CUPRINS

Cap.I ARGUMENT..................................................................................pag 2
CRITERII GENERALE DE SUDURA.........................................pag 3
Sudareatubulaturilor/
Clasificareaprocedeelor de sudare la tubulatura...........................pag 4
Tubulaturi navale dinoteluricarbonnealiate, slab aliate, curezistentanormalasau
marita.............................................................................................pag 6
Scule, instalatii de sudare si dispozitive........................................pag 6
Pregatireapentruprinderea in puncte de sudurasisudare............pag 7
Materiale de sudare........................................................................pag 9
Îmbinări de tubulaturi....................................................................pag 9
Faze ale procesului de sudură.......................................................pag 15
Finisareacordoanelor de sudura...................................................pag 16
Executiatevilor la bord.................................................................pag 17
Zincarea tubulaturii.......................................................................pag 17
Suporti...........................................................................................pag 18
Montarea tubulaturii......................................................................pag 19
MĂSURI DE SIGURANȚĂ.........................................................pag 21
BIBLIOGRAFIE..............................................................pag 23

1
 ARGUMENT

1.1 ELEMENTE COMPONENTE – TUBULATURA

Transferul fluidelor la bord impus de particularitatile constructive si functionale ale instalatiilor

navale se realizeaza prin instalatiilor de tubulatura si a armaturilor cu care acestea sunt
prevazute.
Configuratia instalatiilor de tubulatura depinde de amplasarea mecanismelor si masinilor
deservite, de gradul de saturatie al compartimentelor si de conditiile tehnologice de executie.
Clasificarea tubulaturii :
- dupa materialul din care este confectionata : din otel, din fonta, din material neferoase, din
mase plastice
- dupa procedeul de fabricare : trasa, turnata si sudata ( pe generatoare, elicoidal)
- dupa modul de livrare : neagra, zincata, acoperita cu alte protectii anticorozive.
In sistemele navale cea mai larga utilizare o au tevile cu sectiune circulara, mai rar si tevi cu
sectiune dreptunghiulara ( la instalatia de ventilatie, de incalzire).
Tubulatura este caracterizata de diametrul nominal DN ce caracterizeaza sectiunea de trecere a
fluidului. Acest parametru este valabil si pentru armature si flanse.
Tubulatura este caracterizata si de presiunea nominal pn exprimata in bari sau in N/m 2 si care
reprezinta presiunea de lucru din instalatie.
La alegerea materialului din care este confectionata tubulatura unei instalatii se tine cont de
proprietatile mediului de lucru si de conditiile de montaj si exploatare.
Fluidele de lucru din instalaţiile navale pot fi : apă rece sau caldă, de mare sau dulce, aer la
diferite presiuni, freon, soluţii în apă ale unor săruri, substanţe spumogene, produse petroliere,
uleiuri de ungere şi de acţionare hidrostatică, bioxid de carbon.
Agresivitatea lor faţă de tubulaturi şi armături, viteza de curgere, temperature şi presiunea sunt
diferite, materialele utilizate trebuie alese în mod corespunzător.

Ţevi din oţel

La instalaţiile de balast – santină, circuite de răcire a agregatelor frigorifice, ambarcare
combustibil, ungere, sonde şi aerisiri, scurgeri de pe punţi, scurgeri generale, alimentare cu apă
sanitară şi încălzire cu apă, se utilizează ţevi din oţel sudate longitudinal, pentru construcţii, ţevi
din oţel fără sudură, trase sau laminate la rece , ţevi din oţel fără sudură laminate la cald.
Pentru diametre D 400…D 1000 se utilizează ţevi din oţel sudate elicoidal, pentru uz general.
La instalaţiile care depăşesc presiunea de 5 bari ( aer comprimat, frigorifice, abur, stingere
incendii cu apă, abur, bioxid de carbon, etc) se utilizează ţevi din oţel, fără sudură, laminate la
cald pentru construcţii şi ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate la rece.
Ţevi rotunde trase din cupru : la tubulaturi cu apă de mare şi apă dulce, bioxid de carbon,
abur,freon, produse petroliere , uleiuri.
Ţevi trase din aliaj Cu-Zn, la instalaţiile de încălzire din tancurile de marfă ale petrolierelor,
ţevile

2
schimbătoarelor de căldură.
Ţevi din mase plastice, se folosesc pentru tubulaturi de apă dulce sau de aer ( ventilaţie,
condiţionare).

