2.

2 Temperatura peretelui

O temperatură a peretelui u til ajului diferită de

temperatura medi ului ambi ant (sau de m ontaj), poate provoca
solicitări import ant e ale util ajului care se evaluează, de
obicei , ca t ensiuni termi ce. Tem peratura influenţează şi
valoril e caracterist ice fizi ce ale m aterialului peret elui
utilajului.
Temperatura de cal cul – T c a unui element al utilaj ului
este t emperatura peret elui, în condiţiile cele mai severe de
solicitare (presiune, forţ e, mom ent e, t emperatură, et c.), î n
timpul expl oat ării normal e a acestui a (i nclusiv perioadel e de
regim t ranzitoriu).
Temperatura maximă – T m a x a peretel ui utilajului, este
valoarea cea m ai mare pe care o poate atinge t emperat ura
peretelui în timpul exploatării normale a acestui a.
Temperatura maxim ă a peretelui unui utilaj nu trebui e să
depăşească, în cond iţiile norm ale de lucru, valoarea lui T c .
Valoarea l ui T m a x se înscri e, l a recipi ent e, pe pl aca de timbru.
Temperatura mini mă – T m i n a peretel ui utilajului este
valoarea cea mai mi că pe care o atinge t emperatura acestuia în
timpul exploatării normal e. Valo area acestei a se înscri e, de
asem enea, pe pl aca de timbru.
Pentru util ajel e amplasat e în aer liber şi neizol ate t rebuie
să s e ţină seam a şi de vari aţiile t emperaturii mediului ambiant
(climati ce).
Valo rile presiunii maxime şi tem peraturii m axime
respectiv presiunii minime şi temperaturii minime este
obligatoriu să fi e î nscris e pe o pl ăcuţ ă at aşat ă recipientului
numită pl ăcuţ ă de ti mbru.

2.3 Greutatea proprie

 Greutat ea propri e a utilajului , reprezint ă suma
greut ăţilor el emen telor component e (corp, am enaj ări
interioare şi ext eri oare, fluidul de lucru, fluidul de probă,
etc.).
Greutat ea proprie se cal culează în trei si tuaţii:
▪ greut atea de mont aj;
▪ greut atea l a proba de presiune;
▪ greut atea în exploat are.
Greutat ea de m ontaj est e greut atea corpului plus
greut atea amenajăril or interioare şi exterioare.
Greutat ea la proba de presiune est e greutat ea la montaj
plus greutat ea fluidului de probă.
Greutat ea î n exploatare est e greut atea la mont aj plus
greut atea fl uidului de lucru.

2.6 Greutatea zăpezii

La utilaj el e cu suprafeţe m ari, pe care zăpada se poat e

depune, amplasat e în are li ber în zone clim atice cu i erni
lungi, caracterizate prin depuneri m ari şi succesive de st raturi
de zăpadă, greutat ea zăpezii trebu i e considerat ă în calcul e.
Zăpada formează un strat pe suprafeţ ele de până l a 50 0 ; între
50 0 şi70 0 rămâne aderentă num ai în st rat subţire, i ar peste 70 0
– alunecă.
La utilajel e care funcţionează sub vid, presiunea
determinat ă de st ratul de zăpadă poat e pr ovoca pierderea
stabilităţii. P resi unea exercit ată de înălţ imea h, a stratului de
zăpadă est e:

h
z
p = g     dh   g h (2.41)
z z z z z
o
în care, z est e densitatea zăpezii care vari ază atât pe

grosimea st art u lui h z cât şi î n timp, iar z este densitat ea

medie a zăpezii. Datorit ă tasării zăpezii, densitat ea creşte
spre baza stratului de zăpadă. D ensit at ea st rat urilor proaspăt
depus e este de cel mult 80 – 120 kg/ m 3 . Datorit ă însoririi,
fenom enelor de îngheţ – dezgheţ şi umid ităţii atmosferice,  z
poate ajunge la 400 kg/m 3 . Densitat ea zăpezii saturate cu apă
atinge 800 kg/m 3 .
Presiunil e det erminate de zăpadă sunt standardi zat e pe
zone clim atice corespunzătoare fiecărei ţ ă ri.