Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de ştiinţe economice

Proiect de curs:
Politica de gestiune a riscurilor la nivelul
BC „Mobiasbanca OTP Group” SA

Elaborat de studenta:
Ilasciuc Nicoleta , BS11M
Conducător ştiinţific:
dr., conf. univ. Movilă Irina

Bălţi, 2021
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................................3
Dispoziții generale ................................................................................................................... 4
2. Termeni și definiții ............................................................................................................... 5
3. Obiective strategice ale băncii .............................................................................................. 6
4. Identificarea și analiza riscurilor bancare ............................................................................. 7
4.1. Riscuri financiare............................................................................................................... 13
4.2. Riscuri operaționale ......................................................................................................... 14
4.3. Riscul de tara/ Riscul de transfer...................................................................................... 14
4.3. Riscuri de piață ................................................................................................................ 14
5. Metode de prevenire a riscurilor la nivelul băncii .............................................................. 15
6. Responsabilități în cadrul procesului de administrare a riscurilor ..................................... 16
7. Riscuri transferate în asigurarea…………………………………………………………..16
8. Dispoziții finale....................................................................................................................17
Referințe bibliografice ............................................................................................................ 19

2
 Introducere

Un sistem bancar stabil, eficient şi viabil care asigură mobilizarea disponibilităţilor

monetare ale economiei naţionale, orientându-le spre desfăşurarea activităţilor financiare eficiente,
constituie o premiză importantă pentru dezvoltarea economică. Sistemul bancar este unul dintre cei
mai importanţi piloni ai economiei unei ţări, reprezentând veriga de legătură dintre ramurile
economiei, a căror activitate influenţează situaţia economică, socială şi politică a unui stat.
Banca este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de
depozite și acordarea de credite. Băncile sunt organizate sub forma unei societăți comerciale pe
acțiuni și își desfășoară activitatea sub supravegherea băncii centrale.
Mobiasbancă – Groupe Société Générale SA este o bancă moldovenească deținută de grupul
financiar francez Société Générale.
Banca și-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM, iar în anul 1996 banca a fost
transformată în societate pe acțiuni.În anul 2005 devine prima bancă care a lansat creditul de
consum și cardul de credit pe piaţa locală – NEOS. În anul 2008 are loc creşterea de capital al
Mobiasbancă şi desemnarea noilor acţionari strategici (BRD – Groupe Société Générale) şi BERD
(Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare). Cota parte a Société
Générale constituind 67,85%.Are loc schimbarea denumirii oficiale în BC „Mobiasbancă – Groupe
Société Générale” S.A. și banca devine Membru principal al MasterCard
În 2017 a avut loc deschiderea primului Centru Ipotecar Mobiasbancă din Moldova și
devine cea mai bună bancă din Moldova, potrivit Euromoney. În 2018 a avut loc lansarea
platformei acționarilor -  informarea  online a actionarilor pe pagina web a băncii.

3
 1. Dispoziții generale
Istoricul Mobiasbancă a început la 4 iulie 1990, la inițiativa unor întreprinzători cu
experiență profesională în domeniul financiar-bancar, care au întemeiat o bancă independentă cu
statut legal de societate cu răspundere limitată.

