Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul nervos simpatic este una dintre cele trei componente ale sistemului nervos
autonom (vegetativ), celelalte fiind sistemele parasimpatic si enteric. Majoritatea structurilor
inervate de sisteul nervos autonom (SNA) primesc atat fibre simpatice cat si parasimpatice.
Trunchiurile simpatice sunt doua lanturi de ganglioni nervosi care se intind, de fiecare parte
a coloanei vertebrale, de la baza craniului pana la coccis. Ganglionilor li se alatura nervii
spinali prin intermediul ramurilor comunicante albe si cenusii. Axonii preganglionari se
alatura trunchiului prin ramurile comunicate albe, iar axonii postganglionari parasesc
trunchiul prin ramurile cenusii. La nivelul gatului, fiecare trunchi simpatic se gaseste
posterior de teaca carotidiana si anterior de procesele transverse ale vertebrelor cervicale.
In regiunea toracica, trunchiurile sunt anterior de capetele coastelor, in abdomen se gasesc
anterolateral de corpii vertebrelor lombare, iar in pelvis stau anterior de sacrum si medial de
orificiile sacrate anterioare. Anterior de coccis, cele doua trunchiuri se intalnesc intr-un
ganglion terminal, median, nepereche.
Ganglionii simpatici cervicali sunt de obicei redusi la 3, prin fuziune. In rest, se disting 10-
12 (deseori 11) ganglioni toracici, 4 ganglioni lombari si 4-5 ganglioni in regiunea
sacrata.
Corpii neuronilor simpatici preganglionari sunt localizati in coarnele laterale ale materiei
cenusii spinale de la nivelul tuturor segmentelor toracice si a primelor doua sau trei
segmente lombare. Axonii acestora sunt mielinizati si au diametre ce masoara intre 1, 5-4
micrometri. Acestia ies din maduva spinarii prin radacinile nervoase ventrale
corespunzatoare pentru a trece in nervii spinali, pe care ii parasesc imediat si ajung in
ramurile comunicante albe care se alatura trunchiului simpatic. Neuronii simpatici
preganglionari elibereaza acetilcolina in calitate de neurotransmitator principal.
Ajunse la trunchiul simpatic, unele fibre preganglionare fac sinapsa cu neuronii din
ganglionul cel mai apropiat, pe care altele il strabat in traiectul lor ascendent sau
descendent prin lantul simpatic pentru a se termina in alt ganglion. O fibra preganglionara
se poate termina intr-un singur ganglion sau, prin ramuri colaterale, poate face sinapse cu
neuroni din mai multi ganglioni. De asemenea, mai multe fibre preganglionare pot face
sinapsa cu un singur neuron postganglionar. Glanda suprarenala este inervata direct de
neuronii simpatici preganglionari care traverseaza trunchiul simpatic si ganglionul celiac
fara a face sinapse.
1
Corpii neuronilor simpatici postganglionari sunt localizati in principal in ganglionii
trunchiului simpatic si astfel, axonii acestora sunt in general mai lungi decat cei ai neuronilor
preganglionari, cu exceptia celor care inerveaza viscerele pelviene. Axonii celulelor
ganglionare sunt nemielinizate si sunt distribuiti organelor tinta in diferite modalitati. Unele
se pot reintoarce in nervul spinal printr-un ram comunicant cenusiu, care de obicei se
alatura nervului imediat proximal de ramul alb, pentru a ajunge ulterior prin ramurile spinale
ventrale si dorsale la vase de sange (vasoconstrictie), glande sudoripare (secretomotor),
muschii erectori ai firelor de par (motor) etc. din zona lor de distributie. Ariile segmentare
2
variaza ca intindere si se suprapun considerabil. De altfel, fibrele postganglionare pot trece
direct printr-un ram medial a unui ganglion catre anumite viscere, pot inerva vase de sange
adiacente sau le pot insoti, in traiectul lor spre efectori aflati mai la distanta.