] (137)
k
0,10 + +
λ m λ
ω(t e ) = m z ⋅ t e
iz
k k
+ nz
(133)
( )
γ t ek = p z ⋅ t ek + q z t ac ≅ 0,70 ⋅ t ac o (138)
Q csk = kWh / an Observa ie: Expresiile fluxurilor termice sunt utilizate în sistemul de ecua ii
pentru determinarea temperaturilor spa iilor neînc lzite direct
sau înc lzite din zonele secundare.
II.4.2. Fluxul termic cedat de conductele de distribu ie a agen ilor termici
– (cantitatea de c ldur )
an
Q Pd = 0,151⋅ A ⋅ [(t apak )
− t sbk ⋅ D zk ] (134)
k
Lj
A= (135)
j 1 δ iz j 0,33
⋅ ln 1 + 2 ⋅ +
λ iz de j de j
t apa = 0,50 ⋅ (45 + m e ⋅ t e + n e ) (136)
Lj δiz
d ej
dcj
Fig. 9
30 31
 A @ @ ( &%" + &%" "# , ! 0! 0
A 9
an an
an Qinc + Qcs
QSinc = [kWh/an] (141)
η
$%!$ % $ , %80 0! an
an QSinc
qSinc = [kWh/an] (142)
Sinc
η = ηr ⋅ ηd ⋅ ηs (139)
Observa ie: Pentru η = 1,00 se determin necesarul anual de c ldur
ηr – randamentul de reglare a furniz rii c ldurii: depinde de tipul instala iei i pentru condi ii normale de locuire:
de dotarea cu echipamente de reglare a furniz rii c ldurii. an
Qinc
an
qnec = [kWh/m2an] (142)
ηr – randamentul de distribu ie a c ldurii. Sinc
S – semnific faptul c raportarea se face la nivelul sursei de furnizare a
c ldurii sau la nivelul racordului, pentru cazul înc lzirii districtuale.
Valorile:
an an an
Qinc qSinc i qnec
an
Qcs
ηr
ηr sunt utilizate în CERTIFICATUL ENERGETIC al cl dirii ca indicatori ai
PERFORMAN EI ENERGETICE a cl dirii EXISTENTE.
an
Q Pd
) $ $ " $! 1$ $ , %80 0! 7
% &
0! " %0
Fig. 10 - Randamentul de distribu ie a c ldurii
an an III.3.1. Scopul activit ii de reglare a furniz rii c ldurii pentru înc lzire
Qinc + Qcs
ηr Qan + Qan continu a unei cl diri
ηd = an an
= an incan cs an (140)
Qinc + Qcs an Qinc + Qcs + ηr ⋅ QPd Ajustarea temperaturii de ducere a agentului termic astfel încât în interiorul
+ QPd
ηr cl dirii s se asigure i s se men in la orice moment condi iile de confort termic i
fiziologic.
ηs – randamentul sursei (înc lzire districtual ηs = 1,00).
32 33
 CRd 0,92
III.3.2. Definirea func iei de reglare
CRH = 0,95
III.3.2.1 Fluxul termic cedat de corpurile de înc lzire prin modificarea
entalpiei agentului termic: CR 0,87)
Q1 (τ ) = G c ⋅ [t T (τ ) − t R (τ )] (143) III.3.2.5 Fluxul termic disipat c tre mediul exterior:
III.3.2.2 Fluxul termic cedat c tre aerul din incint : Q L (τ ) =
S
R
E
•
[ ]
+ n aL ⋅ V L ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1L ⋅ t iRL − t eRL (τ ) ⋅ C (148)
L
(1+m )
t T (τ ) − t R (τ )
[ ]
• •
Q 2 (τ ) = A⋅ Q oinst . SE
(144) Q c (τ ) = + nac ⋅ V c ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1c ⋅ t iR − t eR (τ) ⋅ C (149)
t T (τ ) − t ao R c c
ln c
t R (τ) − t ao
L – spa iile locuite
C – spa ii comerciale
III.3.2.3 Fluxul termic cedat de coloanele verticale i leg turile orizontale: Q A (τ ) = q o ⋅ S ETA ⋅ [ω(t e ) ⋅ t A (τ ) − γ (t e )] (150)
ε CL
Q 3 (τ ) = ⋅ Q 2 (τ ); ε ≅ 0,11
1 − ε CL
(145)
[
Q Pd (τ ) = A ⋅ t apa(k ) − t sb(k ) ] (151)
ε CC
Q 3 (τ ) =
1 − ε CC
⋅ Q 2 (τ ) (146) (
t apa(k ) = 0,50 ⋅ 45 + m z ⋅ t ek + n z )
III.3.2.4 Coeficientul de corec ie a puterii termice: Temperatura anexelor tA variaz în func ie de t ev A (τ ) .
CR = CRd ⋅ CRH (147)
III.3.3. Determinarea legii de reglare a furniz rii c ldurii
CRd - coeficient datorat depunerilor de materii organice i anorganice:
CRd ≤ 1,00 Q1 (τ ) = Q 2 (τ ) + Q 3 (τ ) + Q 4 (τ ) + Q A (τ ) + Q Pd (τ )
Q 2 (τ ) + Q 3 (τ ) + Q 4 (τ ) = Q1 (τ ) + Q c (τ )δ c
CRH – coeficient de reducere a puterii termice ca urmare a modific rii
caracteristicii hidraulice a instala iei de înc lzire (stare actual ). În func ie de cele de mai sus rezult :
CRH ≤ 1,00
Prin urmare:
CR ≤ 1,00
(Ex. pentru instala ii nesp late de peste 3 ani i f r organe locale de reglare
a debitului masic,
34 35
 (1+m ) Exemplu numeric (INVAR) – o incint în condi ii de iarn de calcul (BUCURE TI).
• t T (τ ) − t R (τ ) 1 3000 25
G c ⋅ [t T (τ ) − t R (τ )] = A⋅ Q inst ⋅ ⋅ ⋅ CR +
t T (τ) − t ao 1 − εL (152)
ln
t R (τ ) − t ao 2750 15
( )

Temp.ext. [ grd.C ], Del.Q [ % ]

+ qo ⋅ S ETA ⋅ [ω(t e ) ⋅ t A (τ ) − γ (t e )] + A ⋅ 22,5 + 0,50 ⋅ m z ⋅ t ek + n z ⋅ t sbk
2500 5
1+m

Q[W]
• t T (τ ) − t R (τ ) 1 + εL ⋅ ε c 2250 -5
A⋅ Q inst ⋅ ⋅ ⋅ CR =
t T (τ) − t ao (1 − ε L ) ⋅ (1 − ε c )
ln (153)
t R (τ ) − t ao 2000 -15
[ ]
SE •
= + n aL ⋅ V L ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1L ⋅ C ⋅ t iR − t eR (τ ) 1750 -25
R L
(S-a admis δc = 0). 1500 -35
Necunoscutele sunt tT(τ) i tR(τ). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
ora [ h ]
III.3.4. Caracteristica de reglare a furniz rii c ldurii Q - Nec.(var.) Q-reg.st. Del Q [%] T.ext.
Fig. 10 - Necesarul de c ldur în regim variabil i curba de necesar de c ldur
Caracteristica men ionat NU constituie legea de furnizare a c ldurii în
bazat pe transferul de c ldur în regim sta ionar; BUCURE TI, zi de iarn de calcul
cl dire. Constituie corelarea dintre temperatura agentului termic i temperatura
94 25
exterioar medie lunar completat cu corelarea dintre consumul de c ldur i
92
temperatura exterioar medie lunar .
90 24
Transformarea sistemului de ecua ii {(152 ), (153 )} într-un sistem având ca
88

Temp.int. si aer int. [ grd.C ]

necunoscute t Tk i t Rk conduce la determinarea caracteristicii de reglaj termic a
86 23
cl dirii.

Temp. tur [ grd.C ]