În anul 2007, acționar majoritar al băncii devine Groupe Société Générale, care timp de 12 ani a
contribuit la dezvoltarea portofoliului de produse și creșterea indicilor de performanță, consolidând o
echipă de profesioniști și atingând poziția de top în sistemul financiar din țară.
La data de 25 iulie 2019, OTP Bank Nyrt a achiziționat pachetul majoritar de 96.69% deținut de către
Groupe Société Générale în BC „Mobiasbanca - Groupe Société Générale” S.A. Noul nume oficial al
băncii este „Mobiasbanca – OTP Group S.A.”
Mobiasbanca a demonstrat de-a lungul anilor că merită încrederea clienților săi și aprecierea
partenerilor externi. Rezultatele remarcabile înregistrate de Mobiasbanca au fost posibile datorită
existenței unei echipe integre, inovative și responsabile. Expertiza acumulată timp de 30 de ani pe piața
bancară, conjugată cu o strategie de business direcționată spre generarea de valoare pentru clienții,
acționarii și angajații săi - ne face încrezători în evoluția băncii. Susținută de un acționar european stabil și
puternic, Mobiasbanca – OTP Group va continua să scrie istorie în domeniul financiar bancar din Republica
Moldova
Misiunea băncii este de a acorda servicii şi produse bancare calitative şi moderne, orientate
spre dezvoltarea clienţilor şi creşterea valorii pentru acţionari.
Statutul BC „Mobiasbanca OTP Group” SA este format din 14 capitole care conţin
informaţii despre: titular şi adresa juridică a băncii, forma juridică de organizare, capitalul băncii şi
valori mobiliare ale acesteia, statutul juridic al acţionarilor, operaţiunile băncii, resursele de
creditare ale băncii, organele de conducere şi control, tranzacţii de proporţii şi tranzacţii cu conflict
de interese, profituri şi dividende, evidenţa contabilă şi sistemul de raportare, protecţia drepturilor
clienţilor băncii şi secretul bancar, relaţii cu personalul, reorganizarea şi lichidarea băncii.
Structură organizatorică a BC „ Mobiasbanca OTP Group” SA este una de tip divizionar.
Organigrama este perzentată în anexa 2 și cuprinde toate nivelurile de conducere şi structurile de
raportare. Astfel banca are o structură organizatorică bine determinată şi echilibrată, care determină
o cooperare eficientă și un management rațional.
Consiliul băncii este organul de administrare al acesteia care exercită funcţii de
supraveghere, elaborează și asigură aplicarea politicii băncii. Consiliul este format dintr-un număr
impar de membri, dar nu mai puţin de 3, în cazul de față – cinci membri:
Comisia de cenzori este organul de audit intern al băncii care exercită controlul activităţii ei.
Obligatoriu, banca trebuie să aibă întocmit un contract de audit cu o firmă specializată (în cazul de
față - „Moldauditing” SRL), care acordă asistenţă în ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu
principiile stabilite de BNM, întocmeşte un raport despre activitatea ei anuală şi un aviz despre
veridicitatea cu care dările de seamă reflectă starea ei financiară, în conformitate cu Legea cu
4
privire la instituțiile financiare, controlează corectitudinea metodelor şi procedeelor de audit şi de
control intern, face recomandări de remediere etc
Fiind una dintre băncile de frunte în sistemul bancar al țării, BC „Mobiasbanca OTP Group”
SA. tinde să-și mențină și să-și consolideze sporirea pozițiilor sale, să atragă noi clienți și să
stimuleze businessul clienților săi vechi, investind în viitorul economei naționale. Sarcina de bază a
băncii este sporirea eficienței activității băncii în vederea maximizării profitului și minimizării
riscurilor.

2. Termeni și definiții
Riscuri bancare – evenimente viitoare, incerte, imprevizibile, determinate fie de
insolvabilitatea împrumutatului, fie de evoluția economică generală (riscurile cursurilor de schimb
valutar și riscurile dobânzilor), fie chiar de structura financiară a băncii.
Riscurile de credit – acestea tind să apară ca urmare a unor întârzieri în exercitarea
obligațiunilor financiare ale clientului față de instituția de credit sau evitarea acestora în general.
Riscurile operaționale – apar din cauza unor erori în efectuarea proceselor de calcul,
precum și a întreruperilor în cadrul operațiunilor de fabricație; de asemenea, cauze ale unor astfel de
riscuri pot servi schimbările în sistemul electronic al organizației bancare, activitatea și pregătirea
necorespunzătoare a personalului, pierderea documentelor financiare.
Riscurile valutar – sunt rezultatul unor schimbări bruște ale cursului de schimb; ca urmare,
băncile pot pierde o sumă substanțială de bani.
Riscul de lichiditate - constă în probabilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de
clienţi, ca urmare a devierii proporţiei dintre creditele acordate pe termen lung şi creditele pe termen
scurt şi a necorelării acestor active cu pasivele băncii, adică cu resursele.
Riscul ratei dobânzii - se mai numeşte si riscul de transformare; corespunde unei pierderi
sau unei absente a câştigului, fiind determinat de evoluţia ratei dobânzii.
Profitabilitate – capacitate a unei instituții financiare de a obține un excedent de venituri
peste nivelul cheltuielilor.

3. Obiective strategice ale băncii

Obiective strategice ale BC „ Mobiasbanca OTP Group” S.A. sunt următoarele:
- Modernizarea și optimizarea organizării rețelei și abordării comerciale
- Lărgirea gamei de produse oferite atât persoanelor fizice cât și juridice
- Lărgirea rețelei de bancomate
- Perfecționarea și optimizarea sistemelor informaționale ale bănci
- Dezvoltarea şi asigurarea competitivităţii produselor şi serviciilor băncii.
5
 - Focusarea pe creditarea întreprinderilor micro, mici, mijlocii şi a persoanelor fizice.
- Dezvoltarea managementului pe relaţii cu clienţii prin apropierea de necesităţile şi
cerinţele individuale.
- Utilizarea celor mai moderne şi eficiente instrumente de promovare a produselor şi
serviciilor bancare.
- Promovarea vânzărilor de produse non-creditare, în special prin canalele de deservire la
distanţă.