1.2 CRITERII GENERALE DE SUDURA

Proprietatile fizico-chimice ale materialelor de sudat trebuie sa fie compatibile reciproc si

compatibilitatea materialelor trebuie sa fie certificata de fabricantul tevilor si racordurilor.
Peretii elementelor ce urmeaza a fi sudati trebuie sa fie egali sau sa apartina aceleiasi serii S sau
PN.
Sudura trebuie facuta in acord cu urmatoarele:
- In caz de umiditate, vant sau temperature scazuta, incinta de sudat trebuie sa fie acoperita cu un
material protector.
Temperatura inconjuratoare, masurata pe tevile care urmeaza sa fie sudate, trebuie sa fie intre
0°C si +40°C.
- Extremitatile tevilor care urmeaza sa fie sudate trebuie sa fie inchise cu dopuri de protectie
pentru a preveni ca suprafata de sudat sa fie racita de curenti de aer.
- Tevile de sudat trebuiesa fie asezate pe role, facand mai usoara deplasarea lor in timpul
operatiilor de sudura.
- Masina de sudat trebuie sa fie in perfecta stare de functionare (atentie la curatire si ungere).
- Suprafata de lipire a termoplacii trebuie sa fie curatata inaintea fiecarui ciclu de sudura folosind
hartie si alcool.
- Termoplaca trebuie sa fie programata sa pastreze urmatoarea temperatura pe suprafata neteda:
- pentru tevi cu pereti mai subtiri de 12mm, T = 210°C (toleranta +10°C)
- pentru tevi cu pereti mai grosi de 12 mm, T= 200°C (toleranta +10°C)
Este de dorit sa completati un “PROTOCOL DE SUDURA” in care trebuie specificate
urmatoarele detalii:
- Numele sudorului si al companiei de sudura.
- Modelul si numarul de serie al masinii cu care a fost facuta sudura.
- Temperatura mediului si conditiile atmosferice.
- Diametrul si tipul tevii (PN) sau grosimea acesteia.
- Observati presiunea de tragere, presiunea de incalzire si de sudura.

3
- Inaltimea marginilor, timpii de incalzire si de sudura.

Sudarea tubulaturilor

Clasificarea procedeelor de sudare la tubulatura.

Principalele procedee de sudare utilizate in procesul de executie a sistemelor de tubulatura sunt :

- Sudarea manuala cu electrozi inveliti MMA

- Sudarea semiautomata in mediu de gaz protector cu amestec de gaze MAG

- Sudarea in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram WIG

Prinderea in puncte de sudura cat si sudarea tubulaturilor navale, realizate prin îmbinari cap la
cap si de colt ,în atelier si la vas se poate executa utilizand unul dintre procedeele mentionate
mai jos in functie de tip o dimensiunile instalatiei respective si de clasa de calitate a acesteia,
dupa cum urmeaza :

Sudarea tubulaturii in ATELIER

Clasa Dimensiuni    tevi Tipul îmbinarii Procedeul de sudare
tubulaturii folosit
Tubulatura Ţevi cu diametrul Cap la cap WIG
De colt WIG
clasa 1si 2 D 80 mm

Ţevi cu diametrul Cap la cap WIG

De colt WIG
D > 80 mm si

grosimea s 4mm
Ţevi cu diametrul Cap la cap WIG - radacina

D > 80 mm si MAG - umplerea

De colt MAG
grosimea    s > 4mm

Tubulatura Ţevi cu diametrul Cap la cap WIG

De colt WIG

4
 D 80 mm si

grosimea
Ţevi s 4mm
cu diametrul Cap la cap MAG
De colt MAG
D > 80 mm si

clasa 3 grosimea s 4mm

Ţevi cu diametrul Cap la cap MAG
De colt MAG
D > 80 mm si

grosimea s > 4mm

Sudarea tubulaturii LA NAVĂ

Dimensiuni    tevi Tipul îmbinarii Procedeul de sudare
Clasa tubulaturii
folosit
Tubulatura Oricare Cap la cap WIG

clasa 1si 2
WIG(radacina) +MMA
(umplerea) - multistrat
De colt WIG, MMA, MAG (în
functie de acces)
Tubulatura Oricare Cap la cap MAG, MMA (în
functie de acces)
clasa 3
De colt MAG, MMA (în
functie de acces)

Împartirea pe clase a tubulaturilor se face conform regulilor Societatilor de Clasificare si va fi

mentionata în documentatia de executie .

5
Tubulaturi navale din oteluri carbon nealiate, slab aliate, cu rezistenta
normala sau marita

La sudare se vor utilize numai material consumabile care îndeplinesc conditiile de transport,
depozitare, manipulare si utilizare.

In cazul utilizarii procedeului de sudare manuala cu electrozi inveliti, se vor folosi electrozi
bazici tip E 7018 / AWS A5.1 (exemplu "SUPERBAZ" -Ductil Buzau) sau electrozi cu învelis
rutilic, tip E 7024, E 6012, E 6013 / AWS A5.1, numai pentru suduri de colt, la oteluri carbon
( OLT 35 , OLT 45, sau similare ), pentru tubulatura de clasa 3 din zona de suprastructura sau
din sectiile de deasupra puntii principale , numai în afara zonei de rezistenta a navei.

In cazul utilizarii procedeului de sudare semiautomata in mediu de gaz protector cu amestec de

gaze MAG, se va utiliza sârma plina pentru sudare MAG - f 1,2 tip SG2 /DIN 8559 (G3Si1/ EN
440) si gaz amestec - tip M21 conform EN 439 ( 20%CO2 +80%Ar ).