84
Se ob ine:
82 22
t Tk = P1 − P2 ⋅ t ek +
(
20,82 ⋅ N1 ⋅ t e2k + N2 ⋅ t e + N3
k
)⋅ E
(154)
80
qo ⋅ SET E −1 78 21
76
în care:
74
( )
20
20,82 ⋅ N1 ⋅ t e2k + N2 ⋅ t ek + N3 72
qo ⋅ S ET 70 19
E = exp (155)
1 − εL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
⋅ (p a ⋅ t e + p 2 )
0,77
ora [ h ]
qo ⋅ SET ⋅ R 5
tt-var. tt-reg.lin. T.aer-var. T.int0.
Constantele sunt explicitate în NP 048-2000. Fig. 11 - Parametrii termodinamici caracteristici incintei i instala iei de înc lzire;
NOT : În cazul stabilirii curbei de reglaj termic se impune cunoa terea varia iei BUCURE TI – zi de iarn de calcul
necesarului de c ldur în raport cu timpul prin intermediul t ev (τ ) .
36 37
 III.3.5. Caracteristica de reglaj termic pentru cl diri dotate cu instala ie de
= @ DA 9
înc lzire central cu corpuri statice - sistem bitubular
A @ @
a. Debitul de agent termic vehiculat în instala ia de înc lzire are valoarea nominal -
cazul cl dirilor nemodernizate energetic i alimentate cu c ldur de la o surs ti [°C]
centralizat de c ldur surs / proprie de c ldur .
a.
tio ti tio
tT, R b.
tT, R
tT tT
Go G < Go
tRact (0) (1) (2) (3) (0)
tRact τf τG τa τf
τ [h]
te te Q [W]
Qo
b. Debitul de agent termic vehiculat în instala ia de înc lzire are valoarea modificat -
Q Q
cazul cl dirilor modernizate energetic i alimentate cu c ldur de la o surs Q
centralizat de c ldur .
QG
c. Debitul de agent termic vehiculat în instala ia de înc lzire are valoarea
nemodificat , dar se modific temperatura agentului termic de ducere - cazul
cl dirilor modernizate dotate cu o surs proprie de c ldur .
tT, R
τ [h]
G = Go
τf τG τa τf
c. Fig. 12 – Schema de calcul pentru înc lzirea intermitent a cl dirilor
tTmod
Principiul metodologic:
tRmod Se compar cantitatea de c ldur consumat în cazul înc lzirii cu intermiten
cu cantitatea de c ldur consumat în cazul înc lzirii f r întreruperi i cu cl direa
te
OCUPAT permanent.
38 39
 Pentru fiecare lun “k” rezult un coeficient de corec ie a num rului de grade- Cazul 2: Condi ia (160) nu se îndepline te:
zile corectate, βk:
1 − α o(k ) ⋅ TiR (k )
τ a(k ) = −Tc ⋅ ln (163)
τ f + τ a(k ) ⋅ α o(k ) + τ G(k ) ⋅ ξ (k ) ⋅ TiR−1(k ) ξ (k ) − α o(k ) ⋅ TiR (k )
βk = (156)
τP
τ G(k ) = τ P − τ f + Tc ⋅ ln(ξ (k ) ) − τ a(k ) (164)
τf – durata de ocupare a cl dirii (în care instala ia func ioneaz la parametri
normali) [h]
în care:
τP – intervalul de timp considerat (ex. 24 h) [h]
Tc – constanta de timp a cl dirii [h]
τG(k) – durata “înc lzirii de gard ” [h]
SE •
τa(k) – durata “reînc lzirii cl dirii” [h] Tc = f M , , B1 , n a , V (165)
R
Qo
α o(k ) = (k ) (157) 24 − τ f
Q inc E = exp − (166)
Tc
[ ] t iG − t e(kR)
S •
(k )
Qinc = E + na ⋅ V⋅ ρ ⋅ cpa ⋅ B1 ⋅ C ⋅ tiR − t (ekR) (158)
R ξ (k ) = (167)
t i − t (ekR)
t iR − t e(kR)
TiR (k ) = (159) Se genereaz :
ti − t (ekR)
[β ]
•
(k )
NGZ = k ⋅ NGZ (168)
Valorile τa(k) i τG(k) se determin pe baza îndeplinirii sau neîndeplinirii k
condi iei:
Not : Pentru cl dirile publice dotate cu vitraje moderne i eficiente energetic,
R
[
t e(k ) + t i − t e(k ) ⋅
R
] E
E −1
≥ t iG (160)
în orele de neocupare a cl dirii se ine seama de faptul c debitul de aer exterior
1+ infiltrat se reduce foarte mult, urmare etan rii rosturilor mobile.
α o(k ) ⋅ TiR (k )
Cazul 1: Condi ia (160) se îndepline te:
E −1
τ a(k ) = −Tc ⋅ ln 1 + (161)
α o(k ) ⋅ TiR (k )
τ G(k ) = 0 (162)
40 41
 A.5. Consumul specific normalizat de ap cald
= A @ @ @ E
1 V
q acL = ⋅ Loc , [l/pers.zi]
9 @ 0,365 NP
A.6. Consumul mediu specific normalizat de c ldur
f
= #& 8 Q acm N
i acm = ⋅ P , [kWh/m2an]
S Înc NPRe al
1. Cantitatea de c ldur facturat vizeaz întreaga cl dire.
A.7. Eficien a energetic a instala iei de livrare a apei calde
2. Temperatura apei calde este t ac o - temperatur util diferit sau nu de valoarea
real . ε acm =
QLOC
NP
(
; Q LOC = 1,16 ⋅ VLOC ⋅ t ac o − t r ) [-]
f
Q acm ⋅
3. Valorile facturate ale consumului de c ldur vizeaz minim 5 ani consecutivi NPreal
(pentru a se asocia cu consumul de c ldur pentru înc lzire).
B. Ca i în cazul A, dar blocurile sunt dotate cu contor general de c ldur
4. Num rul de persoane din cl dire NP este o valoare normalizat statistic.
B.1. Temperatura medie a apei calde livrat la consum se determin din ecua ia:
=( # ! 0! f
Qacm =
V
3,6 ⋅ 106
( )
⋅ ρ ⋅ c ⋅ t ac − tr + QPsb + QPcol , [kWh/an]
A. Blocuri ale c ror instala ii sunt racordate la PT/CT i nu dispun de contor de în care QPsb i QPcd conform A.1. în care t ac o se înlocuie te cu tac .
c ldur general
Cantitatea de ap cald consumat în cl dire se cite te la debitmetrul contorului de
A.1. Se determin cantitatea de c ldur normalizat anual corectat : c ldur V [m3/an].
NP
f .c
Q acm f
= Q acm ⋅ − (Q Psb + Q Pcol ) , [kWh/an]
NPRe al B.2. ≡ A.3. Cantitatea de ap cald pierdut VP (nu este func ie de num rul
în care: QPsb - pierderi urmare pierderilor de ap din subsol determinate persoanelor);
experimental sau estimate.
QPcol - pierderi aferente coloanelor de distribu ie B.3. Cantitatea de ap cald consumat
NP
A.2. Cantitatea de ap cald normalizat la temperatura t ac o VLOC = V ⋅ − VP
NPreal
3,6 ⋅ 10 6 ⋅ Q acm
f .c
NOT : Cantitatea de ap consumat se supune procedurii normaliz rii pentru a
V= , [m3/an]
(
ρ ⋅ c ⋅ t ac 0 − t r ) putea fi comparat cu cea specific cazului A.
A.3. Cantitatea de ap cald pierdut (conform m sur rilor i duratei zilnice de B.4. Consumul specific normalizat la echivalen entalpic .
livrare a apei calde): VP VLOC t ac
qacL = 2,74 ⋅ ⋅ [l/pers.zi]
NP t ac o
A.4. Cantitatea de ap cald consumat la nivelul punctelor de consum
VLoc = V - VP , [m3/an] B.5. ≡ A.6. Indicele normalizat de consum de c ldur [kWh/m2an]
42 43
 C.11. Se determin consumul normalizat de ap cald :
B.6. ≡ A.7. Eficien a energetic
VLoc = V - VP , [m3/an]
C. Blocuri dotate cu CT proprie cu boiler:
C.12. Indicele normalizat de consum de c ldur în func ie de Qacm i SUTIL
• Combustibilul utilizat: gaze naturale
C.1. Se stabile te consumul de gaze pentru prepararea hranei (sezonul cald în care C.13. Indicele mediu de consum de ap cald în func ie de VLOC.
se concentreaz prepararea apei calde NOAPTEA între orele 23oo - 5oo); C.14. Eficien a energetic în func ie de VLOC
C.2. Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezonul cald: • Combustibilul utilizat - combustibil lichid
.
Cgazh.v = Cgazh.v NZV ; Se lucreaz asemenea cu diferen a c în sezonul cald consumul de combustibil
lichid se determin f r experimentul necesar în cazul gazelor.
C.3. Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezonul rece:
Cgazhi = 1,2 . Cgazhv .
(365 - NZV); D. Cl diri de locuit individuale - combustibili gaze naturale
Procedura este identic cu cea de la punctul C, combustibil gaze naturale cu
C.4. Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul cald:
diferen a c pierderile de ap se estimeaz (pentru n < 10 apartamente) în func ie de
f
C gaz.acm.v = C gaz(
.v − C gaz.h.v ⋅ ) NP
, [m3/sezon.v] starea arm turilor. În cazul combustibilului lichid se face aceea i adaptare a cazului
NPRe al
C.
C.5. Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei clade în sezon rece:
E. Cl diri individuale cu sisteme locale de preparare a apei calde
365 − NZV t ac o − t r i Combustibil gazos. Se admit η = 0,60 pentru cazane vechi i η = 0,80 pentru cazane
C gazacm.i = C gazacm.v ⋅ ⋅ [m3/sezon.i]
N ZV t ac o − t r v
noi. Pentru sisteme instant se anuleaz pierderile boilerului.
C.6. Consumul anual normalizat de gaze pentru prepararea apei calde: Combustibil lichid vezi D.
Cgaz acm an = Cgaz acm v + Cgaz acm i [m3/an] Combustibil solid ηcazan ≈ 0,50
C.7. Consumul de c ldur normalizat în func ie de tipul i vechimea cazanului: F. Prepararea a apei calde individual qacm = 20 l/pers.zi
1
Q acm = β ⋅ Pci gaz ⋅ C gaz acm an ⋅ ηez ; β =
3,6 ⋅ 10 6 Aragaz: η = 0,50
Sob cu gaze: η = 0,65
C.8. Se determin pierderile de flux termic i c ldur la nivelul subsolului, distribu iei
Sob combustibil solid: η = 0,50
i boilerului i consumul de c ldur la punctele de consum.
acm − (Q Psb + Q Pcol + Q boiler )
(C ) = Q
Q acm [kWh/an]
C.9. Se determin consumul normalizat de ap cald :
(C )
3,6 ⋅ 10 6 ⋅ Q acm
V= [m3/an]
(
ρ ⋅ c ⋅ t ac o − t r )
C.10. Se determin pierderile de ap cald (m sur ri i estim ri) VP [m3/an]
44 45
= D F G A
= ( A &# %& $ /
@ F@ @ @ A
= <.: (<<<*
,%!$ %$ &!&&1 0- • Determinarea caracteristicilor termice i func ionale reale ale sistemului
cl dire-instala ii, în scopul caracteriz rii din punct de vedere energetic a
cl dirilor.
%&$ ! • Expertiza termic : Determin func iile reale de transfer caracteristice
ansamblului cl dire-instala ii;
• Expertiza energetic : Determin eficien a energetic a cl dirii i a instala iilor
' (termice) aferente acesteia prin stabilirea Performan ei Energetice a Cl dirii
(P.E.C.).
!
• Simularea comportamentului cl dirii în condi ii reale de exploatare în scopul
alegerii solu iilor tehnice de modernizare energetic .
( " !
% ! # $
)
= ) &' % ,%!$ %$
= @& % ! $# $ H • Expertiza termic i energetic - conform pct. VI.2.
Cl diri existente dotate cu instala ii de înc lzire a spa iilor ocupate i cu instala ii • Diagnoz energetic - Opera iuni prin care se stabile te starea cl dirii i a
instala iilor din punct de vedere al utiliz rii ra ionale i eficiente a energiei
de furnizare i preparare a apei calde de consum. prin compararea P.E.C. cu valorile corespunz toare a P.E.C. de referin i
eficiente din punct de vedere energetic.
Instala iile de înc lzire a spa iilor:
• Raport de expertiz energetic - Document tehnic care con ine descrierea
detaliat a modului de efectuare a expertizei precum i rezultatele ob inute.
• Surs • Tipul sistemului
- Proprie; - Înc lzire local cu sobe; • Utilizare ra ional a energiei - Utilizarea energiei în scopul asigur rii
- Central termic de cartier, - Înc lzire central cu corpuri condi iilor normale de locuire în conformitate cu exigen ele i criteriile de
- Termoficare - PT central; statice; performan normate i în conformitate cu eficien a energetic caracteristic
- Termoficare - STC; - Înc lzire central cu aer cald; proiectului.
- Înc lzire central cu plan e
înc lzitoare. • Utilizare eficient a energiei - Îndeplinirea criteriilor de utilizare ra ional cu
consum cât mai redus de energie.
Instala ie de furnizare/preparare a apei calde de consum
• Surs • Tipul sistemului
- Proprie; - Boiler cu acumulare;
- Central termic de cartier, - Preparare local cu aparate
- Termoficare - PT central; de tip instant;
- Termoficare - STC; - Preparare local (pe plit );
46 47
 = 3 AB $! $ #% ! %$ $ %! !
= . /$ $ $ ,
& $%' % 1 $ 0!
&%" ! 0! 0# % 7
% 08 $ "#$' & & #$
VI.4.1. Investigarea preliminar a cl dirii i instala iilor aferente
1
VI.4.1.1. Analiza documenta iei a cl dirii i instala iilor termice aferente:
2
partiuri de arhitectur ale fiec rui nivel (C);
dimensiuni geometrice ale elementelor de construc ii (C);
dimensiunile golurilor din pere i, în l ime parape i (C); 3
structura anvelopei cl dirii (C); 8 10 11
tipul de închideri mobile (u i i ferestre) (C); 4
alc tuire i materiale care compun elementele de închidere (C);
planuri i scheme ale instala iilor termice (I). 12
5
NOTA: În lipsa documenta iei se execut releveul cl dirii.
6
VI.4.1.2. Analiza vizual a cl dirii:
fisuri vizibile (C); 7
goluri în elementele desp r itoare (C);
degrad ri datorit unor cauze exterioare sau interioare (ap din precipita ii, 9
condens, solicit ri mecanice) (C);
infiltra ii de ap din neetan eit i, instala ii, coloane de scurgere a apelor
pluviale (I, C); 1- Determinarea m rimilor geometrice necesare stabilirii suprafe elor de transfer de
c ldur ; stabilirea suprafe elor de transfer de c ldur i a volumului spa iilor (S, V);
zone afectate de condens / mucegai (I, C);
2- Identificarea caracteristicilor termice ale cl dirii i determinarea rezisten elor termice
igrasie sau infiltra ii de ap urmare defec iunilor din instala ia de canalizare (I, corectate ale elementelor de construc ie (R);
C); 3- Determinarea pe baz de bilan termic a temperaturilor interioare ale spa iilor
infiltra ii de aer (C). neînc lzite (Rost închis tRi, Rost deschis tRd, Subsol tsb, Casa sc rilor tcs, Pod tPd);
4- Includerea cl dirilor în categoria necesar determin rii valorii de calcul "na" în func ie
VI.4.1.3. Probe fizice vizând identificarea structurii (C): de expunerea c tre mediul exterior i de calitatea elementelor de închidere mobile;
VI.4.1.4. Întocmirea documentului: FI A DE EXPERTIZ A CL DIRII 5- Determinarea aporturilor de c ldur liber "a" în func ie de categoria de activitate
desf urat în cl dire;
VI.4.2. Determinarea P.E.C., respectiv a consumului anual de c ldur 6- Alegerea parametrilor climatici reprezentativi în func ie de localitatea în care se afl
amplasat cl direa (te, IT, Idif);
VI.4.2.1. Determinarea valorilor RC (C) 7- Stabilirea coeficientului de corectare a num rului de grade - zile în func ie de regimul
de furnizare a c ldurii (βn);
VI.4.2.2. Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spa iilor
8- Determinarea necesarului anual de c ldur caracteristic spa iilor ocupate i spa iilor
înc lzite i neînc lzite (I) anex înc lzite direct;
VI.4.2.3. Determinarea consumului normal total i specific de c ldur 9- Evaluarea randamentelor de reglaj i ale sursei de alimentare cu c ldur ;
10 - Determinarea randamentului instala iei de înc lzire;
pentru înc lzire (raportare la SUTIL) (I)
11 - Determinarea consumului anual de c ldur (la nivel de surs ) pentru înc lzirea cl dirii;
VI.4.2.4. Idem pentru ap cald (I) 12 - Determinarea indicelui de consum anual de c ldur pentru înc lzirea cl dirii (P.E.C.).
48 49
 • Documente:
= G @ <.; (<<< Cerere de eliberare C.E., Raport expertiz , C.E. (15 zile de la depunere Dosar
expertiz de c tre auditor).
• Condi ii de acordare
= &%'% + &4 /H
1. Pentru cl diri sau p r i din cl dire (apartamente, sc ri/tronsoanme de bloc) în
condi iile în care se asigur furnizarea prin racord separat a utilit ilor termice de la o
Document tehnic care con ine informa ia privind starea actual a cl dirilor i
surs de c ldur proprie sau centralizat pentru care se face m surarea cantit ii de
instala iilor aferente din punct de vedere termic i energetic precum i indici specifici c ldur consumat .
vizând utilizarea ra ional i eficient a c ldurii. 2. Nu se poate acorda C.E. pentru apartamente amplasate în cl diri colective la care
m surarea consumului de c ldur se realizeaz la nivelul racordului la sursa de c ldur
Certificatul energetic se întocme te în func ie de informa iile ob inute ca urmare a a blocului. În acest caz se acord C.E. pentru cl diri/tronsoane de bloc/scar de bloc.
efectu rii expertizei termice i energetice a cl dirii.
= . &%'%
Obiectiv principal: Informa ii privind P.E.C. i a instala iilor interioare aferente.
Obiective complementare: Îmbun t irea performan ei energetice i de mediu a
VII.4.1. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1
cl dirii, reducerea costurilor de exploatare i îmbun t irea condi iilor de locuire.
1.1 Titulatura
1.2 Identificatori da i de Direc ia din Prim rie
= ( A &#H 1.3 Identificarea cl dire/proprietari/asocia ie de proprietari
1.4 Identificare auditor
Stabilirea metodologiei de elaborare i acordare a certificatului energetic pentru 1.5 Date de baz cl dire (an construc ie, SUTIL, VTOTAL)
cl dirile existente. 1.6 Motivul solicit rii C.E.
1.7 Indice consum de c ldur (înc lzire & acm) [kWh/m2an]
= ) &!&&1 ! $4& $ + $ & !$ $ ,$ 1.8 Nota
1.9 Clasa energetic
% 1 $ % 0! " %
1.10 Indice de necesar anual de c ldur pentru înc lzire
1.11 Indice de consum de c ldur - cl direa de referin
• Etape necesare
1.12 Indice de consum de c ldur - cl direa eficient energetic
1. Solicitare de c tre proprietar/administrator (Anexa 1).
2. Efectuare expertiz i elaborarea certificatului energetic (C.E. - auditor ales de VII.4.2. Date privind evaluarea P.E.C. - fila 2
c tre solicitant din lista afi at la Prim rie. 2.1 Grila de clasificare: înc lzire, acm
3. Acordarea/Elaborarea C.E. de c tre Direc ia de urbanism i amenajarea teritoriului 2.2 PEC de referin
2.3 PEC eficiente
din cadrul Prim riei din raza c reia este situat cl direa.
2.4 Nota - cl dire de referin
2.5 Nota - cl direa eficient
50 51
 2.6 Penaliz ri Domeniul de notare - clase
2.7 Perioada de valabilitate C.E.
Nota ∈ [20 ÷ 100]
VII.4.3. Date tehnice (anex ) exp(− 0,0018 ⋅ qT ⋅ po + 4,794 ), pentru (qT ⋅ po ) > 105 kWh / m2an
N=
100, pentru (qT ⋅ po ) ≤ 105 kWh / m2an
= 3 &!&&1$ ! %& $
11
Grile de notare - referen iale Penaliz ri po ∈ (p1, ..., p11) po = Π p j
j=1
Înc lzire PEC ∈ (80 ÷ 700] kWh/m2an
Clase A, B, C ... J în func ie de PEC
Acm PEC ∈ (25 ÷ 300] kWh/m2an
A → valoare PEC: min.
Total PEC ∈ (105 ÷ 1000] kWh/m2an
J → valoare PEC: max.
Grile de notare - referen iale
a) ÎNC LZIRE: Cl dire de referin (corect proiectat ); po = 1
A B C D E F G H I J
Cl dire eficient (consum redus de utilitate); po = 1
80 121 166 217 277 347 433 544 700
KWh/m²an
b) AP CALD DE CONSUM:
A B C D E F G H I J
25 43 63 86 112 143 182 231 300
KWh/m²an
c) TOTAL UTILIT I TERMICE:
A B C D E F G H I J
105 164 229 303 389 490 615 775 1000
KWh/m²an
52 53
CERTIFICAT Nr. B2-0154-01 DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMAN EI ENERGETICE A CL DIRII
Grila de clasificare energetic a cl dirii func ie de consumul de c ldur anual specific:
ENERGETIC Din 11-01-2001
ÎNC LZIRE: AP CALD DE CONSUM:
Cl dire de locuit C F
Date identificare cl dire: Date identificare expert energetic:
Proprietar: Nume, prenume: A B C D E F G H I J A B C D E F G H I J
Adres : Firm / organiza ie:
Ora , jude : Telefon:

