FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

- Note de curs -

2010
CUPRINS

1. Prezentarea generală a instituţiilor publice

2. Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale

instituţiilor publice

3. Evaluarea proiectelor de investiţii adoptate de

instituţiile publice

4. Achiziţiile publice

5. Auditul intern şi controlul financiar preventiv

 CAPITOLUL 1

Prezentarea generală a instituţiilor

publice
 Conform viziunii Fondului Monetar Internaţional,
sectorul public cuprinde, pe de o parte, entităţile ce
aparţin administraţiei guvernamentale centrale şi locale,
iar, pe de altă parte, cuprinde entităţile cu scop
productiv, angrenate în mecanismul pieţei şi care
urmăresc obţinerea de profit
Conform legii finanţelor publice, în sfera de
cuprindere a instituţiilor publice se află :

Parlamentul;

Administraţia Prezidenţială;

Ministerele;

Instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile

din subordinea acestora, indiferent de modul de
finanţare a acestora.
 Parlamentul

Preşedenţia

Instituţii Guvernul
publice la nivel
central
Ministerele

Alte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale
 consiliile judeţene

consiliile locale
Instituţii
publice la nivel
local
primăriile

alte instituţii publice de interes local

 instituţii publice finanţate integral de
la buget
După
modul de instituţii publice cu finanţare mixtă
finanţare
instituţii publice finanţate din fonduri
proprii
 Domeniile în care acţionează instituţiile statului producătoare de
bunuri publice

Domeniul Domeniul Domeniul

Domeniul Domeniul ordinii autorităţii economic
social- apărării publice publice
cultural naţionale
instituţii
unităţi de specilizate în
învâţământ unităţi militare Preşedenţia
poliţie cercetare
ştiinţifică
unităţi de instituţii de
sănătate învăţământ pompieri, Guvernul protecţie a
specializate mediului,
de
asistenţă gospodărire a
jandarmi Ministerele
socială apelor.

Serviciul
Curtea de
sport şi tineret Român de
Conturi
Informaţii;
 ordonator principal de credite
În funcţie de
subordonarea
ordonator secundar de credite
instituţei,
conducătorul
ordonator tertiar de credite
acesteia poate fi
 • utilizarea creditelor bugetare

• realizarea veniturilor

• folosirea cu eficienţă şi
Ordonatorii principali, eficacitate a sumelor primite
ordonatorii secundari şi terţiari de la bugetul de stat, de la
de credite răspund, potrivit legii, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor
de: speciale, din bugetele locale şi
a altor bugete ale instituţiilor
publice

• integritatea bunurilor
încredinţate unităţii pe care o
conduc
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele
bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru
cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu
respectarea dispoziţiilor legale.
Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice,
finanţate din fonduri de la buget şi venituri proprii, precum şi din
fondurile speciale, se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul
de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, după
caz, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu
prevede altfel.

Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor

publice finanţate integral din venituri proprii rămân la dispoziţia
acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi
destinaţie. Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri
proprii se prezintă distinct ca anexă la bugetul centralizat al
ordonatorului principal de credite.
 CAPITOLUL 2

Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale

instituţiilor publice
 Bugetul de stat este una din componentele majore ale
sistemului financiar prin ponderea mare pe care o reprezintă
în produsul intern brut, dar şi prin rolul pe care îl are în
funcţionarea unor pârghii financiare
 financiară

economică;
Bugetul de stat
are un rol
complex care alocativă
include mai
multe
componente:
redistributivă

de reglare
 Principiul universalităţii stipulează înscrierea
în buget a tuturor veniturilor şi cheltuielilor,
fără nici o excepţie,
Principiul unităţii presupune existenţa unei
singure liste de venituri şi
cheltuieli bugetare

Principii Principiul neafectării înseamnă

bugetare depersonalizarea veniturilor, adică
faptul de a nu cunoaşte nici la restituirea
lor, nici la încasarea lor care este
destinaţia

Principiul anualităţii menţionează anul

drept intervalul de timp la care se
referă bugetul.