In cazul utilizarii procedeului de sudare in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram, se vor
utiliza vergele pentru sudare tip ER70S-3 / AWS A 5.18 Ø1,6; Ø2; ; Ø2 ,4 mm , argon I 1/ EN
439 puritate min 99,998%, alimentat de la butelii sau de la retea, electrozi din wolfram Ø2,4 mm,
aliat cu oxid de thoriu sau lantaniu , pentru sudare în curent continuu DC .

Scule, instalatii de sudare si dispozitive

Cabluri pentru sudare;

Clesti portelectrod izolati pentru sudare ;

Ciocane , perii de sârma pentru îndepartare zgura si stropi de sudura;

Cuptoare pentru uscat electrozi ;

Cutii izoterme individuale , prevazute cu capac etans , pentru pastrare electrozi de sudare ;

Polizoare axiale petru curatat zonele învecinate ale îmbinarii(la interior);

Polizoare cu discuri abrazive cu grosimea de 2 mm,pentru remedierea defectelor;

Polizor special pentru ascutirea electrozilor de wolfram;

Reductoare de presiune cu debitmetru pentru masurarea debitului de argon la sudare ;

6
Reductii pentru cuplarea debitmetrelor la buteliile de argon;

Furtune pentru alimentarea cu argon pentru protectia radacinii;

Distantiere pentru realizarea deschiderii rostului (pot fi sârme cu ø2-3mm);

sabloane, lere, sublere pentru verificare forme, dimensiuni rosturi si cusaturi sudate ;

Lampi de iluminat electric pentru verificare îmbinari înainte si dupa sudare ;

Polizoare unghiulare si axiale, discuri si pietre abrazive pentru pregatirea marginilor îmbinarii ;

Masini pentru debitat si sanfrenat tevi ;

Creioane termochimice pentru masurarea temperaturii de preincalzire (ex. TERMOCHROM);

Termometre pentru masurarea temperaturii mediului ambiant în sezonul rece;

Instalatii de sudare manuala cu electrozi inveliti MMA;

Instalatii de sudare semiautomata in mediu de gaz protector cu amestec de gaze MAG;

Instalatii de sudare in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram WIG.

Pregatirea pentru prinderea in puncte de sudura si sudare

Debitarea tubulaturilor si / sau sanfrenarea se executa prin unul din urmatoarele procedee :

- debitarea cu disc abraziv ;

- debitarea prin taiere cu oxigen - manual (la nava) ;

- debitarea prin taiere cu oxigen - la masini automate ;

- debitarea mecanica la fierastrau cu pânza ;

- debitarea mecanica cu freza disc ;

- sanfrenare cu masini de sanfrenat.

Dupa debitare si prelucrare, înainte de începerea sudarii, se curate muchiile îmbinarii si

marginile alaturate , pe o latime de 10-15 mm ,cu peria de sîrma sau prin alte mijloace (polizare
la interior, smirgheluire sau polizare la exterior, degresare locala cu spray-uri degresante sau
degresare totala), in functie de cum se prezinta suprafata piesei – pentru îndepartarea oricarei
impuritati ( bavuri, oxizi, vopsea , grasimi, ulei) care ar putea produce defecte în cordonul de
sudura .

7
Ţevile ce prezinta urme de umezeala se usuca cu flacara oxigaz.

Calitatea suprafetelor prelucrate, privind adâncimea rizurilor, trebuie sa fie conform

documentatiei de executie. Daca nu este altfel specificat, adâncimea rizurilor suprafetei
prelucrate nu va depasi 0,4 mm.

Dupa debitare si pregatirea marginilor, tubulaturile se asambleaza în vederea sudarii. Asamblarea

se executa prin prindere în puncte de sudura, folosind acelasi material de adaos, aceleasi regimuri
si acelasi procedeu de sudare ca la sudarea primului strat .

Punctele de prindere trebuie sa fie bine patrunse, fara defecte , având lungimea de maxim 10 mm

Tubulaturile se vor prinde în cel putin patru puncte de prindere, dispuse diametral opus, iar .
Punctele care prezinta defecte ca pori sau fisuri se îndeparteaza prin polizare si se resudeaza

Prinderea în puncte de sudura se face cu acelasi procedeu, aceleasi materiale de adios si

parametri de sudare ca la sudarea propriu-zisa (diametrul vergelei si a electrodului de wolfram
Ø1,6mm).Numarul punctelor de prindere este:

Pentru Dn< 50mm = 3 puncte de sudura.

Pentru Dn> 50mm = 4 puncte sau mai multe ( în functie de diametrul tevii) ,dispuse simetric iar
distanta dintre puncte sa nu depaseasca 100 mm.

Lungimea unui punct de prindere trebuie sa fie de 4 - 5 mm( maxim de doua ori grosimea tevii ) ,
iar grosimea punctului 0,6-0,7 din grosimea peretelui tevii ( punctele mai groase se vor subtia
prin polizare).