166

277

86

182

231

300
80

217

347

433

544

700

25

112
121

63

143
43
Cod po tal: Nr. certificat expert: KWh/m²an KWh/m²an
Telefon:
Anul/perioada construirii : 1984-85 Indice de necesar de
Suprafa a înc lzit [m²] : 3 184 c ldur pentru înc lzire 114,8 TOTAL UTILIT I TERMICE:
Volumul cl dirii [m³] : 10 850 aferent construc iei: kWh/m²an
D
Motivul eliber rii informativ Consum de c ldur Nota:
D
certificatului asigurare (înc lzire + a.c.m.)
energetic: vânzare/cump rare
alt motiv: 280,1 kWh/m²an 72,9 A B C D E F G H I J
Clasificare energetic 1
ÎNC LZIREA SPA IILOR APA CALD DE CONSUM
Cl dire foarte eficient energetic Cl dire foarte eficient energetic 105 164 229 303 389 490 615 775 1000
A A
B B KWh/m²an
C C C
D D 1
Evaluarea energetic a cl dirii de referin Evaluarea energetic a cl dirii eficiente2
E E
F F F Consum de c ldur Nota: Consum de c ldur Nota:
G G (înc lzire i a.c.m.) (înc lzire i a.c.m.)
H
I
H
I
258,6 kWh/m²an 75,9 118,3 kWh/m²an 97,6
J J Indice de necesar de c ldur Indice de necesar de c ldur
pentru înc lzire aferent 92,9 pentru înc lzire aferent 70,1
Cl dire cu eficien energetic foarte redus Cl dire cu eficien energetic foarte redus
construc iei: kWh/m²an construc iei: kWh/m²an
138,2 kWh/m²an 141,9 kWh/m²an Penaliz ri acordate cl dirii certificate i motivarea acestora:
Consum anual estimat Consum anual estimat
P0 = 1,00 – nu au fost acordate penaliz ri pentru cl direa certificat .
Prim ria Municipiului Bucure ti - Direc ia de
Eliberat de: Urbanism i Amenajarea Teritoriului Data:
NOTA: Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 5 ani de la data eliber rii
Responsabil Arh. Mirela Zamfirescu Nr. dosar expertiz energetic : 0125/01 acestuia.
:
tampila i tampila i semn tura expert
semn tura: energetic:
Programul de calcul utilizat: , versiunea: 1
Cl direa de referin este o cl dire având în principiu acelea i caracteristici de alc tuire ca i cl direa real i în care
se asigur utilizarea ra ional a energiei termice.
2
1 Cl direa eficient este o cl dire având în principiu acelea i caracteristici de alc tuire ca i cl direa real i în care se
Clasificarea energetic a cl dirii este f cut func ie de consumul total de c ldur pentru înc lzirea spa iilor i asigur utilizarea eficient a energiei termice.
prepararea apei calde de consum, estimat prin expertiza termic si energetic a construc iei si instala iilor aferente i
afectat de penaliz ri datorate utiliz rii nera ionale a energiei.
54 55
 = @ G @ DA F B.3. La nivelul utilizatorilor
- dotare cu robinete cu cap termostatic
A @ F @ - contorizare consum de ap cald
- modificare arm turi
@ A A * <.6 (<<<-
= . %$ 8$ &%& 0$ "& ' & B%
= 4 /H
Indicatori economici:
Activitatea de identificare a solu iilor tehnice de reabilitare/modernizare 1. Valoarea Net Actualizat (VNA)
energetic a cl dirilor existente i a instala iilor termice aferente acestora.
2. Durata de recuperare a investi iei suplimentare NR (ani)
3. Costul unit ii de energie economisit e [EURO/kWh]
= ( $# ! H
1. Evaluarea consumului de c ldur probabil al cl dirii în condi ii normale de VIII.4.1. VNA:
exploatare pe baza caracteristicilor reale (expertiz );
N t N t
2. Identificarea m surilor de modernizare energetic i analiza eficien ei 1+ f 1
VNA = C o + CE ⋅ + CM ⋅
economice; t =1 1+ i t =1 1+ i
3. Raportul de audit energetic. Co - cost investi ie total au "0" [EURO]
CE - cost energie consumat [EURO/an]
= ) A& ' B% $! H
CM - cost opera iuni de mentenan [EURO/an]
A. Interven ii asupra cl dirii (C) f - rata anual de cre tere a costului c ldurii [ - ]
A.1. Ameliorarea izola iei termice i - rata anual de depreciere a monedei [EURO] [ - ]
A.2. Ameliorarea etan rii la aer
N - durata fizic de via a sistemului [ani]
B. Interven ii asupra instala iilor de înc lzire i ap cald de consum aferente cl dirii
Ipotez : CM << CE
B.1. La nivelul sursei de c ldur (proprie)
.
- înlocuire echipamente VNA = Co + C1 X
- adaptare putere surse
- înlocuire surs de energie ∆ VNA (aferent investi iei suplimentare)
- tehnici moderne (pomp de c ldur , cazane cu condensa ie, energie
solar etc.) ∆ VNA = C(m) - ∆CE . X
B.2. La nivelul distribu iei
- izolare termic conducte C(m) - cost de modernizare [EURO]
- reducere temperaturi de reglaj ∆CE - reducere cost de exploatare [EURO/an]
- separare circuite cu temperaturi diferite
- echilibrare hidraulic
56 57
 Condi ia de eficien :
VIII.4.3. Costul unit ii de energie
∆VNA < 0 i deci:
3.1. Costul specific al cantit ii de c ldur economisit :
C (m ) N t C (m ) ⋅ ∆β
1+ f e= [EURO/kWh]
X> ; X= NS ⋅ ∆E t
∆CE t =1 1+ i
3.2. Costul specific al c ldurii consumate.
VIII.4.2. Durata de recuperare a investi iei suplimentare (NR) 3.2.1. În cl direa actual :
VNA (a )
C(m) = ∆CE . X (NR) - ecua ia cu solu ia NR e (a ) = [EURO/kWh]
NS ⋅ E t (a )
sau
3.2.2. În cl direa modernizat :
C(m) . ∆β - δT . Ct . ∆Et(T) . XT - (1 - δT) . [CG . ∆Et(G) . XG + CE . ∆ Et(E) . XE ] = 0
VNA (m )
e (m ) = [EURO/kWh]
1 NS ⋅ E t (m )
δ T ( termoficare)
0
∆β = (1 − a c ) ⋅
(1 + d)Nc ⋅
Nc
1
t
+ ac
Nc t =1 1+ i = 3 +! $ ! % 1 9 0! # 8 %$ /
Nc - durata de rambursare a creditului [ani]
d - dobânda anual [ - ]
Ac - cota din C(m) perceput ca avans [ - ]
Condi ie
• NR < N ≤ NS
N- intervalul de calcul
NR - durata de recuperare a investi iei
NS - durata de via a solu iilor de modernizare
• În cazul angaj rii unui credit bancar
NC ≤ NR
NS >> NR
58 59
 Fi a de prezentare a cl dirii Solu ii de modernizare energetic a cl dirii (selec ie):
Cl direa / Tipul cl dirii: Cl dire de locuit colectiv 1. Modernizarea tâmpl riei exterioare (etan are rosturi mobile, dotare
Anul construc iei: 1972 ferestre cu geam termoizolant)
Num r de apartamente: 44
Structura constructiv : pere i structurali din beton armat 2. Izolarea termic a pere ilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat
Tip. Suprafa a util [m²] Nr. ap. SÎnc [m²] Izolarea termic terasei cu 10 cm polistiren extrudat
Ap. cu 1 cam. 27,79 1 27,79 Izolarea termic a plan eului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat
Ap. cu 3 cam. – P 64,02 1 64,02
Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,27 22 1303,94 Modernizarea tâmpl riei exterioare
Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,45 20 1189,00
Spa ii comune 28,51 - 28,51
TOTAL 44 2.613,26 Fi a de audit energetic al cl dirii
Suprafa a locuibil : 1.770,87 m² Cladire Colectiva
Suprafa a util a spa iilor înc lzite: 2.613,26 m² Situatie Actual
Volumul util al spa iului înc lzit: 6.783,45 m³
PEC – Durata sezon Necesar r cire Durata sezon
Volumul total al cl dirii: 8.810,70 m³ înc lzire înc lzire [kWh/m²an] r cire
Caracteristici geometrice i termotehnice ale anvelopei: Localitatea [kWh/m²an] [zile] [zile]
Constanta 127,860 208,1 -2,583 71,7
Rezistenta
Element de Suprafa a termica Bucure ti 151,509 211,3 -1,669 65,5
Orientare Cluj-Napoca 178,991 238,7 - -
constructie [m²] corectata
[m²K/W] Bra ov 191,010 254,1 - -
PE1 N 579,33 0,703
PE2 S 562,57 0,703 Suprafata utila = 2.613 m²
PE3 E 330,22 0,703
PE4 V 331,90 0,703 Consum anual
PE5 N 12,23 0,471 Localitatea [kWh/an]
PE6 S 37,02 Constanta 334.131,4
0,471
PE7 E 13,45 Bucure ti 395.932,4
0,471
PE8 V 13,45 Cluj-Napoca 467.750,0
0,471
PE9 V 3,99 Bra ov 499.158,8
0,815
PE10 - 5,08 1,373
TE ap O 241,92 0,886 200
TE c O 29,57 0,736 180
Pl Pb - 21,31 0,521
160

P.E.C [kWh/m²an]
Pl Sb - 5,78 0,366
Ul Sb - 1,89 0,340 140
PL Pb - 14,00 1,056 120
PL Sb - 228,05 0,345
100
CS - 919,16 0,394
FE1 S 119,76 0,390 80
FE2 N 124,96 0,390 60
FE3 V 149,68 0,390 40
FE4 E 151,36 0,390
FE5 N 1,20 0,170 20
FE6 S 3,00 0,170 0
Suprafata exterioara: 3.900,88 m² Constanta Bucure ti Cluj-Napoca Bra ov
Indice de compactitate al cl dirii: SE / V = 0,58 m-1
Localitate
60 61
 Fi a de audit energetic al cl dirii Fi a de audit energetic al cl dirii
Cladire Colectiva Cladire Colectiva
Situatie Solu ie modernizare 2 Situatie Solu ie modernizare 2
PEC – Durata sezon Necesar r cire Durata sezon PEC – Durata sezon Necesar r cire Durata sezon
înc lzire înc lzire [kWh/m²an] r cire înc lzire înc lzire [kWh/m²an] r cire
Localitatea [kWh/m²an] [zile] [zile] Localitatea [kWh/m²an] [zile] [zile]
Constanta 90,400 196,3 -3,593 90,4 Constanta 55,938 179,8 -5,277 147,1
Bucure ti 107,655 200,2 -2,967 84,3 Bucure ti 68,112 184,3 -4,254 109,7
Cluj-Napoca 129,272 226,6 - - Cluj-Napoca 81,841 209,5 -0,403 49,4
Bra ov 139,818 237,1 - - Bra ov 89,082 219 - -
Cost investi ie: 33.216,5 EURO Cost investi ie: 87.157,3 EURO
Cost specific: 754,9 EURO/ap. Cost specific: 1.980,8 EURO/ap.
Durata de rec. a Cost energie Durata de rec. a Cost energie
Economie de energie investi iei economisit : CS Economie de energie investi iei economisit : CS
Localitatea [kWh/an] [%] NR (ani) [EURO/kWh] Localitatea [kWh/an] [%] NR (ani) [EURO/kWh]
Constanta 97.892,7 29,3% 14,6 0,0113 Constanta 187.950,9 56,3% 19,1 0,0309
Bucure ti 114.601,9 28,9% 12,7 0,0193 Bucure ti 217.938,0 55,0% 16,8 0,0267
Cluj-Napoca 129.928,7 27,8% 11,4 0,0170 Cluj-Napoca 253.878,2 54,3% 14,7 0,0229
Bra ov 133.778,0 26,8% 11,1 0,0166 Bra ov 266.364,4 53,4% 14,1 0,0218
Durata de viata = 15 ani Durata de viata = 15 ani
200 200
180 180
160 160