4. Identificarea și analiza riscurilor bancare

În procesul de administrare al riscurilor, BC ” Mobiasbanca OTP Group” S.A. dezvoltă și
promovează o cultură privind riscurile, integrată la nivel de ansamblu al băncii, bazată pe o deplină
înţelegere a riscurilor cu care se confruntă Banca şi a modului în care acestea sunt administrate.
Mobiasbanca – OTP Group S.A., își asuma o serie de riscuri în activitatea pe care o
desfășoară, urmărind ca acestea să fie limitate, comensurabile și controlabile în orice moment
Riscurile semnificative care se au în vedere în prezenta Strategie sunt următoarele: riscul de
credit, riscul de concentrare, riscul privind expunerile cu persoanele afiliate, riscul de piață, riscul
de rată al dobânzii din afara portofoliului de tranzacționare riscul de lichiditate, riscul strategic,
riscul operațional, riscul reputațional, riscul de țară/transfer. Riscurile semnificative sunt riscurile ce
pot avea un impact semnificativ asupra situației patrimoniale și/sau reputaționale a băncii.
Consiliul Băncii stabilește DNI în domeniul administrării riscurilor ale Băncii, în timp ce
Comitetul Executiv este responsabil de implementarea acestor DNI și de gestionarea curentă a
activităților Băncii. Consiliul Băncii monitorizează activitatea Comitetului Executiv în ceea ce
privește implementarea strategiilor de risc. Toate structurile organizatorice din cadrul Băncii au
responsabilitatea, ca parte a activităților lor operaţionale, de a contribui la punerea în aplicare, în
mod corespunzător, a politicilor și a controalelor definite și de a se conforma cu cadrul de
reglementare aplicabil; astfel, responsabilitatea administrării riscurilor nu se limitează doar la
nivelul specialiștilor în domeniul gestiunii riscurilor sau al funcției de conformitate.

4.1. Riscuri financiare

Analiza profitabilităţii se realizează pe baza unui set de indicatori de măsurare a
performanţelor bancare.  Indicatorii rezultă din datele contabilităţii, care reflectă perioada
de referinţă în cele mai sintetice expresii ale sale bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi.
Indicatorii principali de profitabilitate bancară:
1. Rentabilitatea activelor (ROA) oferă o imagine generală asupra profitabilităţii băncii.
Indicatorul tipic se situează între 0,5-1,6%.
6
 2. Rentabilitatea capitalului (ROE) oferă o imagine a rentabilităţii băncii comparativ cu baza
sa de capital. Gama tipică de variaţie a acestui indicator este de 10-20%.
3. Rentabilitatea creditelor – se determină prin raportarea profitului din dobânzi la total
credite şi exprimă nivelul profitabilităţii creditelor acordate.
4. Rentabilitatea depozitelor atrase comensurează rentabilitatea globală. Indicatorul
furnizează informaţii privind profitul calculat raportat la resursele atrase (inclusiv valoarea
deficitului de resurse). O rată ridicată a indicatorului arată că resursele atrase de centrul de profit
sunt mici, ceea ce limitează posibilitatea acesteia de a acorda credite în continuare.
5. Marja netă din dobânzi este un indicator de performanţă şi se calculează ca raport între
venitul net din dobânzi (diferenţa dintre dobânzi încasate şi dobânzi plătite) şi activele valorificate,
respectiv, activul bilanţier minus suma următoarelor elemente deris activ.
6. Rata profitului reflectă valoarea veniturilor obţinute pentru realizarea unei unităţi de profit
şi prezintă gradul în care centrul de profit realizează dezideratul maximizării veniturilor în condiţiile
minimizării cheltuielilor. Indicatorul se calculează ca raport între veniturile totale şi profitul
calculat.
7. Efectul de pârghie (Ep) sau multiplicatorul capitalului, acţionează atunci când angajarea
unor resurse noi este avantajoasă, respectiv când costul resurselor este mai mic sau cel puţin egal cu
rentabilitatea economică şi arată gradul în care utilizarea unor resurse suplimentare serveşte creşterii
rentabilităţii capitalului propriu (al rentabilităţii financiare).
8. Indicele eficienţei reprezintă venitul net aferent dobânzilor (Vnet af.d) plus venitul
neaferent dobânzilor (Vneaf.d) împărţit la cheltuielile neaferente dobânzilor.

Analiza indicatorilor de profitabilitate bancară

Perioada analizată
Indicatori 2018 2019 2020 Abaterea Abaterea
absolută, ( absolută, (
± ) ± )
Rata veniturilor din dobânzi, % 9,52 6,91 -2,61 6,10 -0,81
Rata profitului net, % 21,59 32,08 +10,49 42,97 +10,89
Rata utilizării activelor, % 1,67 1,94 +0,27 2,34 +0,4
Rata rentabilității economice, % 10,57 11,30 +0,73 13,54 +2,24
Rata rentabilității financiare, % 6,32 5,83 -0,49 5,79 -0,04
Efectul de pârghie, unități 9,52 6,91 -2,61 6,10 -0,81
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 4 - 9

Analizând datele din tabelputem afirma că rata veniturilor din dobânzi a evoluat negativ,
deoarece s-a redus de la 9,52% în anul 2018, la 6,10% în 2020.

