Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Viata Sfintilor Martiri Brancoveni - O Poveste PT 9 Seri - Partial

    Încărcat de

    sergiu_i
    21 vizualizări11 pagini

    Titlu original

    Viata Sfintilor Martiri Brancoveni - O poveste pt 9 seri_partial

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    21 vizualizări11 pagini

    Viata Sfintilor Martiri Brancoveni - O Poveste PT 9 Seri - Partial

    Încărcat de

    sergiu_i

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    ee BRANDYSa vRANCEeANY vata SFI NTIISOR MARTIRI BRANCOVENI POVESTE PENTRU NOUA SE ' a BRANDU$A VRANCEANU VIATA SFINTILSOR MARTIRI BRANCOVEHI ee ee ee eB, O POVESTE PENTRU NOVA SERI . Carce tiparita cu binecuvaintarca Se LPS. Nicolae, Mitropolit al Banatulul Pourtle Pigtcapulut meepuseriied agtenrnit peste ziduile albe zibranic de umbre, vestind sosirea nopil, De cateva zile, aflam la Mandstirea Brancoveanu, dela SambSta de Sus, impreund, ‘cu nepoatele mele, Andreea si Mara, fetelefrateui meu, edrora le promisesem o vacanfi cum nu mat avusesera pana atunc. De la fereastra cameret tn care fuseseram gazduite, la athondaric, se zarea silueta zvelta a bisericti celei mic adevirata bijuterie, pe care razele lunil aveau #8 o imbrace, in ‘scurtd vreme, in ferecatura de argint. in spatele meu, fetitele se foiau in pat, neobisnaite 54 tpi petreact seara fara televizor, aga ch am dat perdeaua la o parte, elbersnd fereastra cea larga in Intregime, i m-am intorscatre ele: Dragile mele afi vizut vreodaié ceva mai minunat? Si-au potolit harjoneala sau privt. Muni Fagarasului, pe care noaptea ft invelise, parca, in violete de Parma, inconjurat dle pretutindent manastirea, Pe fundalul acesta, albul cladirilor cra si mai alb, coloanele boltite ale pridvoarelor brancovenesti plreau sf ascunda fognet de zane, stelele Incepusera si se anine de clopotnija biseril, faurindul cunun, iar lingtea..lnistea fra aga de adanct, aga de vie, incit se putea auz, car, goapta pardulul Sambata, care curgea lin, nu departe de nol = Tusi, tu ne-ai adus aici Int-o poveste, na? Vorbele Mariei mau facut si z8mbesc.. dar, zArind 3i in ‘chit Andreci aceeasi licdrre sigan, ideca mis-a parut, pedatt, Zabranii east fn do culoare Athondaric ‘Satna glean oaspeilor Ferecatura Inbedctminte de aur 9 gn uncor impoobthe Violete de Parma twoplcaltw Africa ctror Ctitorie Bie. mate iste Iter deo persona ‘recupert tal oa pave celle penta area nzestarea estes Monahi Calg Secol Interval de tinp de sets Vitalitate Pater de via vigpare, eng, fons iaism 8 ‘inunata In locultelevizorui aveam stl spun, sear ce sear 6 poweste pe cate no mai azisera niciodata, povestea Voievo- dului Constantin Brincoveanu, a cir eltorie ese manastirea in care ne aflam, — Asa.e, dragile mele, suntem cu tot si cw totul intro povestel © poveste veche gi adevirati, pe care au trit-o oameni aadevirafi, ca noi si copitadevarasica voi. Undeva, in clopotnifa din carte, unl dintre monahi in- cepuse a bate incetisor toaa, pent a ves incepatul subi de noupte. La geamurile cillorinepeau si licdrease mini, Leam prvi pe fete ~erau emofionate si bucuroase, tare bucuroase ce mic hhumnea pecareo tra, accea de af parte dint-o poveste. Niciodata Monahal din clopotnité parisi toaca si prinse a trage clo- pote, iar padurile trimisera ecou, departe, tot mai depart, spre Brasov. = Daf, oare, manastirea asta are ,o mie de mii” de ani? ma intrebat Andreea, = Nuare mai mult de tei secole, puiul meu, dar trei secole atat de