Principiul echilibrului bugetar

Elaborarea proiectului de buget

Aprobarea bugetului

Execuţia bugetului

Controlul execuţiei bugetului

 BUGETUL DE STAT

VENITURI – TOTAL CHELTUIELI - TOTAL

I. Venituri curente din care: I. Cheltuieli curente din care:
1. Venituri fiscale 1. cheltuieli de personal
din care: 2. cheltuieli materiale şi de servicii
a) impozite directe 3. subvenţii
din care: 4. prime acordate producătorilor agricoli
- impozit pe profit 5. transferuri
- impozit pe salarii 6. dobânzi aferente datoriei publice şi alte
b) impozite indirecte cheltuieli
din care: 7. sume prevăzute în poziţii globale ca rezerve
- taxa pe valoare adăugată din care:
- taxe vamale - fond la dispoziţia Guvernului din vărsăminte din
- accize şi impozit pe circulaţie privatizare
2. Venituri nefiscale II. Cheltuieli de capital
II. Venituri din capital III. Împrumuturi acordate
III.Încasări din rambursarea împrumuturilor IV.Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi
comisioane la credite din care:
1. rambursări de credite externe
2. plăţi de dobânzi şi comisioane la plăţi externe
3. rambursări de credite interne
4. plăţi de dobânzi şi comisioane la credite
 Conceptul de buget semnifica

(1) previziunea sistematica a unui ansamblu contingent echilibrat de cheltuieli

si venituri.

(2) expresia contabila si financiara a unui plan de actiune care detaliaza

mijloace si surse de realizare si îndeplinire a obiectivelor vizate

(3) echilibrul stabil dintre utilizari si resurse, disponibile la termen prestabilit,

pentru convergenta realizarii de planuri si programe operationale.

(4) plan detaliat exprimând în termeni de gestiune – cantitativ, operational,

valoric

(5) gestiunea contabila a actelor de prevedere, elaborare, cuantificare –

definire si masurare de obiective, analiza si controlul resurselor disponibile
 INSTRUMENTE ALE POLITICII ECONOMICE

(I) POLITICA FISCALA / BUGETARA

® starea si modificarea volumului si structurii veniturilor si cheltuielilor statului
® administrarea de masuri de atragere si utilizarea resurselor pentru cheltuieli
publice
® echilibrarea raporturilor dintre venituri, impozite, taxe, contributii
® excedent / deficit bugetar

(II) POLITICA MONETARA

® controlul volumului si compozitiei masei monetare în circulatie
® influenta puterii de cumparare a monedei
® echilibrul oferta de bani / rata dobânzii
® rate de schimb devize convertibile

(III) INTERVENTIE DIRECTA

® administrare politici pentru venituri, salarii, preturi
® politica balantei comerciale de plati (import, export, marfuri, servicii, capital)
® crestere economica durabila (invetitii si infrastructura, industrie si agricultura)
 Metode pentru dimensionarea
veniturilor şi cheltuielilor bugetare
 metoda automata

metoda majorarii (diminuarii)

Metode pentru
dimensionarea
veniturilor si metoda evaluarii directe
cheltielilor
bugetare
metoda PPBS (planificare,
programare, bugetizare)

metoda ZBB (baza bugetara zero)

metoda RCB (rationalizarea optiunilor

bugetare)
1. Metoda automată constă în estimarea veniturilor şi
cheltuielilor bugetare în anul t+1 (următor celui în curs)
pe baza execuţiei bugetare în anul t-1 (anterior celui în
curs).
Vt −1 = PV t+1 sau C t −1 = PC t +1

unde:
V = venituri conform execuţiei bugetare,
C = cheltuieli conform execuţiei bugetare,
PV = predicţie de venituri,
PC = predicţie de cheltuieli.
2. Metoda majorării (diminuării) se bazează pe extrapolarea
unei tendinţe relativ consolidate, rezultată din dinamica pe 5-
8-10 ani a veniturilor şi cheltuielilor bugetare.
Metoda are comun cu precedenta supoziţia păstrării tendinţei,
dar este relativ mai bună, deoarece generează o tendinţă
multianuală.
3. Metoda evaluării directe se bazează pe estimarea veniturilor şi
cheltuielilor anului t + 1 pornind de la preliminarea execuţiei bugetare
pe anul t şi de la predicţiile privind evoluţia economică şi eventualele
modificări legislative ce vor intra în vigoare în anul t + 1.