7
 În perioada analizată, rata profitului a avut o evoluţie pozitivă, înregistrând valori
crescătoare. Astfel, în 2018 rata profitului net a constituit 21,59%, în anul 2019 a atins valoarea de
32,08%, adică cu 10,49% mai mult faţă de anul anterior. Spre anul 2020 rata profitul s-a mărit din
nou cu 10,89% atingând valoarea de 42,97%.
Rata rentabilităţii economice în anul 2018 a reprezentat 1,67%, în anul 2019 aceasta s-a
majorat cu 0,27 şi a atins valoarea de 1,94%, iar în anul 2020 rata rentabilităţii economice a fost
2,34%.
O evoluţie similară a avut-o şi rata rentabilităţii financiare, ajungând de la 10,57% în 2018 la
13,54% în 2020.
Multiplicatorul capitalului EM a avut o evoluţie negativă, avînd în anul 2018 6,32%, iar în
anul 2020 a atins valoarea de 5,79%.
Analiza indicatorilor de adecvare a capitalului. Capitalul bancar este un element bilanţier,
regăsit în partea de pasiv al bilanţului bancar, structura fiind determinată de sursele de provenienţă a
elementelor lui. Astfel, putem desemna două elemente majore ale capitalului propriu – aportul
acţionarilor băncii, element parvenit din exterior, şi capital realizat prin redimensionarea profiturilor
anilor precedenţi şi a celui din anul în curs de gestiune, fiind un element de creaţie internă a băncii.
Din indicatorii capitalului fac parte:
1) analiza fondurilor proprii (capitalului normativ total);
2) analiza indicatorilor riscului de capital;
3) analiza ratei fondurilor (suficienţei capitalului ponderat la risc);
1. Fondurile proprii totale reprezintă totalitatea capitalului de care dispune banca la orice
moment critic al activităţii sale şi de obicei este utilizat în momentele de risc pentru prevenirea şi
rezolvarea acestor situaţii dificile.
Din indicatorii de adecvare a capitalului fac parte: capitalul normativ total, riscul de capital;
suficiența capitalului ponderat la risc.

Analiza indicatorilor de adecvare a capitalului bancar

Perioada analizată
Indicatori 2018 2019 Abaterea 2020 Abaterea
absolută (+,-) absolută (+,-)
K1=Fonduri proprii/Active totale x 100% 12,78 13,16 +0,38 13,92 +0,76
K2=Fonduri proprii/Active profitabile x 100% 23,89 25,84 +1,95 24,80 -1,04
K3= Fonduri proprii/Depozite totale x 100% 16,39 16,90 +0,51 18,59 +1,69
EM=Active totale/Fonduri roprii 7,83 7,60 -0,23 7,19 -0,41

Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 7 - 9

Conform datelor din tabel putem observa că indicatorul K1 a fost în valoare de 12,78%, spre
anul 2019 acesta a crescut şi a atins valoarea de 13,16%. Spre anul 2020 K1 din nou a reflectat o
8
creştere de 0,76 puncte procentuale şi a atins valoarea de 13,92%. Indicatorul K2 în anul 2019 a
arătat o majorare de 1,95 puncte procentuale, adică s-a majorat din anul 2018 de la 23,89% în anul
2019 la 25,84%. Anul 2020 însă aduce mici micşorări de 1,04 puncte procentuale şi a atins valoarea
de 24,80%. K3 aduce doar valori pozitive de la an la an , în anul 2018 acesta a fost cu valoare de
16,39%, iar în anul 2020 atinge valoarea de 18,59%.
Din datele prezentate constatăm că multiplicatorul capitalului s-a micşorat, înregistrând o
valoare de 7,83 unităţi în anul 2018, de 7,60 unităţi în anul 2019 şi în anul 2020 a ajuns la 7,19
unităţi.
Analiza indicatorilor de lichiditate Lichiditatea este capacitatea băncii de a plasa în active şi
de a asigura în orice moment onorarea la scadenţă a obligaţiilor sale de plată. În scopul asigurării
unei lichidităţi şi al prevenirii crizelor în sectorul bancar, de către BNM a fost adoptat Regulamentul
cu privire la lichiditatea băncii.
Acest Regulament introduce 3 principii de bază:
- Principiul I al lichidităţii prevede, ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare mai
mult de 2 ani să nu depăşească suma resurselor ei financiare.
- Principiul II al lichidităţii prevede, ca lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată ca
coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie să fie mai mică decît rata procentuală
stabilită de prezentul Regulament.
- Principiul III al lichidităţii prevede ca lichiditatea pe benzi de scadenţă pînă la o lună; 1-3
luni; 3-6 luni; 6-12 luni şi peste 12 luni, exprimată ca raport între lichiditatea efectivă şi lichiditatea
necesară pe fiecare bandă de scadenţă, nu trebuie să fie mai mică decît coeficientul stabilit de
regulament.
Indicatorii de lichiditate sunt:
- lichiditatea curentă;
- lichiditatea pe termen lung;
- lichiditatea pe benzi de scadenţă.
Analiza indicatorilor de lichiditate bancară
Perioada analizată
Indicatori
2018 2019 Abaterea 2020 Abaterea
absolută (+,-) absolută (+,-)