Dupa executia punctelor de prindere aceastea se vor curate si poliza pentru a se obtine o trecere
lina de la punct la zona nesudata, asigurandu-se astfel patrunderea cordonului ce urmeaza a fi
executat.

Punctele de prindere care prezinta defecte ca pori sau fisuri, se elimina prin polizare si se
înlocuiesc cu altele de buna calitate.

Nu se admite prinderea in puncte de sudura a unor imbinari realizate printr-o centrarea fortata,
sau corectarea asamblarii dupa prinderea cu sudura, in ambele cazuri existând pericolul de
fisurare.

Nu sunt admise defecte, puncte de prindere rupte sau crapate.

La asamblarea pentru sudare a tronsoanelor de teava se vor respecta în mod deosebit

urmatoarele:

- deschiderea rostului sa nu aiba devieri pe circumferinta mai mari de 1 mm

8
- se va asigura concentricitatea tevilor în special la interior ( nu se admit dezaxari - la interior -
mai mari de 0,15 din grosimea peretelui tevii , dar nu mai mult de 2 mm).

Formele , dimensiunile rosturilor si limitele de acceptabilitate vor fi conform documentatiei de

executie . In cazul in care documentatia nu prevede detalii privind formele si dimensiunile
rosturilor se vor utilize datele din tabelele de mai jos.

Procedeul de sudare: MMA – Tubulatura otel carbon

Materiale de sudare

La sudarea in mediu de gaz inertcuelectrod de wolfram, se vor utilizavergelepentrusudare tip

ER316L (AWS A 5.9 ) Ø2 mm , argon I 1/ EN 439 puritate min 99,998%, alimentat de la
buteliisau de la retea si electrozidin wolfram Ø2,4 mm, aliatcuoxid de thoriusaulantaniu ,
pentrusudareîn curent continuu DC .

In cazul utilizarii procedeului de sudare manuala cu electrozi inveliti ( procedeu utilizat doar
pentru sudarea straturilor de umplere si fata ), se vor folosi electrozi tip E 316L si tip E 309L
( AWS A5.4) Ø2 si Ø2 ,5 mm

Îmbinări de tubulaturi

a-sudură cap la cap, b-manşonsudat, c-manşonlipit, d-ramificaţieîntărită, e-filet drept, f-filet bandă
g-Union, h-cuplate, i-manşon de legătură.
Conexiunile de ramificaţiiranforsateoferă o metodă de ataşare a ramificaţiilorfără a
utilizafitinguri. Înacestfel se reduce numărulîmbinărilor pe ramificaţie de la 3 la 2 şi se
permiteinstalareamaiuşoară a uneinoiramificaţii pe o ţeavăexistentă. Acesteconexiuni sunt
calculate săreducăconcentraţiatensiunilorceexistă la cuplarea a douăţeviundeconexiunea nu
esteranforsată. Conexiunile sunt proiectateatâtpentrusudură, câtşialămire.
Cuplărilefiletate ale ţevilor, dreptesauconice sunt convenabilepentruasamblareşidemontare.
Totuşi, comparând cu altetipuri de îmbinări, ele sunt maiexpuse la scurgerişicoroziune din

9
cauzaapariţieiunormicrofisuri la filet. Au rezistenţămecanicăredusă, utilizarea lor fiindlimitată la
puţinesisteme.
Cuplările Union sunt proiectatepentru a înlăturainconvenienteleîmbinărilorfiletateprintr-o
rezistenţămecanicămai mare şifolosireaunui O-ring dacăestenecesarpentru a izolafiletele de
fluidul din sistem. Eleoferă o asamblare/demontareuşoară.
Cuplările sunt fabricate înmulteconfiguraţii, de exemplu care prezintă o modalitatesimplă,
ieftină de asamblare, fără un efortdeosebit. Câtevatipuri de cuplărice nu sunt ataşate direct la
ţeavă nu sunt considerate sigureîmpotrivademontării din cauzavibraţiilor,
dilatăriitermiceşideformaţiilornavei.
Câtevatipuricergarniturăori alt sistem de etanşarepentru a preveniscurgerile. Cuplările de mai
sunt acceptate pe navelecomercialepentruaplicaţiispecificefiindsupuse la procedurispeciale de
testate pentruverificareaîmbinării lor. Ele nu sunt acceptate, în general, la navelemilitare. Cuplări
cu manşon (Fig.4i) sunt folosite cu ţevi GRP şi sunt asamblate cu adeziv.
Categoriafitingurilorataşatemecanicesteilustratăîn (Fig.5). Ea include un număr de dispozitivece
permit o prinderefermă a fitingului de ţeavăfărăsudură, alămiresauînfiletare.
Acestefitingurifolosescdiferitetehniciincluzândniplu cu reducţie, manşon, gheară tip byte, elastic
pretensionat, aliaj cu memoriaformei. Acestea nu cer o muncăgreaşi sunt uşor de
instalatfiindpotriviteîn special pentrucuplăricetrebuierealizate pe navă. Întimpcenivelul de
calificarecerutpentru a instalaacestefitinguriestemairedusdecâtpentrusudurăşialămire,
multedintreelecerprocedurişisculeunicepentruinstalarea lor şimetode de verificarecăîmbinarea a
fostfăcutăcorespunzător.
Întrucâtintegritateaîmbinărilorfăcute cu acestefitinguridepinde de grija cu care s-a
făcutinteracţiuneamecanicădintrefitingşiţeavă, trebuieavutăgrijăînlimitareaaplicări lor numai la
materialulpotrivit, la mărimeaşigrosimeapereteluipentru care ele au fostproiectateşi calculate,
urmându-se exact procedurile de asamblare ale producătorilor.