incarcate de istorie gi de intamplini, incat pot pairea mil g1 iil de ani. A fost ridicaté din porunca si pe cheltuiala unui mare sicredincios voievod roman, domn al Tarii Romane. = Adicd, vrei si spi... al Roméniei?interveni Maria, dornics st-mi dovedeasci mereu ci ma urmarea cu atentie. ~ Lavremeaaceea, nuexista Romaniaasacumocunoastem noi astizi, draga mea. Jara Roméneasc’, sau Valahia, era finutul ce se intindea cam de unde ne aflim noi acum, pana in valea Dunatrii. Locuitorii sai erau oameni pricepufi, harnici, frumosi la suflet si la trup. Datorita vitalitstii gi curajului lor, strain i-au numit oalahi, adicd ,cei mareti” sau cet puternici", Dar si | Pasirea Phoenix va povestesc mai departe... $i era, manistirea noastra, atat de | [este dinmisloss areas frumoasa si de stralucitoare, cd intt-o zi au venit niste zmei, care | fest din propria cenass au cerut cilugirlor de aici ili sesupund. Acestia mu s-au plecat, | Sean cu vurl at iar zmeii au doborat manastirea, crezand ca au distrus-o pentru pot eee totdeauna, Inst ea a renascut, ca Pasitea Phoenix inc si mai pete purpura aur Ete frumoasd, din cenusaei. Poate deaceeaa avut Tara Roméneasca, | jnserestin-pess cial arce frumoasa, din cenusaci. Poate di t Fara Romaneascd, | jpnpetate extrordiar dar pe una dintre stemele ei, zugravitt pastrea asta... pentru eX a | use ponterepuce tel reniscut dupa fiecare prigonire de zmei. find esi frst ea auecut dpa fecase prigenie de face un ei din plate 3 mii cain dap fe, seein dace Dincenus se formeaza ata pre, creo ingrapa pe ea eche puna rama Intra vis de sara {imi forma de ow — 10 Asa mi-am inceput, in seara aceea, povestea. Ea a con- tinuatseara de seara, pe toata durata vacanjei noastre la Sambata de Sus, i, pentru cd nepoatclor mele lea placut foarte mult, mai rrugat s8.v-0 daruiese gi vous, tuturor copiilor care fine, acum, aceast cart in mana ‘Asadar, pornim la drum! Inchideyi ochi, incercai st va {nchipuifi susurul unui pardu de munte, in lnistea sfanta a unei ‘opi manastitest. Este paxaul SAmbata, ale cdrul ape limpezi va, ‘vor spune, si voud, acum, povestea! Sesst Povesteanoastrs,dragicopii,nu incepecu.,A fostodata...”, asa cum v-afi obignuit si inceapa toate povestile... Povestea rnoastra incepe cu ,Fi-va vesnic”, ceea ce inseamna ,va fi mereu’! Fi-va vesnic, asadar, randuit in ceata sfinfilor din imparajia de Lumina a Bunului Dumnezeu, un voievod pe nume Constan- ‘tin Brancoveanu, impreund cu cei patru fii ai Iui - Constantin, ‘Stefan, Radu si Matei - si cu boierul lui cel mai credinicios, sfet- nicul Tanache Vacarescu, Acestisase sfinf, despre care ne va fi povestea, sunt unii dintre cei mai de seama pe care ii are nearmul romanesc. Dimpreuna cu ingeri, ei fin lumea pe palmele lor de Iumind, sprijinind-o cu rugciune si ridicdnd-o, prin dragoste, spre inalfimile duhovnicesti, adic spre rai. Ascultafi.. 11 Constantinopol Oral startle ai Stolnic Dregitr din Tara Romine, Care puta gms domnet Pei eal carn al pecans al gdinanor Serban Cantacuzino (1640 - 1688) Dorn al Tari Romanest smembrv a stre fami de oigine Wzanting a CCantaczinr, rate al mare citura soln ‘Constantin Cantino Ast urmal la domnie do ‘Consiantin Brancovean, Logofat Tis de mare dogo iesthia iene rms, smembraa Satl domnese SeaRa cea DINTAL PRUNCIA SI TIN€RETEA IYI CONSTANTIN Siirevenim la povestea noastr.. inainte de a ajunge Sfant, Constantin Brancoveanu a fost un copil obignuit, ba chiar mai nefericit decat mulfi dintre copii, cAci tal lui, marele boier