P.E.C [kWh/m²an]
P.E.C [kWh/m²an]

140 140
120 120
100 100
80 80
60 60
40 40
20 20
0 0
Constanta Bucure ti Cluj-Napoca Bra ov Constanta Bucure ti Cluj-Napoca Bra ov
Localitate Localitate
62 63
 Fi a de prezentare a cl dirii Solu ii de modernizare energetic a cl dirii (selec ie):
1. Izolarea termic a pere ilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat
Cl direa / Tipul cl dirii: Casa individual - Cl dire de locuit unifamilial 2. Modernizarea tâmpl riei exterioare (etan are rosturi mobile, dotare
Anul construc iei: 1939 ferestre cu geam termoizolant)
Num r de apartamente: 1 3. Izolarea termic a pere ilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat
Izolarea termic a plan eului sub pod cu 14 cm polistiren expandat
Structura constructiv : zid rie portant - c r mid
Modernizarea tâmpl riei exterioare
Suprafa a locuibil : 50,23 m² Modernizarea instala iei de înc lzire
Suprafa a util a spa iilor înc lzite: 75,39 m²
Volumul util al spa iului înc lzit: 208,1 m³ Fi a de audit energetic al cl dirii
Volumul total al cl dirii: 359,2 m³
Cladire Individual
Caracteristici geometrice i termotehnice ale anvelopei: Situatie Actual
PEC – Durata sezon Necesar r cire Durata sezon
Rezistenta înc lzire înc lzire [kWh/m²an] r cire
Suprafa a termica Localitatea [kWh/m²an] [zile] [zile]
Perete Orientare Constanta 496,101 224,0 - -
[m²] corectata
Bucure ti 543,664 226,6 - -
[m²K/W]
Cluj-Napoca 636,387 265,3 - -
PE1 S 35,03 0,517 Bra ov 694,006 281,7 -
PE2 E 24,77 0,517
PE3 Suprafata utila = 75,39 m²
V 23,45 0,517
PE4 N 43,45 0,517 Consum anual
PE5 O 0,68 0,278 Localitatea [kWh/an]
PE6 V 5,51 0,635 Constanta 37.401,1
Bucure ti 40.986,8
UE S 3,78 0,395
Cluj-Napoca 47.977,2
FE1 S 1,48 0,430 Bra ov 52.321,1
FE2 E 3,88 0,430
FE3 V 5,20 0,430 700
FE4 V 1,12 0,430
PIsb1 - 13,09 0,411 600

P.E.C [kWh/m²an]
PIsb2 - 6,12 0,581 500
PL E - 35,50 0,544
PL sb - 21,88 0,426 400
UI sb - 3,24 0,340 300
R sb - 4,17 0,392
Ra - 20,43 3,310 200
Re - N/A 0,669
100
- - - #########
Suprafata exterioara: 252,78 0
Constanta Bucure ti Cluj-Napoca Bra ov
Indice de compactitate al cl dirii: SE / V = 0,58 m-1
Localitate
64 65
 Fi a de audit energetic al cl dirii Fi a de audit energetic al cl dirii
Cladire Individual Cladire Individual
Situatie Solu ie modernizare 1 Situatie Solu ie modernizare 2
PEC – Durata sezon Necesar r cire Durata sezon PEC – Durata sezon Necesar r cire Durata sezon
înc lzire înc lzire [kWh/m²an] r cire înc lzire înc lzire [kWh/m²an] r cire
Localitatea [kWh/m²an] [zile] [zile] Localitatea [kWh/m²an] [zile] [zile]
Constanta 233,073 204,2 -1,376 55,6 Constanta 430,447 220,9 - -
Bucure ti 277,960 208,1 -0,769 46,5 Bucure ti 501,373 223,7 - -
Cluj-Napoca 330,987 234,8 - - Cluj-Napoca 585,350 259,7 - -
Bra ov 354,616 248,1 - - Bra ov 638,488 276,4 - -
Cost investi ie: 3.547,9 EURO Cost investi ie: 916,3 EURO
Cost specific: 3.547,9 EURO/ap. Cost specific: 916,3 EURO/ap.
Durata de rec. a Cost energie Durata de rec. a Cost energie
Economie de energie investi iei economisit : CS Economie de energie investi iei economisit : CS
Localitatea [kWh/an] [%] NR (ani) [EURO/kWh] Localitatea [kWh/an] [%] NR (ani) [EURO/kWh]
Constanta 19.829,7 53,0% 9,4 0,0086 Constanta 2.914,1 8,2% 14,8 0,0210
Bucure ti 20.031,4 48,9% 9,3 0,0071 Bucure ti 3.188,3 7,8% 13,8 0,0192
Cluj-Napoca 23.024,1 48,0% 8,2 0,0062 Cluj-Napoca 3.847,7 8,0% 11,9 0,0159
Bra ov 25.586,6 48,9% 7,5 0,0055 Bra ov 4.185,5 8,0% 11,1 0,0146
Durata de viata = 25 ani Durata de viata = 15 ani
700 700
600 600
P.E.C [kWh/m²an]

P.E.C [kWh/m²an]
500 500
400 400
300 300
200 200
100 100
0 0
Constanta Bucure ti Cluj-Napoca Bra ov Constanta Bucure ti Cluj-Napoca Bra ov
Localitate Localitate
66 67
 Fi a de audit energetic al cl dirii Sinteza rezultatelor vizând Performan a Energetic a unor cl diri de locuit
Cladire Individual
existente – înc lzirea spa iilor:
Situatie Solu ie modernizare 3
PEC – Durata sezon Necesar r cire Durata sezon A. Cl dire colectiv (bloc de locuin e) – 1 Ap. ~ 60 m2
înc lzire înc lzire [kWh/m²an] r cire A.1 Stare Actual
Localitatea [kWh/m²an] [zile] [zile]
Constanta 123,862 200,5 -1,658 85,6 QA ∈ [128; 191] kWh/m2an
Bucure ti 147,704 205,1 -1,035 55,3
Cluj-Napoca 176,082 231,5 - - A.2 Modernizare 1
Bra ov 189,620 242,8 - -
Q1 ∈ [90; 140] kWh/m2an
Cost investi ie: 6.043,0 EURO
Cost specific: 6.043,0 EURO/ap. Ns = 15 ani; Cost = 755 EURO/ap.
Durata de rec. a Cost energie NR1 ∈ [14,6 ; 11] ani
Economie de energie investi iei economisit : CS
[kWh/an] [%] NR (ani) [EURO/kWh] A.3 Modernizare 2
Localitatea
Constanta 28.063,1 75,0% 10,9 0,0143
Bucure ti 29.851,4 72,8% Q2 ∈ [56; 90] kWh/m2an
10,4 0,0135
Cluj-Napoca 34.702,4 72,3% 9,2 0,0116 Ns = 15 ani; Cost = 1.981 EURO/ap.
Bra ov 38.025,7 72,7% 8,5 0,0106
NR1 ∈ [19 ; 14] ani
Durata de viata = 15 ani
700 B. Cl dire individual - 1 ap. ~ 75 m2
B.1 Stare Actual
600
QA ∈ [469; 694] kWh/m2an
P.E.C [kWh/m²an]