Principiul I -Lichiditatea pe termen lung( ≤1) 0,67 0,74 +0,07 0,86 +0,12

Principiul II- Lichiditatea curentă (≥20%) 43,50 46,96 +3,46 43,48 -3,48

Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 7 - 9

Indicatorul lichidităţii pe termen lung pe parcursul perioadei analizate prezintă doar tendinţe
de creştere. În anul 2018 a prezentat valoare de 0,67%, iar în anul 2019 acesta creşte cu 0,07 puncte
9
procentuale şi atinge valoarea de 0,74. În anul 2020 acest indicator s-a majorat brusc cu 0,12 puncte
procentuale şi a tins valoarea de 0,86%, fiind destul de aproape de limita de 1 unitate stabilită de
BNM.
Indicatorul lichidităţii curente a respectat normativ impus de BNM şi a înregistrat valori atît
mari cît şi mici. În anul 2018 acest indicator a fost 43,50%, crescînd însă în anul 2019 cu 3,46
puncte procentuale şi ajungînd în anul 2020 la 46,96%. În anul 2018 acesta din nou scade brusc şi
ajunge la valoarea de 43,48%.
Lichiditatea pe benzi de scadenţă (principiul III) până la o lună; 1-3 luni; 3-6 luni; 6-12 luni
şi peste 12 luni, urmează să fie calculat ca raportul dintre lichiditatea efectivă şi lichiditatea
necesară pe fiecare bandă de scadenţă şi nu trebuie să fie mai mic de 1 pe fiecare bandă de scadenţă.
Evoluţia lichidităţii pe benzi de scadenţă în perioada 2018-2020 este prezentată în urmatorul
tabel.

Analiza lichidității principiului III

Perioada analizată
Indicatori 2018 2019 Abaterea 2019 Abaterea
absolută (+,-) absolută (+,-)
Pînă la o lună inclusiv 3,80 3,81 +0,01 2,48 -1,33
Între o lună şi 3 luni inclusiv 9,89 16,40 +6,51 13,14 -3,26
Între 3 şi 6 luni inclusiv 2,71 3,29 +0,58 2,95 -0,34
Între 6 şi 12 luni inclusiv 3,33 3,28 -0,05 3,10 -0,18
Peste 12 luni 6,85 7,31 +0,46 8,64 +1,33

Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexa 10

Analizând datele din tabel concluzionăm că lichiditatea a evoluat diferit pe toate benzile de
scadenţă. Astfel pentru perioada de până la o lună ia valoare de 3,80 unităţi în 2018, 3,81 unităţi în
2019 şi 2,48 unităţi în 2020. Pentru perioada cuprinsă între o lună şi 3 inclusiv lichiditatea a fost de
9,89 în anul 2018, în anul 2019 aceasta s-a majorat şi a atins valoarea de 16,40, iar în anul 2020 a
scăzut cu 3,26 ajungând la 13,14 unităţi.
Pentru perioada cuprinsă între 3 şi 6 luni inclusiv lichiditatea a atins valoarea de 2,71 în
2018, 3,29 în 2019 şi 2,95 în 2020, iar pentru perioada cuprinsă între 6 şi 12 luni inclusiv
indicatorul lichidităţii s-a micşorat, ajungând de la 3,33 unităţi în 2016 la 3,10 unităţi în 2020.
Lichiditatea pentru perioada de peste 12 luni a atins valoarea de 6,85 unităţi în 2018, 7,31 unităţi în
2019 şi 8,64 unităţi în 2020, adică a crescut cu 1,79 unităţi din anul 2018.
Riscul de creditare Principala operațiune bancară este creditarea, creditele situându-se pe
primul loc între plasamentele băncilor. Felul în care banca alocă fondurile pe care le gestionează
poate influența în mod hotărâtor dezvoltarea economică la nivel local sau național. Pe de altă parte,
orice bancă își asumă, într-o oarecare măsură riscuri atunci când acordă credite și, în mod cert, toate
10
băncile înregistrează în mod curent pierderi la portofoliul de credite , atunci când unii debitori nu își
onorează obligațiile. Oricare ar fi însa nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite
pot fi minimizate dacă operațiile de creditare sunt organizate și gestionate cu profesionalism.
Analiza indicatorilor de calitate a portofoliului de credite,