a-îmbinărigâtuite, b-îmbinări cu prindere, c-îmbinareelastică cu pretensionare, d-îmbinareevazată

10
e-îmbinare tip byte, f-aliaj cu memoriaformei
Îmbinărilece au o înaltărezistenţă la foc, cum ar fi celesudateşi cu flanşevor fi folosite la
instalaţiile de stinsincendiuşi la sistemelececonţinlichideinflamabile.
Pentru a creştesiguranţasistemelornumărulcuplărilorva fi câtmai mic posibil.
Cuplărilesudatesaualămite sunt preferatealtortipuriîn special
înzonelegreuaccesibilepentruinspecţieşiîntreţinere. Componentelesudatevor fi
poziţionateînlocuriaccesibilepentru a permitedemontarea, sudarea din nou,
preîncălzireaşieliminareatensiunilorînsituaţiauneireparaţiimajoresauînlocuireadacăestenecesar.
Asamblărilecomplexe (de exemplu, un grup de valvule, filtreşioale de condensîntr-un sistem de
drenare a aburului) ce nu pot fi reparate pe loc şicerdemontareaperiodică, vor fi
făcutedemontabileprininstalareaunorcuplăridemontabile, (flanşe, Union, saufiletate) între valvule
şiţeavă.
O metodăeste de a monta o valvulă de trecere la fiecareparte a ansambluluiavând un capăt cu
flanşăşi un capătsudat. Acolounde se cere o etanşarecompletă, cum ar fi serpentinele de încălzire
cu aburîntancurile de combustibil, posibilitatea de demontarepoate fi
realizatăfolosindîmbinărialămite, într-un număr minim pe poziţii. Valvule de siguranţă, control,
reductoare de presiuneceimpundemontăriocazionalepentruîntreţinerevor fi asamblate cu
flanşesausistem Union. Cuplări cu flanşesau Union vor fi poziţionateacoloundevor fi
celmaipuţinafectate de încovoiereaţevilor, datoritădilatăriitermice, deformăriinaveisaualtecauze.
În general, se recomandă ca astfel de îmbinărisă fie poziţionatedeparte de coturişi zone îndoite.
Fitingurile de cuplare a ţevilor (exemplu T-euri, coturi, reducţiişimufe) trebuiesă fie compatibile
cu ţevileastfel ca diametrul interior al ţeviişifitingurilorsă se potriveascăcâtmai bine posibil.
Măsuri de asigurare a calităţiitrebuieaplicate la toateîmbinările. Pentruîmbinărilesudate se
recomandă control nedistructiv de diferite grade, funcţie de aplicaţie. Tehniciposibile ale
inspecţieiincludverificări cu penetrant, particulemagneticeşiradiografii.
Microfisuriledintrecuplările cu mufe de alamă nu pot fi vizualizate. Suprafaţa lor va fi testată cu
ultrasunete. Câtevafitingurimecaniceataşatecerdispozitivespeciale de ghidaresaudispozitive de
măsurăpentru a asigura o lungimeadecvată de prinderesauinserţie a ţevii.
Integritateacuplărilortrebuieverificatădupăasamblare cu un test hidraulic. Asamblărilefăcuteîn
atelier trebuie testate individual pentru a reduce la
navătimpulpentruinspecţieşieliminareaeventualelorscurgeri.
Întotdeauna se efectuează un test final la bordulnaveipentru a verificacâmpulcuplărilor. Din
motive de siguranţă ca lichid de test, în mod obişnuitestefolosităapadacăea nu prezintăpericolul
de contaminare a sistemului (exemplu, uleiul de ungere al maşiniiprincipale).

mbinareatubulaturii se va face pentrufiecaresistem in conformitate cu specificatiatehnica a navei.

Imbinarea cu manson

Se vafolosi in spatii ca tancuri, magazii, coferdamuri, spatiiuscate, tunele, spatii din suprastructura, etc.
undeestedificildemontatultubulaturiisauaccesul nu esteasigurat. Pentrutubulaturiclasa I si II se vafolosinumai cu avizulsocietatii
de clasificare.