500 B.2 Modernizare 1

400 Q1 ∈ [233; 355] kWh/m2an
Ns = 25 ani; Cost = 3.548 EURO/ap.
300
NR1 ∈ [9,4 ; 7,5] ani
200 B.3 Modernizare 2
Q2 ∈ [430; 638] kWh/m2an
100
Ns = 15 ani; Cost = 916 EURO/ap.
0 NR2 ∈ [ 11,1 ; 14,8] ani
Constanta Bucure ti Cluj-Napoca Bra ov B.4 Modernizare 3
Localitate Q3 ∈ [124; 190] kWh/m2an
Ns = 15 ani; Cost = 6.043 EURO/ap.
NR3 ∈ [ 10,9 ; 8,5] ani
68 69
70 71
 PERFORMAN A ENERGETIC A CL DIRILOR EXISTENTE
– APLICA II -
Scop: Studiu de caz privind determinarea performan ei energetice a unei
cl diri existente. Elaborarea certificatului energetic al cl dirii. Analiza
solu iilor de modernizare energetic
Obiective: 1. Parametrii termodinamici ai spa iilor înc lzite: Determinarea: ta, tE, tev
– element de construc ie i incint
2. Temperatura spa iilor neînc lzite: subsol neînc lzit. Temperatura
casei sc rilor
3. Temperatura interioar redus (tiR)
4. Temperatura exterioar de referin (teR)
5. Num rul de grade-zile corectat-înc lzire continu i necesarul /
consumul anual de c ldur pentru înc lzirea spa iilor
6. Indicele de consum de c ldur / nota energetic / clasa energetic
de încadrare a cl dirii
7. Solu ii de modernizare energetic a cl dirii.
Prezentarea general a cl dirii
Elemente de alc tuire arhitectural
Blocul M28 - strada Arinii Dornei nr. 4, sector 6, Bucure ti (ansamblul
Uverturii)
Proiectat de I.P.B., în anul 1973 (proiect 9210). Execu ie în anul 1974.
Bloc „turn”, cu parter i 10 etaje (P+10E), par ial un etaj XI tehnic, cu subsol
general. În l imea de nivel este de 2,75 m. Rezult în l imea 11 x 2,75 = 30,25 m.
În vecin tate mai exist înc 3 blocuri identice M27, M29 i M30.
Fa ada principal (cu intrare) spre SUD.
Blocul cuprinde 44 apartamente, câte 4 apartamente identice pe etaj, cu:
o camer de zi, dou dormitoare, baie, buc t rie, debara, c mar , vestibul i
logie.
72 73
74 75
 Structura de rezisten i izolare termic
Structura de rezisten a cl dirii este alc tuit din pere i structurali din beton
armat clasa Bc 15 (B200), cu grosime de 20 cm, executa i cu cofraje obi nuite.
Plan eele de 12 cm grosime, sunt dale prefabricate din beton armat clasa
Bc 20, prev zute pe contur cu din i de rezemare i must i de continuitate.
Monolitiz rile sunt realizate cu beton B300.
Pere ii structurali din beton armat, precum i bulbii acestora i stâlpii, sunt
c ptu i i, la exterior, cu fâ ii YTONG de 15 cm grosime.
Pe fa ade, între stâlpi i bulbii pere ilor structurali, ferestrele au parapete din
zid rie de blocuri BCA-GBN50 de 25 cm grosime.
Apartamentele, inclusiv trei din cele de la parter, au cate o semilogie
prev zut cu u spre camera de zi i cu fereastr spre buc t rie. Peretele exterior
al buc t riei este alc tuit din zid rie de blocuri BCA GBN 50 de 20 cm grosime. U a
spre camera de zi are un spalet din fâ ii armate din BCA GBN 50 de 22,5 cm
grosime (7,5 + 15 cm).
Buiandrugii ferestrelor sunt realiza i din grinzi de fa ad din beton armat
monolit de 30 cm grosime, prev zute la partea inferioara cu un rebord de 10 cm
în l ime, i sunt c ptu ite cu placi BCA de 15 cm grosime.
Pere ii exteriori de la etajul XI sunt alc tui i din zid rie de c r mida plin de 25
cm grosime.
Terasa este izolat termic cu placi BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un
beton de pant având grosimea medie de 10 cm .
Plan eul de peste subsol nu are prev zut nici o izola ie termic . Soclul
perimetral nu este termoizolat.
Tâmpl ria exterioar de la ferestre i de la u ile spre semilogii, este din lemn,
cuplat (STAS 465-71), prev zut cu dou foi de geam simplu de 3 mm grosime.
Tocurile sunt pozi ionate la fa a interioar a parape ilor.
Tâmpl ria u ilor de la intrare, de la camera de gunoi i de la camera troliilor
este metalic . Ferestrele i u ile exterioare de la etajul XI sunt simple, metalice.
Instala ia de înc lzire i de preparare a apei calde de consum
Înc lzirea blocului M 28 este asigurat prin livrare de agent termic de la
punctul termic PT 1 Uverturii. Lungimea total a re elei de alimentare cu agent termic
secundar între punctul termic i blocul M 28 este de 750 m (2 x 375 m). Diametrul
conductelor variaz între Dn 300 i Dn 125 datorit faptului c pe acela i traseu sunt
racorda i înc 9 consumatori de tipul parter i patru nivele. Din punct de vedere al
aliment rii cu agent termic, blocul M 28 se afl într-o situa ie dezavantajoas , fiind
amplasat practic la cap tul unei ramifica ii a re elei de distribu ie a agentului termic
secundar.
76
Necesar de c ldur de calcul Qo= 276 000kcal/h (320 930W).
Releveul efectuat asupra instala iei de înc lzire a blocului M 28 a condus la
valoarea total de 2646 elemente de radiator de tipul 600/150/2 (din care 2569
elemente în spa iul locuit, 58 elemente în spa iile anexe înc lzite, respectiv 19
elemente în holul de intrare în cl dire – considerat împreun cu casa sc rii)
caracterizate de fluxul termic nominal de 116kcal/h element. Rezult o putere
instalat de 307 000kcal/h (356 900W). Se deduce un exces de putere instalat
B = 1,112.
Instala ia de înc lzire interioar însumeaz 224 corpuri de înc lzire, din care
219 corpuri în spa iile locuite (câte 5 corpuri în apartamentele 3-44, 6 corpuri în ap. 1
i 3 corpuri în ap. 2), respectiv 5 corpuri de înc lzire în spa iile comune (casa sc rii i
anexe).
Debitul nominal de agent termic, conform proiectului este Go = 13 800 kg/h.
Condi ii nominale: t oTS = 95 o C, t RS
o
= 75 o C i t io = 20 o C , t eo = −15 o C .
Distribu ia agentului termic se realizeaz prin sistemul bitubular cu distribu ie
inferioar i coloane verticale care str bat plan eele. Coloanele sunt aparente i sunt
racordate la partea superioar a cl dirii la vasul de aerisire. În subsolul tehnic al
cl dirii conductele sunt plasate sub form de distribu ie ramificat pe dou ramuri
principale alimentând apartamentele de pe latura sud, respectiv nord, a cl dirii, prin
intermediul a 14 coloane. Corpurile statice din apartamente sunt prev zute cu
robinete col ar de tipul dublu reglaj f r posibilitatea de reglare a temperaturii incintei
i din care mai pu in de jum tate sunt nefunc ionale. Instala ia de înc lzire interioar
este caracterizat de o func ionare anormal , consecin a depunerilor de materii
organice i anorganice din interiorul corpurilor de înc lzire i a abaterilor debitelor
caracteristice corpurilor de înc lzire i coloanelor de alimentare ale acestora, fa de
valorile de proiect.
Aprecieri privind starea actual a cl dirii
Imobilul a fost în general bine între inut de-a lungul timpului. Instala iile
interioare prezint uzura normal dup 26 ani de func ionare.
Blocul prezint o înclina ie de la axa vertical , cunoscut i înaintea
cutremurului din 1977. În partea de N-E a cl dirii, în zona în care intr în cl dire o
serie de conducte din exterior, terenul, antrenând i trotuarul din jurul blocului, a
suferit o tasare, fapt care a condus la stagnarea apelor pluviale pe perioadele cu
precipita ii. Au rezultat, la pere ii exteriori ai apartamentului nr. 3 de la parter, zone cu
igrasie i mucegai.
77
 • Rezisten e termice corectate ale elementelor de construc ie din Num rul de schimburi de aer cu exteriorul rezult na = 0,9 h-1:
componen a cl dirii - tâmpl ria exterioar nu este prev zut cu garnituri de etan are
Rezistenta Rezistenta (permeabilitate ridicat );
termica in termica - cl direa este de tip “colectiv”, cu dubl expunere;
Elem. de Suprafa a câmp corectata - se apreciaz c cl direa poate fi considerat “moderat ad postit ”;
c-tie Descriere Orientare [m²] [m²K/W] r [m²K/W] - tâmpl ria nu este în stare deteriorat .
PE1 Pereti exteriori curenti N 579,33 0,866 0,812 0,703
PE2 Pereti exteriori curenti S 562,57 0,866 0,812 0,703 • Arii i rezisten e termice ale elementelor de construc ie care separ
PE3 Pereti exteriori curenti E 330,22 0,866 0,812 0,703 casa sc rii de subsolul tehnic al cl dirii
PE4 Pereti exteriori curenti V 331,90 0,866 0,812 0,703 Subsolul tehnic al cl dirii i camera pubelelor se consider un singur spa iu
PE5 Pereti exteriori la et. XI N 12,23 0,471 1,000 0,471 având temperatura tSb, iar casa sc rii i holul de intrare în cl dire se consider un
PE6 Pereti exteriori la et. XI S 37,02 0,471 1,000 0,471 singur spa iu având temperatura tCS.
PE7 Pereti exteriori la et. XI E 13,45 0,471 1,000 0,471
1) Elemente de construc ie între casa sc rii i subsol / camera pubelelor
PE8 Pereti exteriori la et. XI V 13,45 0,471 1,000 0,471
PE9 PE la intrare parter V 3,99 0,815 1,000 0,815 a) Pere i între casa sc rii i camera pubelelor
PE10 Planseu sub et. I, la intrare - 5,08 1,373 1,000 1,373 a.1. Pere i din b.a. 20 cm + zid rie din c r mizi 12,5 cm (casa sc rii)
TE ap Terasa peste apartamente (et. X) O 241,92 0,952 0,931 0,886
S = 4,13 m2 R = 0,510 m2K/W
TE c Terasa peste spatii comune (et. XI) O 29,57 0,916 0,804 0,736
Pl Pb PI catre Pubele - 21,31 0,521 1,000 0,521
a.2. Pere i din zid rie din c r mizi pline de 25 cm grosime (casa sc rii)
Pl Sb PI catre Subsol - 5,78 0,366 1,000 0,366 S = 3,85 m2 R = 0,551 m2K/W
Ul Sb UI catre Subsol - 1,89 0,340 1,000 0,340 a.3. Pere i din zid rie din c r mizi pline de 24 cm grosime (hol intrare)
PL Pb Planseu peste Pubele - 14,00 1,056 1,000 1,056 S = 10,11 m2 R = 0,551 m2K/W
PL Sb Planseu peste subsol - 228,05 0,363 0,950 0,345
a.4. Perete din b.a. de 20 cm grosime (hol intrare)
CS Pereti si plansee catre casa scarii - 919,16 0,394 1,000 0,394
FE1 Tamplarie exterioara cuplata S 119,76 0,390 - 0,390 S = 2,20 m2 R = 0,366 m2K/W
FE2 Tamplarie exterioara cuplata N 124,96 0,390 - 0,390 TOTAL a.1. … a.4.
FE3 Tamplarie exterioara cuplata V 149,68 0,390 - 0,390 ΣS = 20,29 m2 R m = 0,514 m 2K / W
FE4 Tamplarie exterioara cuplata E 151,36 0,390 - 0,390
FE5 Tamplarie metalica la spatii comune N 1,20 0,170 - 0,170
b) Pere i între casa sc rii i subsol
FE6 Tamplarie metalica la spatii comune S 3,00 0,170 - 0,170 S = 10,48 m2 R = 0,395 m2K/W
3900,88 0,557 0,928 0,517 c) Tâmpl rie interioar (u opac ) între casa sc rii i subsol
S = 1,89 m2 R = 0,340 m2K/W
• Coeficien ii de absorb ie a radia iei solare, factorul optic mediu i d) Plan eu sub casa sc rii, peste subsol
num rul de schimburi de aer cu exteriorul
S = 29,47 m2 R = 0,405 m 2K / W
Coeficien i medii de absorb ie a radia iei solare la pere i αabs:
- la fa ade P…et. X αabs = 0,70 (Tencuial similipiatr de culoare cenu ie); e) Perete hol intrare spre subsol
- în logii P … et. XI: αabs = 0,42 (Tencuieli din var în culoare deschis ); S = 0,90 m2 R = 0,488 m2K/W
- la teras peste et. X: αabs = 0,58 (Pl ci din beton simplu);
f) Plan eu hol intrare spre subsol
- la teras peste et. XI: αabs = 0,66 (Pietri , asimilat cu “nisip cu pietri ”);
S = 14,91 m2 R = 0,359 m2K/W
Factorul optic mediu la tâmpl rie exterioar : ( ατ )n = 0,30 (Tâmpl rie din
lemn, cuplat , cu dou geamuri simple). TOTAL a) … f)
ΣS = 77,94 m2 R m = 0,415 m 2K / W
78 79
2) Elemente de construc ie opace exterioare la casa sc rii i la holul de intrare Determinarea consumului anual normal de c ldur pentru înc lzire
a) pere i din zid rie din c r mizi pline, conform C3
S = 17,58 m² R = 0,520 m²K/W Q nec =
SE
RP
( ) [ ]
⋅ t io − t ev + n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ t io ⋅ B1 + (1 − B1 ) ⋅ t ev − t e − a ⋅ SLoc
b) plan eu teras peste casa sc rii
S = 13,43 m² R = 0,916 m²K/W
c) Pere i din zid rie din c r mizi pline la intrare în cl dire
Qnec =
SE
RP
[
+ n a ⋅ V ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1 ⋅ t iR − t eR ] [W]
S = 5,10 m2 R = 0,520 m 2K / W
TOTAL a) … c) SE •
Q an = 0,024 ⋅ + n a ⋅ V⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ B1 ⋅ C ⋅ NGZ [kWh/an]
ΣS = 36,11 m2 R m = 0,620 m 2K / W R
3) Elemente de construc ie vitrate exterioare la casa sc rii i la holul de intrare
Temperatura medie volumic a aerului interior
a) Tâmpl rie exterioar metalic et. XI
S = 4,80 m² R = 0,170 m²K/W t a = B1 ⋅ t io + (1 − B1 ) ⋅ t ev [°C]
b) Pere i vitra i la casa sc rii
în care
S = 7,40 m² R = 0,220 m²K/W
α r ⋅ FR
c) Tâmpl rie exterioar metalic hol intrare
1 α cv + α r ⋅ FR
S = 6,10 m² R = 0,170 m²K/W B1 = 1 + ⋅ = 1,1955
R S T α r ⋅ FR
TOTAL a) … c) α cv ⋅ 1 + −1 ⋅
SE α cv + α r ⋅ FR
ΣS = 18,30 m2 R m = 0,187 m 2K / W
Coeficientul superficial de transfer de c ldur prin convec ie: αcv = 3,0 W/m2K;
4) Volum util casa sc rilor i hol intrare Coeficientul superficial de transfer de c ldur prin radia ie: αr = 4,5 W/m2K;
VCS = 800 m3 Suprafa a total lateral a incintelor (inclusiv pere i interiori) : ST = 8.528,58 m2
ST
• Arii i rezisten e termice ale elementelor de construc ie care separ α i = α cv + α r ⋅ FR ⋅ = 8,903 m2K/W
subsolul neînc lzit de mediul exterior SE
1) Plan eu între subsol i mediul exterior R = 0,517 m 2K / W
S =17,00 m2 R = 0,234 m 2K / W
FR = 0,20 ⋅ (6 − 3 ) =0,60
2) Pere i exteriori supraterani, la soclu (h = 0,56 m)
P = 68,20 m f t = 1,062 (înc lzire cu corpuri statice),
a
h = 0,56 m C = 0,96 x 0,93 x 1,0 = 0,893
S = 38,19 m2
R = 0,330 m 2K / W
3) Placa inferioar a subsolului
S = 297,68 m2
4) Volum util subsol i camera pubele
VSb = 660,76 m3
80 81
 32
B1 = 1,30 ta
30 [°C] Temperaturi echivalente ale elementelor de construc ie adiacente mediului exterior
(exemplificare pentru luna ianuarie):
B1 = 1,25
28 Temp. aer exterior [°C] = -2,40
B1 = 1,20 Temp. subsol [°C] = 15,33
Structura
Temp. casa scarilor [°C] = 17,39
26 Ianuarie
B1 = 1,15
Rezistenta
Temp. Temp.
Element de Suprafa a termica S/R IT(v) IT(o) Id
24 Orientare ext. echiv
B1 = 1,10 constructie [m²] corectata [W/K] [W/m²] [W/m²] [W/m²]
[°C] [°C]
[m²K/W]
PE1 N 579,33 0,703 823,86 -2,40 13,57 0,00 13,57 -1,84
B1 = 1,05 22 PE2 S 562,57 0,703 800,02 -2,40 76,69 0,00 13,57 -0,23
PE3 E 330,22 0,703 469,60 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40
B1 = 1,00 PE4 V 331,90 0,703 471,99 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40
20
PE5 N 12,23 0,471 25,97 -2,40 13,57 0,00 13,57 -2,06
-15 -10 -5 0 5 10 PE6 S 37,02 0,471 78,60 -2,40 76,69 0,00 13,57 -1,10
tev [°C] PE7 E 13,45 0,471 28,56 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,80
PE8 V 13,45 0,471 28,56 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,80
PE9 V 3,99 0,815 4,90 -2,40 30,92 0,00 13,57 -1,40
Aporturile interne de c ldur se determin în func ie de num rul mediu PE10 - 5,08 1,373 3,70 -2,40 0,00 0,00 0,00 -2,40
normalizat de persoane aferent cl dirii expertizate, dup cum urmeaz : TE ap O 241,92 0,886 272,95 -2,40 0,00 49,61 27,14 -0,82
TE c O 29,57 0,736 40,15 -2,40 0,00 49,61 27,14 -0,60
Indice mediu de ocupare a suprafe ei camerelor de locuit: iLoc = 0,078.
Pl Pb - 21,31 0,521 40,90 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
Suprafa a camerelor de locuit: SLoc = 1.770,87 m2
Pl Sb - 5,78 0,366 15,79 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
Suprafa a util înc lzit a cl dirii: SÎnc = 2.613,26 m2
Ul Sb - 1,89 0,340 5,56 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
Num r apartamente / buc t rii: 44
PL Pb - 14,00 1,056 13,26 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
Num r mediu normalizat de persoane pe cl dire:
PL Sb - 228,05 0,345 661,30 15,33 0,00 0,00 0,00 15,33
NP = 1.770,87 x 0,078 = 138,1. CS - 919,16 0,394 2334,03 17,39 0,00 0,00 0,00 17,39
FE1 S 119,76 0,390 307,08 -2,40 76,69 0,00 13,57 3,77
• Ocupan i 65 x 138,1 = 8.976,5 W FE2 N 124,96 0,390 320,41 -2,40 13,57 0,00 13,57 -0,81
• Ap cald 20 x 44 + 15 x 138,1 = 2.951,5 W FE3 V 149,68 0,390 383,79 -2,40 30,92 0,00 13,57 0,45
• Preparare hran 100 x 44 = 4.400 W FE4 E 151,36 0,390 388,10 -2,40 30,92 0,00 13,57 0,45
• Aparate casnice 112,5 x 44 = 4.950 W FE5 N 1,20 0,170 7,06 -2,40 13,57 0,00 13,57 -1,71
• Iluminat 44 x 30 = 1.320 W FE6 S 3,00 0,170 17,65 -2,40 76,69 0,00 13,57 0,29
TOTAL: 22.598 W Suprafata exterioara: 3.900,88 m² 7.543,78 Temp. ext. virtuala [°C] = 6,57
Temp. ext. de ref. [°C] = 4,68
22.598
Rezult : a = = 8,65 W/m 2
2.613,26
Temperatura interioar medie a cl dirii: t io = 19,615 C
2613,3
t iR = 19,615 − 8,65 ⋅ = 17,34°C
3.900,88
+ 0,33 ⋅ 1,1955 ⋅ 0,9 ⋅ 6.783,45
0,517
82 83
 F6
F5
F4
F3
F2
F1
C5
C4
C3
C2
Coef. numerici