Papa Brancoveanu, a fost cis cand el era foarte mic. Erau vremuri tul- busi, in care viaja omului era ca fulgul de papadie, lesne o spul- berau vanturi nipraznice, Asa a ajuns pruncul Constantin s8 fie crescut demama lui, Stanca Brincoveanu, o femeie destoinics, din reamul imparatului Bizanfului, al Cantacuzinilor din Constant nopol, ajutata de fragi ei, Aste, stolnicul Constantin, carturarul familie, La dat pe micul Brincoveans la gcoli inalte, unde a stu- dliat greaca, latina sislavona, ka inva s8 prefuiasc literatura si arta, si jubeasct frumosul. Celalalt unchi, Serban Cantacuzino, pe vremea aceea Domn al Tarii Romanest, la crescut pe langa el, deprinzandu-l cu cele domnesti. Astfel calauzt,ténarul Constan- tin a urcat repede treptele lemnitajilor boieresti din acea vreme, ajungand pana la rangul de logofst insa vremurile cele tulburi de care v-am spus mai devreme, copii, nu i-au ingaduit nici Voievodului Serban si traiasca mult; la numai 48 de ani, el a murit in imprejuraritainice. Atunci, bo- jeri si dregatorit sari, care il fubeau st aveau mare incredere In logofatul Constantin, Lau rugat pe acesta si primeasci domnia, ici era si blind, si bun, si infelept, si credincios, iar pe alt care si ilegaleze in caitafi, nu gasiseral Mult au avut, ins’, boi erii de stiruit, pana cand s& accepte... cdci, asa cum marturisea mai tarziu, intr-o scrisoare catre stareful manastiii Brancoveni, LGndrului logofat Brancoveanu fi era de ajuns ceea ce primise de la Dumnezeu: Dumneata sti, Preacuvioase Birints, cd eu fest-am, la casa mea, ca um domn si ed tram cum am ora, nica Gipsinde mi Eu nu doves asada, domnia aceasta, care imi va inmulfi grey nevil, dar pentru cd tara, prin glasul boierilor, domn ma vrea, casio apr de dusmani ‘ica si mu vind domi stdin asupra nea, s-Cnecjease fr mil iar fare si 0 pustased, pentru aceea am fuatjugul acest... SeHRA Cea De-A DOV DOMNI IMI YODA CONSTANTIN Sunteti, desigur, curiosi sa stji daca, pana la urma, tanarul logofat Constantin a primit propunerea boierilor, de a deveni Domn al Tari Romanesti. i bine, da... Era in anul 1688, cand, in biserica de pe Dealul Mitropoliei, din Bucuresti, acesta a fost ales Domn al Tari Romanesti de catre Mitropolitul Teodosie. Avea tunel 34 de ani, ‘Asaa inceput cea mai lung domnie, de aproape 26 de ani, din istoria Tarli Romanesti. O domnie in timpul careia fara a cu- noscut vremuri de pace, de bunastare, de Inflorire economic’, dar gi de sporire duhovnicease’! Si asta nua fost deloc usor, 13 Mitropolit Persoand din erahia Bier ortodone cae define un rang inferior potiarhulut fi superieepacopu Duhovnicese Sulletee spsitua: biserices:,relgos Nistru Ra careivorst in Vrain, ‘sproape de grant Polonia se vars in Marea [Neage’ Pe poriane suri ‘arches gran dine Ucraina Republica Moldova Pemalulsh sting se aft regjunea separatist “Tenens, Ave 122k ungine, din care 500 km sunt navigai, Vasal Porson sau sateae it chimbul unor benefit, tors zetia decane pindea, omagiu flies nel bg eve mie Diplomatie CComporiae a, silt slineleapts 14 pentru ca fara noastra era inconjurata de dusmani putemici $i lacomi. Turcii, care isi ffurisera un adevarat imperiu, stapaneau Asia, Africa, sio parte din Europa, tnjind s-o ocupe pe toat’. La maturile Nistrului, pururea pusi pe jaf, pandeau ttari, vasalii turcilor, care, indemnagi de acestia, treceaui adesea hotarele noas- tre, furdnd si parjolind. Va intrebati, cu siguranfs, cum a reusit Voievodul Constan- tin s fina in frau haita aceasta de lupi