11
 q

t=s+2, Celelalte cote vor fi conf. desenului de executie

Imbinariprinsudare cap la cap

Se vafolosi in cazurile in care sudurile se pot executa la interior. Se recomandapentrusisteme cu

presiuniinalte cum sint: alimentare cu apacaldari, alimentarecombustibil, aburviu, etc. De
asemenea, se folosescpentruobtinereacoturilor din feliisaupentruabatereatraseului de la
rectilinearitate. Pentrutubulaturilefinisate conform grad B si C, toleranteleimbinarilor cap la cap
la diametrul exterior sunt:

D<200 mm rezulta  dar nu maimult de 3 mm

D>250 mm rezulta  dar nu maimult de 4 mm

Toleranteleinbinarilor cap la cap la interior in functie de A, B, C sunt:

12
 s
Grad de finisare
[mm]
A 01
B 0 2,5
C 0 3,5

Nota: gradele de finisare A, B, C sunt specificate la paragraful 2.

Imbinari cu stut (ermeto).

Se folosescpentrudiametremici (pina la DN32) la sisteme cu presiuneinalta. Se vorfinisa conform

grad A.

Imbinari cu flanse

In general, flansele se vorfolosi in compartimenteunde sunt

necesaredemontari,intretineretubulaturiechipamente.

5.4.1.Alinierea flanselor

a<2 mm

b<2 mm

c<1 mm

Imbinarile cu flanseleagregatelor se vorrealizaastfelincitsa nu aparatensiunidatoratemontajului.

5.4.2 Montajulsuruburilor pe flanse.

13
b = 0 ¸ 3 filete

14
Testul cu aer, înlocuieştecâteodatătestulhidrostaticcândestenecesarsă se evite
contaminareasistemului de lichid.
Întrucâtaerulcomprimatpoateconţineenergiepotenţialăpericuloasăastfel de teste sunt conduse cu
prudenţăpentru a evita o avariecatastrofalăîncazuluneicuplăridefecte. Este recomandatsă se
efectueze un test preliminar cu aer la o presiune de 2 baripentru a detectascurgerilemajore.
Înfuncţie de clasatubulaturilor, conform prescripţiilor se admit următoareletipuri de
îmbinărifărăflanşe:
- îmbinări cap la cap cu pătrunderecompletã pe adâncime, cu
mãsurispecialepentruasigurareacalităţiirădăciniicordonului (fig. 6 şi7);
- îmbinărisudate cap la cap cu pătrunderecompletã pe adâncime,
fărămãsurispecialepentruasigurareacalităţiirădăciniicordonului de sudurã (fig. 8);

Fig. 6 Îmbinări cap la cap Fig. 7 Îmbinări cap la cap Fig. 8Îmbinări cap la cap
inel de bazãinelfuzibil simple
- îmbinări cu mufe (manşoane) sudate. Manşoanelesudate pot fi exterioare (fig. 9) sauinterioare
(folositeîn special la tubulaturile de diametremari fig. 8);

Fig. 9 Îmbinărisudate cu manşoaneFig. 10 Îmbinărisudate cu

exterioaremanşoaneinterioare

FAZE ALE PROCESULUI DE SUDURA

Procesul de suduraestecompus din maimulte faze descrise in diagrama cu titlulForta/Timp.
Operatorultrebuiesaprinda zona terminala a tevilor de sudatprinintermediuldispozitivului de
fixareavindgrija ca sa fie respectataaliniereaaxelorcelordoua parti cilindrice.
Prinintermediuloperatiei de frezare se realizeazacuratareafetelor de sudatsi perfecta lor cuplare.
Se poatetrece la prima faza a procesului de sudura care estedenumitasi de adaptare;
eaestedefinitasi de valoareafortei de adaptaresi duce la formareamarginii la sfarsituladaptarii.
Forta de adaptare coincide cu forta de sudura; deriva din indicatiiledirectivei germane DVS 2207
si duce, prinintermediulcontactuluiintrefeteletevilorsitermoelement, la crearea de douamargini
separate de material plastic topit a carorinaltime fata de suprafeteletevii se gaseste in tabelul de la
sfarsit.

15
Faza a doua, asazisa de incalzire, estedefinita de valorileforteisitimpuluinecesarepentru o
incalzirecompletasiomogena a interfetei de contact intretevi.
Valoareaforteiestesuficientapentru a garantasimplul contact intretevisiplacaincalzitoare: in
aceastafaza nu se modificainaltimeamarginii la sfarsituladaptarii; este important ca la trecerea de
la prima la a douafazasau in trecerea de la forta de adaptare la forta de incalziresa nu se
producaseparareaintresuprafetelecalde ale tevilorsitermoelement. Urmeazaacum a treiafaza in
care, dupaceatidistantattevilesiati extras termoelementul, se permitecontactulintresuprafetele de
sudat; aceastafaza se mentineconstantapentru un interval de timpnecesarsagaranteze o
racirecompletasigradata a sudurii; valorile date in tabel sunt: timpul de crestere a fortei (de la
valoarea zero la valoarea maxima), valoarea maxima a fortei de sudurasitimpul minim de racire a
sudurii.
Odataparcursacest interval de timp, timp in care imbinarea nu trebuiesa fie supusa la nici un
efortmecanic, sudurapoate fi consideratacompleta, se poatedeciproceda la
deblocareabacurilorsifolosireamasiniiintr-un nouproces de sudura.
Pentrufiecaresudura, esteindicat a se completa “PROTOCOLUL DE SUDURA” pe care se
indica: - numeleoperatoruluisi al societatii care efectueazasudura; - modelulsinumarul de
inmatriculare al masinii cu care a fostrealizatasudura; -
temperaturamediuluisisituatiaatmosferica; - diametrul nominal sigrosimeapereteluitevii; -
inaltimeamarginiivizibile la sfarsituloperatiunii de sudura, timpii de incalziresi de sudura.