Nr. c.î. =
SETcs =
SF Sb =
Alfa.i,sb =
Lambda.s =
Lambda.0 =
Lambda.1 =
Lambda.p =

na L,cs =
na,sb =
H=
h=
b=
a=
ta =
tio =
Lam.iz,m =
Del.iz,m =
re,m =
rc,m =
Lm =
Vsb =

na,cs =
Vcs =
Spe,sb =
Spi,sb =
Spd,sb =
Scs,s =
Sf,cs =
Spe,cs =
Si,cs =

Date necesare determin rii temperaturilor casei sc rilor i subsolului tehnic:

2.334,03
132,00
187,81

19,615
50,36
81,00

50,36

5,035

683,3

800,0

271,0
297,7

919,2
0,48

1,16
0,93
1,27
1,74

0,20
0,60

13,6

0,14
0,04
0,09
0,05

0,50

85,2

77,9
18,3
36,1
0,33
0,59

2,27

165
1,8
12

23
10
4

6
-
A
F15
F14
F13
F12
F11
F10
F9
F8
F7

m²
m²
W/m²K
W/m.K
W/m.K
W/m.K
W/m.K

h-1
h-1
m
m
m
m
°C
°C
W/m.K
m
m
m
m
m³

h-1
m³
m²
m²
m²
m²
m²
m²
m²
84

qR(0) =
vânt mediu =
Alfa.e =
Perim.sb. =
Del.0 =
Del.1 =
Del.p =

R,a =
R,e =
Rpe,sb =
Rpi,sb =
R,p0 =
Rcs,s =
Rf,cs =
Rpe,cs =
Ri,cs =
26,67
1,06
1,36
0,27
0,67
0,71
25,83
25,18
0,44
4,83

4,1006
0,5971

2,8800
0,305
0,368

0,415
0,187
0,620
0,394
68,2

0,44
525
0,4

0,1

0,1
17
W/m²
m/s
W/m²K
m
m
m
m

m²K/W
m²K/W
m²K/W
m²K/W
m²K/W
m²K/W
m²K/W
m²K/W
m²K/W
T.ext.m T.apa,k Te.Sb k Temp.Sb Temp.CS. OBSERVATII
Luna [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ]
Iunie 20,20
Iulie 22,00 22,00 20,92 19,89 19,90 Fara flux termic disipat catre exterior
August 21,20 21,20 21,68 19,59 19,81 Fara flux termic disipat catre exterior
Septembrie 16,90 39,43 19,48 20,34 19,47 Fara flux termic disipat catre exterior
Octombrie 10,80 42,58 14,46 18,92 18,82 Punctul de despartire pe peretii verticali
Noiembrie 5,20 45,48 8,56 17,51 18,22 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Decembrie 0,20 48,06 3,20 16,15 17,68 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Ianuarie -2,40 49,41 -0,84 15,33 17,39 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Februarie -0,10 48,22 -1,48 15,77 17,63 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Martie 4,80 45,68 1,86 17,03 18,16 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Aprilie 11,30 42,32 7,40 18,72 18,86 Punctul de despartire pe pardoseala subsolului
Mai 16,70 39,53 13,46 20,10 19,44 Punctul de despartire pe peretii verticali
Iunie 20,20 20,20 18,10 19,21 19,70 Punctul de despartire pe peretii verticali

D eterminarea duratei normale de incalz ire & a necesarului de caldura.

Luna D z ,k Temp.ext. Temp.sbs. Temp.C S. Temp.int.R Temp.ext.R. D z(k) real Nr. lunar C ons. caldura C ons.C ald.C S
calendar. [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ zile ] grd-zile. [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]
Iulie 31 22,00 19,89 19,90 17,34 23,16
August 31 21,20 19,59 19,81 17,34 22,84
Septembrie 30 16,90 20,34 19,47 17,34 19,73 0,0 0,0
Octombrie 31 10,80 18,92 18,82 17,34 14,88 31,0 76,2 16,3 0,338
Noiembrie 30 5,20 17,51 18,22 17,34 10,15 30,0 215,7 46,0 0,466
D ecembrie 31 0,20 16,15 17,68 17,34 6,44 31,0 338,0 72,1 0,612
Ianuarie 31 -2,40 15,33 17,39 17,34 4,68 31,0 392,7 83,8 0,681
Februarie 28 -0,10 15,77 17,63 17,34 6,78 28,0 295,7 63,1 0,560
Martie 31 4,80 17,03 18,16 17,34 10,55 31,0 210,5 44,9 0,493
Aprilie 30 11,30 18,72 18,86 17,34 15,43 29,3 56,1 12,0 0,308
Mai 31 16,70 20,10 19,44 17,34 19,50 0,0 0,0
Iunie 30 20,20 19,21 19,70 17,34 22,02
211,3 1.585,0 338,2 3,46
85
 30 Rezult :
Februarie

Aprilie

Iulie

August
Iunie

Septembrie
Decembrie
Octombrie

Mai
Ianuarie
Noiembrie

Martie
Iulie

August

Septembrie

• Randamentul de distribu ie al instala iei de înc lzire: ηd = 0,94

25
• Randamentul instala iei de înc lzire interioar :
20 η înc = 0,92x0,94x1,0=0,8
Temperaturi [°C]