(%)
Perioada analizată
Indicatori Abaterea Abaterea
2018 2019 2020 absolută, ( absolută, (
± ) ± )
Total credite / total active 31,26 28,76 -2,5 29,88 +1,12
Total credite nefavorabile / total active 7,58 7,25 -0,33 4,07 -3,18
Total credite nefavorabile / total credite 12,25 10,42 -1,83 6,06 -4,36
Reduceri pentru pierderi la credite / total 11,52 14,31 +2,79 9,82 -4,49
credite
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexele 7 - 9
Analizând datele din tabel, putem afirma că în cazul raportului dintre creditele totale şi
activele totale observăm că valoarea acestora s-a micşorat cu 2,5 puncte procentuale în anul 2019 şi
a atins valoarea de 28,76%. În anul 2020 acest indicator s-a majorat cu 1,12 puncte procentuale
semnificînd creşterea valorii creditelor acordate de bancă în portofoliul activelor proprii.
Cu privire la raportul credite nefavorabile la total active putem menţiona că în anul 2018
valoarea creditelor nefavorabile în total active s-a micşorat de la 7,58% la 4,07% în anul 2020,
datorită reducerii activelor neperformante.
Raportul dintre total credite nefavorabile şi total credite este caracterizat printr-o evoluţie
asemănătoare. În anul 2018 valoarea acestui raport era 12,25%, în anul 2019 s-a micşorat până la
10,42%. În anul 2020 acest indicator s-a micşorat considerabil cu 4,36 puncte procentuale faţă de
anul 2019, ajungând până la 6,07%, fapt ce este favorabil pentru întreaga activitate a băncii.
Raportul dintre reduceri pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale la total credite
s-a majorat cu 2,79% faţă de anul 2018 şi a atins valoarea de 14,31%. În anul 2020 acest indicator s-
a micşorat cu 4,49 % ajungând la 9,82%.
4.2. Riscuri operaționale
Este definit că probabilitatea unor pierderi care rezultă din orice proces de afaceri definit sau
executat în mod necorespunzător, din erori cauzate de persoane sau din funcționarea
necorespunzătoare a sistemelor, sau din pierderi care provin din mediul extern. Riscul operațional
include riscul aferent tehnologilor informaționale și comunicațiilor (TIC) și riscul legal/ juridic, dar
exclude riscul strategic și riscul de reputație. Procesul de administrare a riscului operațional în
cadrul Băncii este guvernat de Instrucţiunea privind administrarea riscului operațional și reprezintă
responsabilitatea Departamentului Risc Operațional.

11
 Banca urmărește stabilirea unui cadru de administrare a riscului operațional care să acopere
apetitul şi toleranţa la riscul operațional prin crearea unor politici şi procese de identificare,
evaluare, monitorizare, raportare, control şi diminuare a riscului operațional.
Strategia de administrare a riscului operațional urmărește reducerea evenimentelor
generatoare de risc operațional, rezultate din procese interne, sisteme inadecvate sau eronate,
incluzând atât fraudele interne şi externe, cât şi procesările defectuoase ale datelor legate de clienți,
tratamentul aplicat clienților şi contrapărţilor comerciale sau funcționările defectuoase ale
sistemelor informatice.

4.3. Riscul de tara/ Riscul de transfer

Riscul de țară reprezintă riscul când condițiile și evenimentele economice, sociale și politice
dintr-o țară străină vor afecta activitatea băncii reieșind din incapacitatea debitorilor de a respecta
angajamentele sale față de bancă. Acest risc este legat de caracteristicile generale ale economiei
unei țări, în special de acele trăsături care o fac sensibilă în cazul unui șoc macroeconomic intrinsec
sau de răspândirea unei Page 2/4 crize în altă țară (contagiune). Banca are o abordare prudentă în
ceea ce privește monitorizarea expunerilor transfrontaliere în funcție de țara de rezidență și
limitează aceste expuneri.
4.4. Riscul de piață
Riscul de piață este definit ca fiind riscul de a înregistra pierderi aferente elementelor
bilanțiere sau extrabilanțiere, cauzate de variația prețurilor din piață ale instrumentelor financiare și
ale titlurilor de capital deținute pentru tranzacționare, ale ratelor dobânzii și ale cursului de schimb
valutar. Riscurile de piață aferente portofoliului de tranzacționare cuprind riscul de rată a dobânzii,
riscul valutar.
 Riscul ratei dobânzii – reprezintă pierderea potențială înregistrată de valoarea unei
investiții, din cauza evoluțiilor nefavorabile ale ratelor de dobândă.
 Riscul valutar se referă la pierderea potențială înregistrată de valoarea unui activ din cauza
expunerii la fluctuațiile cursului de schimb. Banca stabilește limite aferente pentru gestiunea
corespunzătoare a acestor riscuri.
5. Metode de prevenire a riscurilor la nivelul băncii
Banca administrează riscurile aferente activităților ce pot fi desfășurate în conformitate cu
Statutul și licența Băncii, precum și prevederile legislației în vigoare, pe măsura desfăşurării
activităților respective.