Finisarea cordoanelor de sudura

Cordoanele de sudura se vorfinisa conform urmatoarelortrei grade.
Grad A
Cordoanele de sudura se vor fi netedeiarstropii de sudura, zgurasaualtedefecte se vorindeparta.
Se vafolosi la instalatiile de ungere, actionarihidraulice,
combustibilpentruarzatorcaldarinasialimentaremotoare, tevialimentare cu abur turbine,
aerlansaremotoaresiteviclasa I.
Grad B
Cordoanele de sudura se vorcurata cu peria de sirmaiarstropii de sudura, zgurasialtedefecte se
vorindeparta.
Se vafolosi la instalatiile de evacuare, abur, transfer combustibil, racire cu apa de mare, racire cu
apa dulce, aercomprimatexceptindcele de clasa I, sanitare, incalziretancuri.
Grad C
Sudurile nu se vorfinisaiarstropii de sudura, zgurasaualtedefecte se vorindeparta. Acest grad se
vaaplicatevilorexceptindcele de grad A si grad B.
In exterior tubulatura se vafinisa conform specificatieitehnice a navei (zincare, vopsire,
marcare).

16
Executia tevilor la bord.
Tuburile de legaturadintretrasee pot fi executate pe nava. In
acestcazunghiuldintreteavasiflansapoateaveatoleranta de 3 grade pentru a preluaabaterile de pe
traseu. In cazul in care tolerantaestemai mare de 3 grade se vorutilizatuburi de montajprevazute
cu coturi. Tuburile cu diametrulmai mic de 32 mm pot fi executate pe nava.
Armaturile se vormontaastfelincitsa fie posibilaactionarea lor. Pentruactionareaarmaturilor din
santina se vorprevededecupari in tablapaiolului in corespondentarotilor de manevra.
Pentruarmaturiamplasate in pozitiidificile se pot prevedetransmisiimecanice. In general,
armaturile nu trebuiesasuporteoperatiitehnologicedaca au certificat de clasificaresi au
fostcorectdepozitate.

Zincarea tubulaturii

In principiu, asupratevilor zincate nu se intervine cu sudura. In cazurilementionatemaijos, cind

se sudeazatevideja zincate, cordoanele de sudurasizoneleadiacente se vorprotejaastfel:

a)     trecerile cu mansonprinvopsire;

b)     flanselesudate la navaprinpensulare cu solutiebogata in zinc;

c)     trecerile cu flansaprinvopsire;

d)     pieselesudate pe bordajulnavei (stuturile de bordaj, diuzelespalare lant ancora, e.t.c.)

prinvopsire;

e)     imbinarile cu mansonsudate la navaprinpensulare cu solutiebogata in zinc.

Acolounde nu se poateevita,sudura pe tevile zincate se vaacoperi cu solutiebogata in zinc.

17
Suporti

In general, suportii se vorsuda de elementele de rigidizare ale navei.

Montareasuportilor pe elementele de rigidizare ale navei.

O aripa a cornieruluiva fi in corespondentainimiiosaturii. Lungimea (l) care se

suprapunepesteelementul de structurava fi egala cu latimeacornierului.

Montareasuportilor pe tablatancurilor.

Nu se vorsudasuportii pe tablatancului. In principiu, suportul se vaamplasa in corespondentaunui

element structural prinintermediuluneiplacute (3).

Montareabrățărilor

18
-motajulsuportiloralunecatori -montajulsuportilorficsi

a 3,0 pentru D > 50 a=0

a 3,0 pentru D b=0-3 filete

b=0-3 filete

Montarea tubulaturii.

Tubulatura se vamonta in douamodalitati, conform planurilor de coordonaresi la nava

Planurile de coordonare prevadmontajeletubulaturilor in ordinedescrescatoare a diametrelor

pina la un anumitdiametru. Planurile de montajofera o imagine de
ansambluasuprazonelorocupate de instalatii. Preferabileste ca in prima fazasa se
montezetraseeleprevazute in planurile de coordonare.

Montajul la nava se vaexecuta pe citposibildupamontareatraseelorprevazute in planurile de

coordonare. Montareatraseelornecuprinse in planurile de montajimpunecunoasterea cu precizie a
zoneiramaseneocupate.

Prescriptiiprivindmontajultubulaturii.