63,
15
• Consumul anual de c ldur pentru înc lzire, la nivelul racordului la sistemul
10 de alimentare cu c ldur , este: Q Sanînc = 395,9 MWh/an,
• Consumul specific anual de c ldur pentru înc lzirea spa iilor cl dirii, la
5
nivelul sursei de c ldur (racordul la re eaua de termoficare):
0 qSanînc = 151,5 kWh/m²an,
Temp.int.R-i Temp.ext.R.-i
-5
Temp.int.R-v Temp.int.R-v • Consumul specific anual de c ldur pentru înc lzirea spa iilor cl dirii, la
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360 390 420 450 480
nivelul spa iilor înc lzite: qan
înc = 130,7 kWh/m²an,
Ziua
• Consumul anual de c ldur la nivelul unui apartament mediu:
7,74 Gcal/ap.an.
Durata sezonului de înc lzire i num rul corectat de grade zile pentru înc lzire
s-au determinat din verificarea condi iei de identitate, la începutul, respectiv sfâr itul
Determinarea curbei de reglaj termic al instala iei de înc lzire
sezonului de înc lzire, dintre temperatura interioar medie redus din spa iul înc lzit
Varia ia necesarului mediu orar de c ldur pentru înc lzirea spa iilor i varia ia
i temperatura exterioar de referin a cl dirii considerate. Au rezultat urm toarele
temperaturii de tur a agentului termic în raport cu temperatura exterioar medie
valori:
zilnic se determin pe baza urm toarelor date:
• Durata sezonului de înc lzire: DZ = 211,3 zile
• Momentul de începere al sezonului de înc lzire: 01 octombrie
m= -1,034
• Momentul de sfâr it al sezonului de înc lzire: 29 aprilie n= 51,33
A.sb = 26,6675 Temp.ext. Tev Qnec.Loc
• Num rul corectat de grade-zile pentru înc lzire: NGZ = 1.585,0 grd.zi
epsi.c.(L)= 0,11 [ °C ] [ °C ] [W]
• Consumul anual de c ldur pentru înc lzire, epsi.c.(C)= 0,11 16,90 20,77
S.RL = 680,79 10,80 16,17 25.876,4
la nivelul spa iilor înc lzite, este: Q an
înc = 338,2 MWh/an, S.RC = 0 5,20 11,59 74.828,2
• Consumul anual de c ldur pentru înc lzire S.RCS = 5,04 0,20 8,15 113.277,7
qr.(0) = 525
an -2,40 6,57 131.588,2
aferent casei sc rilor: Q CS = 3,46 MWh/an, r.1 = 0,00013
r.2 = 0,01602 -0,10 8,67 109.776,7
• Cantitatea de c ldur disipat prin conductele de distribu ie s.1 = -0,01399 4,80 12,20 70.742,6
s.2 = -0,60585 11,30 16,74 20.215,8
a agentului termic din subsolul tehnic al blocului: Q Pand = 24,59 MWh/an.
ti(0) = 19,62
B1 = 1,1955
c.rd = 0,92
c.rh = 0,95
Exp. "m" = 1,30
86 87
 În urma m sur rilor efectuate în subsolul tehnic al cl dirii a fost determinat
Au rezultat urm toarele valori: p1 p2 valoarea medie caracteristic a pierderii de ap din instala ia de utilizare a apei calde
M1 = -103,9522328 -8036,93 112258,0
de consum: gP = 24,75 l/zi.
M2 = 9684,447377 W1 W2
M3 = 201,0681486 0,7308 8,3335 Temperatura medie anual a apei reci este t r = 10°C. Temperatura apei calde
R5 = 0,00373 q1 q2
P1 = 21,03359052 de consum este t ac 0 = 55 °C .
0,2601 15,9542
P2 = 0,091864239
Cantitatea de c ldur disipat de la conductele de distribu ie din subsol
(exclusiv conducta de recirculare care nu func ioneaz ) i de la coloanele de
240.000
tT Qnec distribu ie din cl dire:
80 220.000
[°C] [W]
2⋅π
200.000 Q Psb = ⋅ 8,839 ⋅ [(31 + 31 + 31 + 30 ) ⋅ (55 − 23 ) + 30 ⋅ (55 − 22,998 ) +
1000
70 180.000
+ 31⋅ (55 − 18,92) + 30 ⋅ (55 − 17,51) + 31⋅ (55 − 16,15 ) + 31⋅ (55 − 15,33 ) +
160.000 + 28 ⋅ (55 − 15,77 ) + 31⋅ (55 − 17,03 ) + 30 ⋅ (55 − 18,82)] = 17.240 kWh / an
60 140.000
2⋅π
⋅ 9,091⋅ [(31 + 31 + 31 + 30 ) ⋅ (55 − 25 ) + 30 ⋅ (55 − 19,73 ) +
120.000
Q Pcol =
50 100.000 1000
+ (31 + 30 + 31 + 31 + 28 + 31 + 30 ) ⋅ (55 − 18,83 )] = 14.069 kWh / an
80.000
40 60.000
tTUR [°C] 85
40.000
A sb = = 8,839 W / K
Qnec.Loc [W] 1 0,04 0,33
⋅ ln 1 + 2 ⋅ +
30 20.000 0,14 0,05 0,13
-15 -10 -5 0 5 10
te [°C] 120
A Col = = 9,091W / K
0,33
0,025
Determinarea consumului anual normal de c ldur pentru prepararea apei Cantitatea anual medie de c ldur facturat la nivel de bloc (conform
calde de consum
facturilor) este:
Determinarea consumului anual normal de c ldur pentru prepararea apei
f 248,64 ⋅ 1000
calde de consum pentru blocul expertizat se bazeaz pe valorile consumurilor Q acm = = 289116 kWh/an
0,86
facturate pe o perioad de cinci ani consecutivi (1995 - 1999), centralizate în tabelul
urm tor: Num rul real de persoane aferent cl dirii, determinat ca valoare medie pe
Anul Qf.acm[Gcal] Nr. Persoane perioada de facturare 1995-1999, este NPRe al = 102,4 persoane;
1995 226,12 110 Num rul mediu normalizat de persoane aferent cl dirii, determinat func ie de
1996 231,19 103
1997 232,26 106 indicele mediu (statistic) de ocupare a locuin elor, este:
1998 274,25 96
NP = 0,078 ⋅ 1770,87 = 138,1 persoane.
1999 279,38 97
Valori medii 248,64 102,40
88 89
 Cantitatea de c ldur normalizat corectat : Elaborarea certificatului energetic al cl dirii
138,1
f .c
Q acm = 289116 ⋅ − (17.240 + 14.069 ) = 358.680 kWh/an Notarea din punct de vedere energetic a unei cl diri existente se efectueaz
102,4 func ie de consumul specific anual normal de c ldur estimat pe baza expertizei
energetice a cl dirii.
Consumul de ap normalizat la temperatura conven ional t ac 0 :
Notele de referin ata ate cl dirii certificate vizeaz cl direa de referin ,
caracterizat de utilizare ra ional a c ldurii, i cl direa eficient , caracterizat de
3,6 ⋅ 10 6 ⋅ 358.680
V= = 6.906,9 m3/an utilizare eficient a c ldurii.
994,9 ⋅ 4.175,9 ⋅ (55 − 32,5 )
Pierderea de ap m surat sub forma cantit ii de ap pierdut pe durata unui Penaliz ri acordate cl dirii certificate
an:
Starea subsolului tehnic al cl dirii: Uscat , dar f r posibilitate
VP = 0,02475 ⋅ 24 ⋅ 365 = 216,8 m3/an de acces la instala ia comun p1 = 1,01
Utilizarea u ii de intrare în cl dire cl dirii: U a este prev zut
Cantitatea de ap cald normalizat , la nivelul punctelor de consum din cu sistem automat de închidere i sistem de siguran (interfon,
cheie) p2 = 1,00
apartamente, la temperatura t ac 0 , este:
Starea elementelor de închidere mobile din spa iile comune
(casa sc rilor) – c tre exterior sau c tre ghene de gunoi:
VLoc = 6.906,9 – 216,8 = 6.690,2 m3/an
Ferestre / u i în stare bun , dar neetan e p3 = 1,02
Consumul specific normalizat de ap cald echivalent din punct de vedere al Starea arm turilor de închidere i reglaj de la corpurile statice:
entalpiei masice: Corpurile statice nu sunt dotate cu arm turi de reglaj sau cel
pu in jum tate dintre arm turile de reglaj existente nu sunt
1 6.690,2 func ionale p4 = 1,05
qacL = ⋅ = 132,7 l/pers.zi
0,365 138,1 Sp larea / cur irea instala iei de înc lzire interioar : Corpurile
statice au fost demontate i sp late / cur ate în totalitate cu
Consumul mediu specific normalizat de c ldur pentru ap cald : mai mult de trei ani în urm p5 = 1,05
Existen a arm turilor de separare i golire a coloanelor de
289.116 138,1
iacm = ⋅ = 149,2 kWh/m2an înc lzire: Coloanele de înc lzire nu sunt prev zute cu arm turi
2.613,26 102,4 se separare i golire a acestora sau nu sunt func ionale p6 = 1,03
Existen a echipamentelor de m sur pentru decontarea
Eficien a energetic a instala iilor de livrare a apei calde rezult :
consumurilor de c ldur : Nu exist nici contor general de
6.690,2 ⋅ 994,9 ⋅ 4.175,9 ⋅ (55 − 10 ) c ldur pentru înc lzire, nici contor general de c ldur pentru
ε acm = = 0,89 ap cald de consum, consumurile de c ldur fiind determinate
138,1
3,6 ⋅ 10 6 ⋅ 289.116 ⋅ în sistem pau al p7 = 1,15
102,4
Starea finisajelor exterioare ale pere ilor exteriori: Stare bun a
tencuielii exterioare p8 = 1,00
Starea pere ilor exteriori din punct de vedere al con inutului de
umiditate al acestora: Pere i exteriori usca i p9 = 1,00
Starea acoperi ului peste pod: nu este cazul p10 = 1,00
Starea co ului / co urilor de evacuare a fumului: nu este cazul p11 = 1,00
p o = p 1 ⋅ p 2 ⋅ p 3 ⋅ p 4 ⋅ p 5 ⋅ p 6 ⋅ p 7 ⋅ p 8 ⋅ p 9 ⋅ p 10 ⋅ p 11 = 1,345
90 91
 Determinarea caracteristicilor cl dirii de referin e) Rezisten ele termice corectate ale elementelor de construc ie din componen a
anvelopei cl dirii de referin sunt urm toarele:
a) Forma geometric , volumul i suprafa a total a anvelopei - acelea i ca i
Pere i exteriori opaci verticali:
cl direa real ;
19,615 − (− 15 )
b) Suprafa a elementelor de construc ie transparente (ferestre, luminatoare, pere i R PE = = 1,082 m 2K / W
8⋅4
exteriori vitra i) pentru cl diri de locuit este:
Tâmpl rie exterioar :
S F(R) = 0,21⋅ 2613,26 = 548,78 m²
R F = 0,39 m 2K / W
c) Suprafe ele elementelor de construc ie vitrate pe fiecare din fa adele cl dirii Teras exterioar :
sunt prezentate în tabelul 3.1;
19,615 − (− 15 )
d) Suprafa a pere ilor exteriori opaci verticali este: R TE = = 1,442 m 2K / W
8⋅3
(R)
S Pe = 2434,12 − 548,78 = 1885,34 2 m Perete exterior orizontal (inferior):
19,615 − (− 15 )
Rezistenta R PePd = = 2,885 m 2K / W
Element de Suprafa a termica 6⋅2
Orientare
constructie [m²] corectata Tâmpl rie exterioar pe casa sc rilor:
[m²K/W]
PE1 N 579,60 1,082 R CS = 0,27 m 2K / W
PE2 S 562,83 1,082 Plan eu peste subsolul tehnic:
PE3 E 330,54 1,082
PE4 V 332,22 1,082 19,615 − t Sb(R )
PE5 N 12,23 1,082
R PLSb =
6⋅2
PE6 S 37,03 1,082
Pere i c tre subsolul tehnic:
PE7 E 13,45 1,082
PE8 V 13,45 1,082 19,615 − t Sb(R )
PE9 V 3,99 1,082 R PiSb =
8⋅4
PE10 - 5,08 2,885
TE ap O 241,92 1,442 în care t Sb(R ) reprezint temperatura subsolului tehnic al cl dirii de referin ,
TE c O 29,57 1,442 determinat conform NP 048-2000 în urm toarele ipoteze:
Pl Pb - 21,31 0,521 - Temperatura exterioar te = -15°C, regim termic sta ionar, f r influen a
Pl Sb - 5,78 0,366 radia iei solare pentru pere ii exteriori ai subsolului;
Ul Sb - 1,89 0,340
PL Pb - 14,00 1,092 - Temperatura exterioar caracteristic solului, t eS , (pentru elementele de
PL Sb - 228,05 1,092 construc ie amplasate sub cota terenului sistematizat (CTS) se determin
CS - 919,16 0,394 inând seama de coeficientul de masivitate termic a solului, mS = 0,486,
FE1 S 119,50 0,390 conform SR 1907/1;
FE2 N 124,69 0,390 - Conductele din subsolul tehnic sunt termoizolate conform solu iei de
FE3 V 149,36 0,390 proiect (conductivitate termic de calcul λiz = 0,045 W/m K.
FE4 E 151,04 0,390
Temperatura subsolului tehnic al cl dirii se determin în func ie de
FE5 N 1,20 0,390
FE6 S 2,99
rezisten ele termice R PLSb i R PiSb care, la rândul lor depind de t Sb(R ) , rezolvarea
0,390
Suprafata exterioara: 3.900,9
m² problemei f cându-se iterativ, pornind de la valorile rezisten elor termice
Rmed = 0,655
m²K/W caracteristice cl dirii reale.
92 93
 Rezult : k) Instala ia de înc lzire interioar este caracterizat de dot rile i parametrii de
t eS = 2,79°C func ionare conform proiectului, nu sunt pierderi de fluid în instala iile interioare;
t Sb(R ) (1) = 10,31°C i t CS(R ) (1) = 16,25°C l) Conductele de distribu ie din subsolul tehnic sunt izolate termic cu vat
mineral (λiz = 0,045 W/m K) de 4 cm grosime;
Cu aceste valori se determin rezisten ele termice ale elementelor de
construc ie adiacente subsolului i spa iului casei sc rilor pentru cl direa de referin : m)Instala ia de ap cald de consum este caracterizat de dot rile i parametrii de
func ionare conform proiectului, iar consumul specific de ap cald de consum
19,615 − 10,31 i consumul specific de c ldur pentru prepararea apei calde de consum sunt
R PLSb = = 0,775 m 2K / W ,
6⋅2 urm toarele:
19,615 − 10,31
R PiSb = = 0,291m 2K / W qacm = 110 l/pers.zi
8⋅4
Pentru pere ii adiacen i subsolului tehnic i spa iului pubelelor se consider S Loc 1770,87
iacm = 1958 ⋅ iLoc ⋅ = 1958 ⋅ 0,078 ⋅ = 103,5 kWh / m 2 an ;
în calcule valorile rezisten elor termice corespunz toare cl dirii reale S Înc 2613,26
Se recalculeaz temperaturile subsolului i casei sc rilor:
n) Coeficientul de penaliz ri ale notei energetice p0 = 1,00;
t Sb(R ) (2) = 7,42°C i t CS(R ) (2) = 16,06°C
o) Blocul este dotat cu contor de c ldur general (la nivelul racordului la instala iile
i se compar cu valorile ob inute la pasul anterior. Se reia calculul pân când se interioare), atât pentru înc lzire cât i ap cald de consum,
îndeplinesc condi iile:
p) Livrare normal a apei calde de consum (f r întrerupere, la tacm = 55°C).
ABS( t Sb(R ) (2) - t Sb(R ) (1)) < 0,1°C i ABS( t CS(R ) (2) - t CS(R ) (1)) < 0,1°C
inând seama de datele privind cl direa de referin (a – p), aplicarea
Rezult valorile finale: metodologiei de determinare a consumurilor de c ldur anuale normale pentru
înc lzire i pentru prepararea apei calde de consum a condus la urm toarele valori
t Sb(R ) = 6,51°C i t CS(R ) = 16,00°C caracteristice cl dirii de referin :
19,615 − 6,51 Durata sezonului de înc lzire: DZ = 196,8 zile
R PLSb = = 1,092 m 2K / W
6⋅2 Consumul anual de c ldur pentru înc lzire, la nivelul spa iilor înc lzite:
Q an
înc = 209,9 MWh/an,
f) Valorile absorbtivit ii la radia ia solar a elementelor de construc ie sunt Consumul anual de c ldur pentru înc lzire, la nivelul racordului la sistemul
urm toarele: de alimentare cu c ldur : Q Sanînc = 242,6 MWh/an,
- perete exterior opac vertical: αabsPe = 0,40,
Consumul specific anual de c ldur pentru înc lzirea spa iilor cl dirii, la nivelul
- teras exterioar / acoperi : α abs T = 0,60; sursei de c ldur (racordul la re eaua de termoficare): qSanînc = 92,8 kWh/m²an,
g) Factorul optic al elementelor de construc ie exterioare vitrate este (ατ ) = 0,30; Consumul specific anual de c ldur pentru înc lzirea spa iilor cl dirii, la nivelul
spa iilor înc lzite: qan
înc = 81,6 kWh/m²an,
h) Factorii medii de însorire sunt: - suprafe e orizontale: 0,85;
Randamentul de distribu ie al instala iei de înc lzire: ηd = 0,96
- suprafe e verticale: 0,85; Randamentul instala iei de înc lzire interioar :
i) Sistemul de înc lzire i preparare a apei calde de consum este acela i ca i în η înc =0,92x0,96x1,0=0,8
cazul cl dirii reale; 79,
j) Num rul de schimburi de aer din spa iul locuit este na = 0,6 h-1 (permeabilitate
medie a tâmpl riei); Consum specific normalizat de ap cald : 110,0 l/pers.zi
Consumul specific normalizat de c ldur pentru ap cald : 103,5 kWh/m2an
94 95
 Determinarea caracteristicilor cl dirii eficiente energetic h) Sursa de c ldur pentru înc lzire i preparare a apei calde de consum este
sta ie termic compact racordat sistemul districtual de alimentare cu c ldur ;
a) Forma geometric , volumul i suprafa a total a anvelopei - acelea i ca i
cl direa real ; i) Sistemul de înc lzire este de tipul înc lzire central cu corpuri statice,
dimensionate conform SR 1907 i STAS 1797/2;
b) Suprafa a elementelor de construc ie transparente (ferestre, luminatoare, pere i
exteriori vitra i) pentru cl diri de locuit este identic cu cea aferent cl dirii j) Instala ia de înc lzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i
reale; hidraulic atât la baza coloanelor de distribu ie (în cazul cl dirilor colective), cât
i la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de înc lzire este dotat
c) Rezisten ele termice corectate ale elementelor de construc ie din componen a cu repartitoare de costuri de înc lzire;
anvelopei cl dirii sunt urm toarele:
Pere i exteriori opaci verticali: k) În cazul sursei de c ldur centralizat , instala ia interioar este dotat cu contor
de c ldur general (la nivelul racordului la instala iile interioare) pentru înc lzire
R PE = 1,40 m 2K / W i ap cald de consum la nivelul racordului la instala iile interioare, în aval de
sta ia termic compact ;
Tâmpl rie exterioar :
l) Instala ia de ap cald de consum este dotat cu debitmetre înregistratoare
R F = 0,50 m 2K / W
montate pe punct de consum de ap cald din apartamente;
Teras exterioar :
m)Nu exist pierderi de fluid în instala iile interioare;
R TE = 3,00 m 2K / W
n) Conductele de distribu ie din spa iile neînc lzite (ex. subsolul tehnic) sunt
Plan eu peste subsolul tehnic: izolate termic cu vat mineral (conductivitate termic λiz = 0,045), având o
grosime de 7,5 cm;
R Sb = 1,65 m 2K / W
Perete exterior orizontal (inferior): o) Instala ia de ap cald de consum este caracterizat de dot rile i parametrii de
func ionare conform proiectului, iar consumul specific de c ldur pentru
R PePd = 4,50 m 2K / W prepararea apei calde de consum este:
Pere i c tre subsolul tehnic (minim): 1068 ⋅ NP 1068 ⋅ 138,1
iacm = = = 56,5 kWh / m an
S Înc 2613,26
R PiSb = 0,454 m 2K / W
Tâmpl rie exterioar pe casa sc rilor: p) Coeficientul de penaliz ri ale notei energetice p0 = 1,00.
R CS = 0,27 m 2K / W
inând seama de datele privind cl direa eficient din punct de vedere
Celelalte rezisten e termice se consider ca în cazul cl dirii de referin . energetic (a – p), aplicarea metodologiei de determinare a consumurilor de c ldur
anuale normale pentru înc lzire i pentru prepararea apei calde de consum a condus
d) Valorile absorbtivit ii la radia ia solar a elementelor de construc ie sunt
la urm toarele valori caracteristice cl dirii eficiente:
urm toarele:
Durata sezonului de înc lzire: DZ = 184,8 zile
- perete exterior opac vertical: αabsPe = 0,40,
Consumul anual de c ldur pentru înc lzire, la nivelul spa iilor înc lzite:
- teras exterioar / acoperi : α abs T = 0,60; Q an
înc = 141,1 MWh/an,
e) Factorul optic al elementelor de construc ie exterioare vitrate este (ατ ) = 0,26; Consumul anual de c ldur pentru înc lzire, la nivelul racordului la sistemul
de alimentare cu c ldur : Q Sanînc = 153,1 MWh/an,
f) Factorul mediu de însorire al fa adelor are valoarea corespunz toare cl dirii
reale; Consumul specific anual de c ldur pentru înc lzirea spa iilor cl dirii, la nivelul
sursei de c ldur (racordul la re eaua de termoficare): qSanînc = 58,6 kWh/m²an,
g) Num rul de schimburi de aer din spa iul înc lzit este de 0,5 h-1 (tâmpl rie
exterioar cu garnituri speciale de etan are, ventilare de tip controlat);
96 97
 Consumul specific anual de c ldur pentru înc lzirea spa iilor cl dirii, la nivelul
spa iilor înc lzite: qan
înc = 55,2 kWh/m²an,
CERTIFICAT Nr. B6-0005-01
Din 10-12-2001
Randamentul de distribu ie al instala iei de înc lzire: ηd = 0,95 ENERGETIC
Randamentul instala iei de înc lzire interioar : η înc = 0,92x0,95x1,0 =0,942, Cl dire de locuit
Consum specific normalizat de ap cald : 60,0 l/pers.zi
Date identificare cl dire: Date identificare auditor energetic:
Consumul specific normalizat de c ldur pentru ap cald : 56,5 kWh/m2an Proprietar: Asoc. Proprietari Bloc M28 Nume, prenume: Cernat Aurel
Adres : Str. Arinii Dornei 4 Firm / organiza ie: -
Ora , jude : Bucure ti Telefon: 255 xx xx
Cod po tal: 77533 Nr. certificat auditor: 1056
Telefon: 789 xx xx
Notarea energetic a cl dirii Anul/perioada construirii : 1973-74 Indice de necesar de
Pe baza valorilor consumurilor specifice de c ldur determinate pentru Suprafa a înc lzit [m²] : 2.613 c ldur pentru înc lzire 130,7
Volumul cl dirii [m³] : 8.811 aferent construc iei: kWh/m²an
cl direa real , cl direa de referin i cl direa eficient din punct de vedere
energetic, se determin notele energetice dup cum urmeaz :
Motivul eliber rii informativ Nota:
Consum de c ldur
58,3 D
certificatului asigurare (înc lzire + a.c.m.)
- cl dirii reale, caracterizat de consumul specific de c ldur estimat vânzare/cump rare
energetic:
q(TC ) = 301,0 kWh/m²an, i se atribuie nota NC: alt motiv: 300,7 kWh/m²an
NC = exp (-0,0018 . 300,7 . 1,345 + 4,794) = 58,3 Clasificare energetic 1
ÎNC LZIREA SPA IILOR APA CALD DE CONSUM
- cl dirii de referin , caracterizat de consumul specific de c ldur estimat Cl dire foarte eficient energetic Cl dire foarte eficient energetic
q(TR ) = 196,5 kWh/m²an, i se atribuie nota NR: A A
B B
NR = exp (-0,0018 . 196,3 . 1,00 + 4,794) = 84,8
C C C
D D
- cl dirii eficiente, caracterizat de consumul specific de c ldur estimat
E E
q(TE ) = 115,5 kWh/m²an, i se atribuie nota NE:
F F
NE = exp (-0,0018 . 115,1 . 1,00 + 4,794) = 98,2 G G G
H H
I I
J J
Cl dire cu eficien energetic foarte redus Cl dire cu eficien energetic foarte redus
Certificatul energetic al cl dirii 151,5 kWh/m²an 149,2 kWh/m²an
Consum anual estimat Consum anual estimat
1
Clasificarea energetic a cl dirii este f cut func ie de consumul total de c ldur pentru înc lzirea
spa iilor i prepararea apei calde de consum, estimat prin expertiza termic si energetic a construc iei si
instala iilor aferente i afectat de penaliz ri datorate utiliz rii nera ionale a energiei.
98 99
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMAN EI ENERGETICE A CL DIRII
Grila de clasificare energetic a cl dirii func ie de consumul de c ldur anual specific:
Solu ii de modernizare energetic a cl dirii
ÎNC LZIRE: AP CALD DE CONSUM:
C G
M1: Izolarea termic a pere ilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat
A B C D E F G H I J A B C D E F G H I J
M2: Izolarea termic a pere ilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat
M3: Izolarea termic a terasei cu 5 cm polistiren extrudat
166