12
 În procesul de administrare a riscurilor, Banca se bazează pe cerințele BNM, recomandările
Basel III pentru supraveghere bancară, recomandările auditului extern, cadrul intern regulator ce
constă din politici, proceduri, regulamente, instrucțiuni, precum și cele mai bune practici din acest
domeniu.

Obiectivul principal al Băncii este administrarea prudentă a riscurilor în condițiile

desfășurării unei activități sănătoase astfel încât să prevină impactul negativ  pe care factorii interni
sau externi îl pot avea asupra activității Băncii ducând la nerealizarea scopurilor, la producerea unor
pierderi neplanificate sau producerea unor efecte negative. Modelul de afaceri al Băncii este unul
conservator, astfel încât Banca evită participarea în operațiuni cu grad ridicat de risc, asigurând o
nișă de piața stabilă.

Obiectivele și limitele privind expunerea la riscuri sunt stabilite în Politica de administrare a

riscurilor precum și alte acte normative interne ale Băncii și sunt determinate în conformitate cu
țintele strategice ale Băncii, precum și corelarea obiectivelor generale prevăzute cu evoluțiile pieței
și ale mediului de afaceri.

6. Responsabilități în cadrul procesului de administrare a riscurilor

Administrarea riscurilor este o parte componentă a procesului decizional şi de afaceri al
băncii. Banca aplică o politică riguroasă de evaluare, tratare şi gestionare a riscurilor, dezvoltînd, în
permanenţă, proceduri, mecanisme şi instrumente corespunzătoare. Sistemul de administrare a
riscurilor, utilizat de bancă, este bazat pe cerinţele BNM, recomandările Comitetului Basel pentru
Supraveghere Bancară, recomandările companiei de audit, consultanţa primită de la experţii externi,
precum şi pe experienţa proprie, acumulată de-a lungul anilor. Banca urmăreşte scopul de a
identifica, stabili şi respecta un nivel acceptabil pentru toate riscurile aferente activităţii, asigurînd
un echilibru rezonabil cu rezultatele financiare obţinute.

Organele de conducere trebuie să dedice timp suficient pentru examinarea problemelor

legate de riscuri.
Banca trebuie să dispună de un cadru cuprinzător de administrare a riscurilor care să acopere
toate subdiviziunile, inclusiv funcțiile suport și de control, care să recunoască pe deplin substanța
economică a expunerilor la risc și care să acopere toate riscurile relevante pentru această bancă.
Aria de cuprindere a administrării riscurilor trebuie să se refere, cel puțin, la riscul de credit, de
piață, de lichiditate, operațional, de concentrare, reputațional, de conformitate.
Banca va asigura corespunderea politicilor privind administrarea riscurilor modelului de
afaceri al băncii, corelarea cu capitalul acesteia și cu experiența în administrarea riscurilor, va
13
asigura realizarea adecvată a atribuțiilor organelor de conducere și păstrarea capacității de executare
a obligațiilor băncii față de deponenți și creditori, va determina nivelul de risc pe care aceasta este
dispusă să-l asume și va prevedea administrarea tuturor riscurilor aferente activității desfășurate,
inclusiv aferente activităților externalizate.
Politicile privind administrarea riscurilor trebuie să fie transpuse în reglementări interne,
făcîndu-se distincție între regulile generale aplicabile întregului personal și regulile specifice
aplicabile anumitor categorii de personal.

7. Riscuri transferate în asigurarea

Asigurarea riscurilor bancare presupune asigurarea protecției necesare instituțiilor financiare
și de credit în cazul suportării pierderilor din partea personalului instituției sau a părților terțe, ca
urmare a unor acțiuni ilegale ale acestora.
Asigurarea poate fi complexă și de direcționare specificată. În calitate de asigurători pot fi
băncile sau alte instituții financiare. Asiguratorul – este societatea care își desfășoară activitatea în
baza unei licențe.
Sistemul de asigurare bancară este alcătuit din următoarele componente:
 protecția proprietății bancare și a bunurilor instituției;
 securitatea hardware și suportului tehnic;
 asigurarea creditelor și a depozitelor;
 protecția carduri bancare ale utilizatorilor.
Printre metodele de asigurare a riscurilor bancare cele mai relevante sînt următoarele:
- efectuarea tranzacțiilor care nu sunt asociate cu riscurile financiare;
- localizarea riscurilor prin transferul acestora sub managementul unităților speciale;
- structurarea responsabilității și obligațiilor corporative în scopul optimizării funcționalității
subdiviziunilor organizației financiare;
- crearea fondurilor de compensare și rezervă – aceste fonduri sunt necesare în cazul
situațiilor cu un grad sporit de risc financiar;
- optimizarea departamentelor responsabile de gestionare a publicității și a marketingului;
- asigurarea tuturor tranzacțiilor bancare efectuate;
- redactarea competentă a contractelor de prestare a serviciilor și produselor bancare între
părțile interesate.
Ajustarea metodelor standard de asigurare a riscurilor bancare se efectuaează pentru a se
evita pierderile financiare care pot apărea ca urmare a instabilității pe piața valutară din Moldova și
schimbările mediului economic extern.