PVt+1=Vpt + BIt+1*∆I

unde:
Vpt = venitul preliminat în anul t, în condiţiile legislaţiei curente,
BI t +1 = baza de impozitare în anul t + 1,
∆l = modificări legislative în anul t + 1 faţă de anul t, altele decât cele
privind baza de impozitare,* semnifică o aplicaţie adecvată şi nu o operaţie
de înmulţire.
4. Metoda PPBS are în vedere elaborarea unui buget pe baza
unor propuneri optime la nivelul instituţiilor centrale beneficiare.
Metoda, numită „planificare, programare, bugetizare”, a fost
iniţiată în practica bugetară a SUA.

• planificarea - elaborarea obiectivului de realizat într-o

perspectivă pe termen lung în contextul unei strategii
administrative date;

• programarea - definirea obiectivelor anuale, conform unei

tactici administrative date;

• bugetizarea - includerea în proiectul de buget a costurilor

maisus menţionate; această operaţiune se face anualpentru
fiecare an din orizontul strategic presupus de realizarea
obiectivului dorit.
 BUGETUL DE STAT

5. Metoda ZBB are în vedere evaluarea variantelor de realizare a

unui obiectiv în raport cu costurile presupuse cele mai mici pentru
atingerea acestui scop.

Metoda, numită „baza bugetară zero”, consideră drept etalon,

origine sau caz de referinţă acea variantă ce asigură costuri minime
pentru realizarea unui obiectiv, dar şi avantaje pe măsură.
6. Metoda RCB are în vedere corectarea pe parcurs a
cheltuielilor necesare pentru realizarea unui obiectiv peren (de
regulă de termen mediu) în raport cu condiţiile nou apărute.

Metoda, numită a „raţionalizării opţiunilor bugetare”, are

caracter sistemic prin faptul că este utilizată la reformularea, în
condiţii noi, date, atât a obiectivului, cât şi a mijloacelor de
realizare a lui, astfel încât ansamblul efortului bugetar să fie
mai convenabil (cheltuieli bugetare mai mici fără a renunţa
neapărat la proiecte deja iniţiate, în curs de desfăşurare).
Care dintre metodele prezentate ar
avea cel mai mare grad de
aplicabilitate ?
 CAPITOLUL 4

Achizitiile publice
 PROCESUL DE ACHIZITIE PUBLICA

Planificarea

Tipuri de proceduri

Elaborarea documentatiei de atribuire

Desfasurarea procedurilor de atribuire

Incheierea contractului de achizitie publica si urmarirea executarii lui.

Dosarul achizitiei publice

Supraveghetorii procesului de achizitie publica si sanctiunile privind

nerespectarea legislatiei de achizitie publica
A. PLANIFICAREA
1.Stabilirea nevoilor - identificarea necesitatilor
obiective, la nivelul autoritatii contractante, se
realizeaza prin:
1.1.Persoana/compartimentul responsabil cu
achizitiile publice=centralizeaza referatele de
necesitate
• care sunt?
• cand sunt?
• pentru ce sunt ?
2.1. Analiza fiecarei necesitati:
• unde, de ce si in ce moment ?
• Daca sunt in concordanta cu obiectivele generale
ale politicii de management?
• daca este nevoie de inlocuirea/ imbunatatirea
resurselor deja existente sau daca sunt cerinte
complet noi;
2. Estimarea valorii contractului :

Scopul estimarii:
• Identificarea resurselor financiare
• Alegerea procedurii de atribuire a contractului

Estimarea se face inainte de initierea procedurii de

atribuire a contractului si la fundamentarea Programului
anual de achizitii publice:
• informatii obtinute din cercetarile de piata;
• durata previzionata a contractului;
• costuri legate de indeplinirea contractului
• posibilitatea aparitiei unor costuri accidentale
• posibilitatea optarii pentru suplimentarea catre nivelul
maxim prevăzut al cantităţilor de produse sau servicii.
3.Programul anual de achizitie:

• Se intocmeste anual ;
• Poate fi modificat ;
• Cuprinde toate contractele care se
intentioneaza a fi atribuite ;
• Are la baza : anticiparile de fonduri ce
urmeaza a fi alocate, necesitatile de produse,
servicii si lucrari, grad de prioritate
 AUTORITATEA CONTRACTANTA
APROB
Conducatorul Autoritatii Contractante