277

86
112

143

182

231

300
80

217

347

433

544

700

25

63
121

43

KWh/m²an KWh/m²an M4: Izolarea termic terasei cu 10 cm polistiren extrudat

TOTAL UTILIT I TERMICE: M5: Izolarea termic a plan eului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat
D M6: Modernizarea energetic a tâmpl riei exterioare (etan are rosturi
mobile, dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon)
M7: Pachet solu ii M1 + M3 + M5 + M6
A B C D E F G H I J M8: Pachet solu ii M2 + M4 + M5 + M6
105 164 229 303 389 490 615 775 1000 Date de intrare pentru analiza economic
a solu iilor de modernizare energetic a cl dirii
KWh/m²an
• Sumele necesare realiz rii lucr rilor de investi ii se consider ca fiind la
dispozi ia beneficiarului de investi ie, acesta neapelând la credite bancare;
1
Evaluarea energetic a cl dirii de referin Evaluarea energetic a cl dirii eficiente2
• Calculele economice se efectueaz în Euro, inând seama de cursul BNR
Consum de c ldur Nota: Consum de c ldur Nota: de la data realiz rii auditului energetic al cl dirii (40.524 lei/Euro);
84,8 98,2
(înc lzire i a.c.m.) (înc lzire i a.c.m.)
• Costul energiei termice la data întocmirii auditului energetic:
196,8 kWh/m²an 115,1 kWh/m²an 23,22 Euro/Gcal (0,01997 Euro/kWh)
Indice de necesar de c ldur Indice de necesar de c ldur
pentru înc lzire aferent 81,6 pentru înc lzire aferent 55,2 • ft = 0,06 i = 0,04
construc iei: kWh/m²an construc iei: kWh/m²an
• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:
Penaliz ri acordate cl dirii certificate i motivarea acestora: - polistiren expandat: 36,85 Euro/m³,
P0 = 1,35 – dup cum urmeaz .
Subsol tehnic uscat, dar f r posibilitate de acces la instala ia comun p1 = 1,01
Ferestre / u i din casa sc rilor c tre exterior în stare bun , dar neetan e p3 = 1,02
Cel pu in jum tate dintre arm turile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt func ionale p4 = 1,05 Durata de rec. Durata de via Cost energie
Instala ia de înc lzire a fost sp lat / cur at cu mai mult de trei ani în urm p5 = 1,05 Solu ie Economie de energie a investi iei a solu iei economisit :
Coloanele de înc lzire nu sunt prev zute cu arm turi se separare i golire a acestora p6 = 1,03 modernizare [kWh/an] [%] NR (ani) NS (ani) CS
Nu exist contor general de c ldur pentru înc lzire sau a.c.m. p7 = 1,15 M1 76.984,0 19,4% 19,7 25 [EURO/kWh
0,0193
NOTA: Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 5 ani de la data eliber rii acestuia.
M2 92.559,1 23,4% 18,3 25 0,0177
M3 11.642,1 2,9% 19,5 25 0,0191
M4 14.255,3 3,6% 20,3 25 0,0199
M5 3.423,4 0,9% 50,8 30 0,0576
1 M6 114.601,9 28,9% 12,7 15 0,0193
Cl direa de referin este o cl dire având în principiu acelea i caracteristici de alc tuire ca i cl direa real i în care
se asigur utilizarea ra ional a energiei termice. M7 202.582,5 51,2% 17,0 15 0,0269
2
Cl direa eficient este o cl dire având în principiu acelea i caracteristici de alc tuire ca i cl direa real i în care se M8 217.938,0 55,0% 16,8 15 0,0267
asigur utilizarea eficient a energiei termice.
100 101
 D
! $# $ , %' / $I ! # &#$%
1. Cl diri permanent ocupate
q=0
n a .V a .ρa .C
N pers.;
q=0
g1
n a.V a.ρa.C ex
q=0
Fig. A1.1
Bilan ul de mas :
dC
Npers ⋅ g1 + n a ⋅ Va ⋅ ρ a ⋅ C ex − n a ⋅ Va ⋅ ρ a ⋅ C = Va ⋅ ρ a ⋅ (A1.1)
dτ
sau
dC Npers ⋅ g1
= −n a ⋅ (C − C ex ) +
dτ Va ⋅ ρ a
•
C − Cex = C
•
dC • Npers ⋅ g1
= −n a ⋅ C+
dτ Va ⋅ ρ a
cu solu ia:
• Npers ⋅ g1
C = B1 ⋅ exp(− n a ⋅ τ ) +
n a ⋅ Va ⋅ ρ a
102 103
Cu condi ia ini ial : C(τ)
•
C(τ = 0 ) = Co
rezult : n1
na = 0 C1
Npers ⋅ g1 Npers ⋅ g1
Co = B1 + i B1 = Co −
na ⋅ Va ⋅ ρa na ⋅ Va ⋅ ρa
Clim
• Npers ⋅ g1
C(τ ) = Co ⋅ exp(− na ⋅ τ ) + ⋅ [1 − exp(− na ⋅ τ )]
•
na ⋅ Va ⋅ ρa na
Co
respectiv:
na = ∞
N pers ⋅ g1 Cex.
C(τ ) = C ex + C o ⋅ exp(− n a ⋅ τ ) + ⋅ [1 − exp(− n a ⋅ τ )] (A1.2) τ
n a ⋅ Va ⋅ ρ a
0
Pentru τ = τF, rezult : Fig. A1.2
Npers ⋅ g1
C( τF )= Cex + Co ⋅ exp(− na ⋅ τF )+ ⋅ [1 − exp(− na ⋅ τF )]
na ⋅ Va ⋅ ρa Fluxul termic (estimat) necesar modific rii entalpiei aerului infiltrat:
•
Q inf1 = n a1 ⋅ V a ⋅ ρ ⋅ c pa ⋅ (t a − t e ) → conduce la cre terea inacceptabil a
lim C(τF ) = Cex
na → ∞
concentra iei de noxe →
Npers ⋅ g1
lim C(τF ) = Cex + Co + ⋅ τF
na →0 na ⋅ Va ⋅ ρa Fluxul termic real
• •
Qinf > Qinf1 = na ⋅ V a ⋅ ρ ⋅ cpa ⋅ (t a − t e ) (A.3)
104 105
 D ( $%", ! !$ #%
2. Cl diri ocupate intermitent % ! 7
% B! &#$ 9 "$
C pv – presiunea par ial a vaporilor de ap [Pa]
ps – presiunea vaporilor satura i [Pa]
na1 ϕ - umiditatea relativ a aerului interior
naR
pv
ϕ= (A2.1)
ps
• •
Co na na
ps = f(T) (A2.2)
Cex τ
Legile transferului de mas -regim sta ionar:
naR
na
• •
na na Legea nr. 1 Fick:
na
∂ρ v
q v = −D v ⋅ (A2.3)
na1 ∂x
τ
Legea nr. 2 Fick:
∂ρ v ∂ 2ρ v
Fig. A1.3 = Dv ⋅ ρ v ≠ ρ v (τ ) (A2.4)
∂τ ∂x 2
•
na1 < na < na ∂ 2ρ v
=0 ρ v = C1 ⋅ x + C2 (A2.5)
∂x 2
Legea gazelor perfecte
pv
pv = ρv ⋅ R v ⋅ T ρv = (A2.6)
Rv ⋅ T
106 107
 Distribu ia presiunilor par iale ale vaporilor de ap Ti
într-o structur plan paralel – regim sta ionar
k ϕi
.
ps(Ti)
Rvj T
p vk = ϕi ⋅ p s (Ti ) − ⋅ [ϕi ⋅ p s (Ti ) − ϕ e ⋅ p s (Te )]
j =0
n
(A2.7)
INT. EXT
Rvj
j =0
Te
∆j
Rv j = (A2.8) ps
µj .
ϕe ps(Te)
pv
D
µj = D ≅ 2,31 ⋅ 10−5 m2 / s (A2.9)
k D j ⋅ R v ⋅ Tj Fig. A2.1
Ti
k D j - coeficientul lui Krischer specific intervalului din stratul „j”.
T
Distribu ia temperaturilor în structur ϕi
.
ps(Ti)
1 k Te
+ RT bv
α i j= 0 j
Tk = Ti − ⋅ (Ti − Te ) (A2.10) EXT
1 1 n INT.
+ + RT
α i α e j =0 j
ps
.
ϕe ps(Te)
pv
Procedur :
1. Se determin valorile: Tk Fig. A2.2
2. Se determin curba: ps (Tk)
3. Se determin :
R v j ; ϕi ⋅ p s (Ti ) ; ϕ e ⋅ p s (Te )
4. Se determin : p vk
108 109
 Apari ia condensului pe suprafa a interioar a elementelor de
construc ie
Ti
T
Te i ϕ1
pv I1 Ij
INT. EXT ta ϕj
bv tRj ϕ=100%
ps
tR1 tPi
Fig. A2.3
i
Observa ie:
x
Metoda prezentat (Glaser) este util NUMAI la analiza riscului de apari ie a
xo → xj
condensului în structur - NU la evaluarea cantit ii de condens acumulat în
structur (analiza este de tip regim sta ionar i deci qv = ct.). Fig. A2.4
t Pi > t R1 < NU > (A2.11)
t Pi < t R 2 < DA > (A2.12)
t Pi − t e v
(
α i ⋅ t i − t Pi = ) R
1 1
t Pi = 1 − ⋅ ti + ⋅ t ev
αi ⋅ R αi ⋅ R
110 111