14
 Toate metodele de asigurare a riscului bancar se utilizează ca instrumente financiare active.
Scopul unei astfel de utilizări este normalizarea și stabilizarea activității băncilor comerciale în
soluționarea conflictelor, precum și căutarea unui compromis în sfera politicii de asigurare între
instituțiile financiare, partenerii și clienții săi.

8. Dispoziții finale
Gestiunea riscurilor este un concept fundamental ce ține de siguranța și integritatea
financiară a Băncii, iar evaluarea riscurilor este parte integrantă a dezvoltării strategice a Băncii.
Banca îşi asumă riscurile cu prudență şi conform strategiei pe termen lung.
Banca trebuie să dezvolte o cultură privind riscurile, integrată la nivel de ansamblu al băncii,
bazată pe o deplină înțelegere a riscurilor cu care se confruntă banca și a modului în care acestea
sînt administrate, avînd în vedere toleranța/apetitul la risc al băncii.
Fiecare persoană din cadrul băncii trebuie să fie pe deplin conștientă de responsabilitățile
sale pe linia administrării riscurilor. Responsabilitatea administrării riscurilor nu trebuie limitată la
nivelul specialiștilor în domeniul riscurilor sau al funcțiilor de conformitate, de audit intern și
administrare a riscului. Subdiviziunile băncii, sub supravegherea organelor de conducere, sînt în
primul rînd responsabile pentru administrarea zilnică a riscurilor, avînd în vedere toleranța/apetitul
la risc al băncii, în conformitate cu politicile, procedurile și rezultatele controalelor băncii.
Banca trebuie să identifice profilul de risc determinînd obiectivele pentru fiecare risc, să
asigure o monitorizare sistematică a conformării activității cu politicile și procedurile stabilite
pentru administrarea riscurilor, precum și raportarea, după caz, către organul corespunzător a
încălcărilor constatate și înlăturarea acestora.
În cazul unui nivel înalt al expunerii la risc și/sau utilizării unor metode neadecvate de
dirijare a riscului, banca este obligată să întreprindă măsuri de corectare, care vor cuprinde cel puțin
următoarele:
1) de a perfecționa sistemele de informare și de estimare a expunerii la risc;
2) de a reduce nivelul riscului; 
3) alte măsuri sau o combinare a acestor măsuri în funcție de situația concretă, starea și
condițiile existente în bancă.

15
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06 octombrie 2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 1996, nr. 434-439 din 15.12.2017, p. 13 – 26
2. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la lichiditatea băncilor comerciale
al Republicii Moldova nr. 24 din 9.08.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.
64-65 din 02.10.1997 (cu modificările şi completările ulterioare), p. 58 – 59
3. Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărârea
Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 269 din 26.10.2001. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 2001, nr. 130/310 din 26.10.2001 (cu modificările şi completările
ulterioare), p. 20 – 21
4. Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2008, nr. 127-130;
5. Regulamentul cu privire la transferul de credit nr 157. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2013, nr. 191-197;
6. Regulamentul cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi nr. 33/09-
01 din 18.09.1996. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1996, nr. 64/81;
7. Regulamentul cu privire la unitățile de schimb valutar nr. 53 din 05.03.2009. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2009, nr. 62-64;
8. COCRIŞ, V., CHIRLEŞAN, D. Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de
creditare, Iaşi: Editura Junimea, 2011, 185 p.
9. Raportul anual a BC „Mobiasbanca OTP Group” SA 2019 [online] [citat 27.04.2020].
Disponibil pe Internet: https://mobiasbanca.md/storage/com/dezv/4-info-econ-fin/year-
reports/2019/z4-Raport-Anual-2019.pdf
10. Raportul anual a BC „Mobiasbanca OTP Group” SA 2018 [online] [citat 27.04.2020].
Disponibil pe Internet: https://mobiasbanca.md/storage/com/dezv/4-info-econ-fin/year-
reports/2018/z2-Raport-Anual__2018_0.pdf

16