PROGRMUL ANUAL AL ACHIZITIILOR PUBLICE

Valoarea Anunt Procedur Data Data Persoa
Nr. Obiectul Cod na
estimata de a aplicata estimata estimat
crt. contract pentru a pentru respon
fara TVA intenti sabila
ului (Lei si e inceperea finalizar de
ea proced
Euro) procedurii procedu
ura
rii
1
2
…
Avizat Intocmit
Compartimentul financiar-contabil
 B.Tipuri de proceduri

9 Licitatia deschisa
9Licitatia restransa
9Dialogul competitiv
9 Negocierea
9Procedura simplificata-Cererea de oferte
9Cumpararea directa
Cumpararea directa

Autoritatea contractanta are dreptui de a cumpara direct in cazul in care

se achizitioneaza produse, servicii sau lucrari a caror valoare (fara
TVA) cumulata pe parcursului unui an, nu depaseste echivalentui in lei
a 5000 EUR.

Licitatia deschisa/restransa pote fi aplicata, dar nu este obligatori,

chiar si in cazul in care valoarea estimata a contractului de
achizitie publica se afla sub pragurile aplicarii cererii de oferte si
chiar sub pragul de 5000 euro.

De asemenea, cerere de oferte poate fi aplicata si pentru contractele de

achizitie publica a caror valoare estimata se afla sub pragul a 5000
euro.

Este interzisa divizarea unui contract in mai multe de valoare mica in

scopul evitarii aplicarii anumitor proceduri de achizitie publica.
Faptul ca mai multe produse sau servicii se regasesc in cadrul aceluiasi
cod inseamna ca tuturor achizitiilor respective li se va aplica aceeasi
procedura, selectata in functie de valoarea estimata insumata a
contractelor previzionate.
 Cererea de oferte
Autoritatea contractanta solicita oferte de la
mai multi operatori economici
• pentru contractul de furnizare: 40.000 euro
• pentru contractul de servicii: 40.000 euro
• pentru contractul de lucrari: 250.000 euro
 Termene
Invitatia de participare trebuie trimisa cu cel
putin 10 de zile inainte de data limita de
depunere a ofertelor.

Invitatie Documentatie -zile-

Fara a transmite si publicata in accesibila in SEAP
publica invitatia in SEAP
(furnizare)
SEAP
12 zile 10 zile 6 zile
 C.Elaborarea documentatiei de atribuire

Ce este?
• Totalitatea documentelor ce contin cerintele,
criteriile, informatiile in baza carora operatorul
economic isi va elabora oferta

Cine o intocmeste?
• Persoana/compartimentul responsabil sau
• Consultanti angajati

Cand trebuie finalizata?

• Inainte de transmiterea spre publicare a anuntului
de participare/invitatiei de participare
Ce cuprinde?

• Fisa de date a achizitiei

• Caietul de sarcini
• Clauzele contractuale obligatorii/specifice
• Formulare si modele

De ce este nevoie?
 Elementele documentatiei de atribuire:

1.Fisa de date a achizitiei

• Informatii generale-telefon, fax, e-mail-persoane de contact;
• obiectul contractului de achizitie public si durata acestuia;
• Instructiuni si formalitati in legatura cu procedura de atribuire;
• cerintele minime de calificare precum si documentele
aferente;
• data limita de depunere si ce alte formalitati trebuie
indeplinite in legatura cu participarea la procedura de
atribuire;
• modul de elaborare si prezentare a propunerii tehnice si
financiare;
• criteriul de atribuire;
• Instructiuni privind caile de atac
2.Caietul de sarcini
Ce este?
• Descrierea obiectiva a produselor, serviciilor
sau lucrarilor necesare autoritatii contractante
Ce contine?
• cerinte, prescriptii, si caracteristici tehnice cu
ajutorul carora sunt descrise produsele,
serviciile sau lucrarile
2.Contractul de achizitie publica