flamanzi? Desigur,atat prin injelepciune, diplomatie, cat si prin daruri foarte bogate facute turcilor, care F-auadus in Orient, numele de »prinful auruli” Eeeei, car si siti, copii dragi, c8, desi era foarte bogat, dom- nitorul nuera nici inerezut, nici mandru, nic disprefuitor, cum mai sunt, uneori, bogafii, cia fost mereu incredinfat csi infelepciunea, si diplomafia, si bogafia veneau dintr-un singur izvor: de la Dum- nezeu, prin rugaciunea de fiecare clipa pe care oficea catre El! Nie ai voit donnie si stpinie paminteasc fercite Constantin, stindi-te domn in casa si pe mosia ta, ci mai wirtas ai dort a dommes, prin sfintenevoing 9 sfinte view, peste pati. Sita fst de satu cel mare a ‘i Romenesti si primes a fi domnitor, cic in vremurt mal tulburate prin Inconrir de sty de crim, 6lindeea si tnelepeiunea ta au ads Bun or ‘muir. Perici suntem noi cfs ait voia ta ai prit great sceptr dommes, ci spun pt intr sine feu si neamul mew vo fg i Dumnezen’, ne indernat pe topic doe a vd striga: Bucurte, nule Moe al Tri Vlad siacipropisi! r Ss SEARA CEA DE-A TREIA FaMIsia Isvl VODA fin amut 1674, pe cind avea doar 20 de ani, tanirul Con- stantin, pe atunci logofit, a luat-o de sofie pe domnifa Maria, una dintre cele mai frumoase domnite ale Tarii Romanesti sicu mare crediinga in Mantuitorul Hristos. Doamna Marica, cici asa ise mai spunea, si-a iubit sojul, -a prejuit si l-a ajutat cat a putut de mult, fn toate lucrurile bune pe care acesta le-a infaptuit, de-a lungul domniei sale. Gospodin’ si priceputa in administrarea averii familiei, ea strabatea fara in lung si-n lat, intr-o trasurica ugoara, insogitd de un vizitiu, de un fecior si de doi soldaji inarmagi, pen- tru a cerceta mosiile brancovenesti. Rasplitea cinstea, credinja, harniciasi seriozitatea, dar pedepsea aspru hofia, minciuna, lenea si delsarea. De asemenea, singurd, sau impreuna cu voievodul, mergea adesea sa se inchine la m&ndstirile pe care le ctitorisera, mulfumind Bunului Dumnezeu pentru binefacerile din viata lor sicercetand daca monahii sau monahiile nu aveaua se plange de vreo lipsi sau de vreun neajuns pe care familia domneasca si le fi putut alina. Cu siguranga, ins, cel mai mare dar al Doamnei Marica pentru voievodul Constantin, au fost cei unsprezece copii pe care i-a adus pe lume... da, chiar unsprezece! Patru baiesi — Constan- tin, Stefan, Radu si Matei — si sapte fete — Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancufa, Balaga si Smaranda. Amindoi p&rinfii tsi fubeau foarte mult copii, comorile, ingerii lor, pentru care I-au mulfumit neincetat lui Dumnezeu si carora, atét Doamna Maria, cat si voievodul, incercau sa le fie alaturi cat mai mult timp. Acerceta ‘Acxamina cu atentic AS ‘Mandstirea Sambata de Sus Stata tm comune Samba de Sus jadejal Brion, cunoscult sub demuminca de ‘Mingstiea Brincovennu, este Un agezamant monahal de calagist, contrat ine ait 1686 gL 1207, prin gp domnntorulat Constantin Bréncovear: Dupe cei 1785 fest Eirdmats cu tunel de general absburgc Pre, bserica fost restgurataintre ani 1726 {#1946 in timpal lat hMiha! | Regele Romaniloraldobeactitoralmanastii. Inpritvant ‘5 comanistnuu portretul acestuia, pata in bine a font acopert cum stra de ase Iitructt ce doressaegerea oricaror refers la nenaha fornind: De ManastreaStmbta ‘Sin legate numeie neulta le dubownasel romana Parintcle Arsene Boca Paricte _Athimandt Soroim Popescu si Pintle Arhimansnt Teofl Piaian, cel rsnas in ih- | mile naasre

    S-ar putea să vă placă și