Ce contine contractul?
Clauzele contractuale obligatorii :
• temeiul legal in baza caruia se semneaza
contractul de achizitie publica;
• partile contractante;
• obiectul principal al contractului;
• pretul contractului;
• termen de executare si termene de plata;
• sanctiuni ale neexecutarii culpabile a
obligatiilor.
Clauzele contractuale specifice:
• subcontractori
• garantia de buna executie,
• modalitatea de ajustare a pretului,
• receptie, inspectii, teste;
• ambalare, marcare, transport;
• conditii speciale de executare a contractului s.a.
4. Formulare si modele
De ce sunt necesare?
• pentru a facilita operatorilor economici
elaborarea ofertei
• Ajuta comisia in evaluarea ofertelor acetea
fiind prezentate intr-un mod unitar (ex.oferta
tehnica)
Sunt formulare obligatorii:
• Fisa de date a achizitiei
• Formularul de oferta
• Formularul de contract
C.Desfasurarea procedurii de atribuire
• Reguli de publicitate:

Anunţurile se transmit in mod obligatoriu

spre publicare către operatorul SEAP.
Se realizeaza
• numai prin mijloace electronice
• prin utilizarea aplicaţiei disponibile la adresa
de Internet www.e-licitaţie.ro.
 ƒTipuri de anunturi:
1.Anuntul de intentie
9 Reducerea termenelor limita de depunere a
ofertelor
9 Valoarea estimata a contractelor de
produse/servicii peste 750.000 euro, lucrari peste
5.000.000 euro
2. Anuntul de participare
3. Anuntul de atribuire
9 In cel mult 48 de zile dupa finalizarea
procedurii de atribuire
Unde?
9 SEAP , www.e-licitatie.ro
9 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a,
Achizitii publice
Invitatia de participare
9Data limita pentru primirea ofertelor;
9Adresa la care se transmit ofertele;
9Limba in care trebuie elaborata oferta;
9Criterii minime de calificare (daca sunt
cerute)
9Scurta descriere a obiectului contractului;
9Modul de obtinere a documentatiei de
atribuire
• Transmiterea documentatiei catre ofertanti
• Solicitarea/transmiterea de clarificari
• Inregistrarea ofertelor la autoritatea
contractanta
• Decizia conducatorului de numire a
comisiei de selectie/evaluare
• Deschiderea ofertelor si intocmirea
procesului verbal (cf.data/ora comunicata)
• Raportul achizitiei/hotararea comisiei de
evaluare privind rezultatul aplicarii procedurii
Ce verifica comisia?

La deschiderea ofertelor:
9 modul de respectare a regulilor formale de depunere
si prezentare a ofertelor
9 existenta garantiilor de participare
9 documentele depuse in original si copie
9 denumirea (numele) ofertantilor si imputerniciti
9 retragerile de oferte
9 elementele principale ale propunerilor financiare,
inclusiv pretul
9 propuneri de oferte alternative (daca este cazul);
9 orice alte detalii si precizari
Examinarea si evaluarea ofertelor:

9In sedinte ulterioare

9La sediul autoritatii contractante
9Participa numai membrii comisiei
9Examineaza si verifica conformitatea
propunerii tehnice si financiare, inclusiv
verificarea calculelor
9Decizia comisiei este luata prin votul a
2/3 dintre membrii sai
• Comunicarea rezultatului/confirmare de
primire
• Inregistrarea/solutionarea contestatiilor
• Comunicarea rezultatelor contestatiei
• Anularea procedurii de atribuire
9abateri grave de la prevederile legale
9Oferte necorespunzatoare (irelevante,
inacceptabile, neconforme)
9Oferte care nu pot fi comparate datorita modului
neuniform de abordare a solutiilor
9Nivel inacceptabil al concurentei
 E.Incheierea contractului de
achizitie publica si urmarirea lui
Cand se incheie?
97 zile – cererea de oferte
915 zile – licitatia deschisa
Ce contine?
9Clauze obligatorii
9Clauze specifice
9Anexe (propunerea tehnica si financiara,
grafice de livrare/executare lucrari/prestari
servicii, grafice de plati )
OMF nr.1792/2002 « Ordonatorii de credite
nu pot angaja cheltuieli intr-o perioada in
care se stie ca bunul, lucrarea sau
serviciul nu va putea fi executat,
receptionat si platit pana la data de 31
decembrie a exercitiului bugetar curent,
respectiv ultima zi de plata prevazuta in
Programul calendaristic pentru derularea
principalelor operatiuni de incheiere a
exercitiului bugetar, cu exceptia
actiunilor multianuale ».
 Urmarirea derularii contractului
de achizitie
• Se numeste persoana responsabila cu
derularea contractului
• Urmareste clauzele contractuale privind
termenele, receptiile, inspectiile stabilite
• Atentioneaza conducatorul entitetii privind
posibile intarzieri la livrare/executare
• Raporteaza conducatorului orice incalcare
a clauzelor contractuale
• Lichidarea obligatiilor prin vizarea facturilor de « bun de
plata » si inregistrarea obligatiei fata de furnizor
9bunurile furnizate au fost receptionate, cu
specificarea datei si a locului primirii;
9lucrarile au fost executate si serviciile prestate;
9bunurile furnizate au fost inregistrate in gestiune si in
contabilitate, cu specificarea gestiunii si a notei
contabile de inregistrare;
9alte conditii prevazute de lege sunt indeplinite
• Ordonantarea la plata
9Compartiment de specialitate
9Contabilitate
9Control financiar preventiv
9Ordonator de credite
• Intocmirea ordinului de plata si plata obligatiei asumate
prin angajamentul legal
• Inregistrarea platii in evidenta contabila
 F. Dosarul achizitiei publice
Ce cuprinde?
9toate inregistrarile ce fac referire la derularea
procedurii.
9toate activitatile desfasurate in cadrul unei
proceduri de atribuire a contractului
Cat se pastreaza?
9atata timp cat contractul de achizitie produce
efecte juridice, cel putin 5 ani de la data
finalizarii acestuia
9 are caracter de document public
Cine il poate consulta:
9 autoritati publice interesate spre consultare;
9 poate fi pus la dispozitia organelor abilitate
de a ridica documente care pot servi la
dovedirea fraudelor, contraventiilor sau
infractiunilor ;
9are caracter de document public. Accesul
persoanelor la aceste informatii se realizeaza
cu respectarea termenelor si procedurilor
prevazute de reglementarile
Care este continutul dosarului de achizitie?

9 Informatii generale: denumirea contractului,

procedura aplicata, data lansarii procedurii,
persoana responsabila de actualizarea
elementelor dosarului;
9 Opis al documentelor;
9 Copie fila de buget sau orice alt document care
dovedeste existenta fondurilor;
9 Nota de calcul privind determinarea valorii
estimate, fara TVA;
9 Inregistrarile care dovedesc transmiterea anuntului
de
intentie;
9 Anuntul de intentie;
9 Nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire, in cazul in
care procedura de atribuire a fost alta decat licitatia deschisa sau
licitatia restransa;

9 Nota justificativa privind accelerarea procedurii de atribuire, daca este

cazul;

9 Raportul procedurii de atribuire;

9 Contractul de achizitie publica/acordul cadru, semnate;

9 Inregistrarile care dovedesc transmiterea anuntulu de atribuire;

9 Anuntul de atribuire;

9 Garantia de buna executie;

9 Inregistrarile ce dovedesc pastrarea garantiei de buna executie;
Pe parcursul derularii contractului, dosarul
achizitiei se poate completa cu:

9 Dovada indeplinirii obiectului contractului –

procese verbale de receptie preliminare si finale;
9 Dovada efectuarii platilor;
9 Dovada inregistrarii in contabilitate a rezultatului
derularii contractului.
 BIBLIOGRAFIE
1. Cârstea Gheorghe, Managementul achiziţiilor publice, note de curs, Editura
ASE, 2007
2. Mihalcea Lucean, Gestiunea colectivităţilor locale, suport de curs,
Universitatea „Dunărea de Jos”, Galati, 2008
3. Moşteanu Tatiana Buget şi Trezorerie Publică, Ed. DuStyle, Bucureşti, 2000.
4. Plumb Ion (coordonator), Managementul serviciilor publice, note de curs,
Editura ASE, 2007
5. Ţâţu Lucian, Panaite Alice, Dragotă Victor, Stoian Andreea, Vasilescu Delia,
Finanţe locale şi instituţii publice, ED. ANER, 2002.
6. Ţâţu Lucian, Introducere în gestiunea financiară a instituţiilor publice, Ed.
ASE, 2002
• Legea nr 500/2002 privind finanţele publice, publicată în MO nr. 597/2002.
• OUG nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, publicată în MO nr.
431/2003 .
• Ordonanţă nr. 19 din 29 august 2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat
pe anul 2009