19
tronsoanele se vorprevedeastfelincitsa fie posibilademontarea de la navafara a
demontaaltetronsoane;

montajul in zona agregatuluisa nu blochezespatiile de demontarea a agregatului;

in principiu, distantaintresuportiva fi:

Diametrultubulaturii Distantadintresuporti

[mm] [mm]

distantatubulaturii fata de structuranaveisapermitalucrari de intretinere (curatire, vopsire, etc.);

tubulatura de aersa se montezesuficient de distantata fata de traseelesitablourileelectrice. Unde

nu esteposibil se vormontaaparatori la flanse. In zona tablourilorelectrice nu vor fi
imbinaridemontabile;

tubulatura de abur in C.M. sicompartimentulcaldari se vamonta pe citposibil in partilesuperioare

ale compartimentului (nu sub paiol, pe tancuri de combustibil);

tubulatura de abur se vamontasuficient de distantataastfelincitsapermitaizolatiatermica;

ramificatiiletevilor de abursiaer se vorlua de la parteasuperioara a diametrului;

tevileinstalatiilor de produsepetroliere nu se vormonta in zonele cu suprafetefierbinti (evacuare

gaze, abur, etc.). Daca nu se poateevita, atunci nu trebuiesaexisteimbinaridemontabile in
zonelefierbinti.

AMC-urile (manometre, termometre, etc.) se vormonta in locurivizibile;

tuburile de cupru se vormonta pe uluc din tablaperforata;

tubulaturile de scurgere, abur, preaplinsiaerisirile se vormonta

cu pantacatretanc;

cuplarilesa se amplaseze pe citposibil in zone accesibile.

Etanseitateainstalatiilor se vaverifica conform prevederilor din documentatia de executie.

Testul in atelier.

Tubulaturile de clasa I si II impreuna cu fitingurileasociate se vortesta la presiunea de indicata in

documentatia de executie.

14.1.2Testul la nava.

20
Se vaaplicatuturorinstalatiilordupamontareacompletasiinainte de izolare.

N.T.S.S.M
Numaidaca sunt respectatenormativelepentru o corectaimpamantare, se poateretine ca o
aparatura de clasa I trebuiesa fie consideratasigura din punct de vedere al riscului de
electrocutare.
Recomandaripentru o corectafolosiresiconservare a performantelorelectrice. Pentru a
aveaminimeriscuri de electrocutare, aparaturiletrebuiesa fie folosite in mod corectsi conservate,
in special:
* evitatiracordurileaeriene care nu sunt efectuatedupa normative;
* evitati in mod absolutcontactulfizic cu partile sub tensiune;
* nu deconectatistecherul de la priza de curenttragindu-l de cablu;
* nu trageti, transportati, ridicatiaparaturaprinzind-o de cablu;
* nu calcatisauprindeti de cabluobiectegrele, taietoaresau la temperaturice pot
afectarezistentaizolarii (70°C);
* esteabsolutinterzisafolosireaaparaturiielectrice in zone ude: asigurati-va ca manusile, pantofii,
protectiilediferitesiaparatura sunt mereuuscate;
* nu stropitiaparatura cu apasaualtelichide;
* controlati periodic sau cu ocaziaaparitieianomaliilorintamplatoare, izolareacablului electric
sitoatepartileizolate ale aparaturii; se tine cont ca infiltrarea de murdarieimbinata cu un inalt grad
de umiditate face conductoarechiarsipartile care de obicei sunt buneizolatoareelectrice;
* verificatiintegritateaizolariicabluluimai ales in corespondenta cu cablul de treceresi cu cel de
prinderesau, in fiecarecaz, in corespondenta cu punctele in care sunt prezente forte mecanice;
* evitatisafolositiaparatura in cazulunorfactori de mediucritici ca: temperaturi extreme,
umiditateridicata, descarcariatmosferice, etc;
* in caz de folosire in spatiimici, cu umiditateridicata, pe santierenavalesau in locuriinconjurate
de mase metalice, asigurati-va ca aparaturasa fie alimentata de un sistem de tip SELV
(SECURITY Extra Low Voltage 48 Volti) sauprinseparareelectrica cu
echipamentechipotentialsuplimentar;
* controlaticelputin o data pe lunafunctionareacorecta a intrerupatoruluidiferential;
* controlatiimpamantarile;
* efectuati o curatireingrijita a aparaturii, fiindatenti ca substantelefolositesa fie potrivitesisa nu
daunezepartilorizolate: nu folositisolventi, benzine sisubstanteabrazive;
* asezati tot materialul de tip electric in locuriuscatesiinaccesibilepersonelorneautorizate;
* evitatisafolositiaparaturielectrice in prezentagazului, vaporilorsaupulberilorinflamabiledaca pe
aparaturi nu este in mod expresscrisaclasa care certificaconstructiaspeciala cu materialesimetode
care le fac neexplozive;
* la sfarsitullucrarilorsau in timpulpauzelor, asigurati-va ca aparatura a fostdeconectata de la
energiaelectrica (intrerupator unipolar cu contacteelectriceadecvatesaudeconectareastecherului
de la priza de curent);
* inainte de repunerea in functiune a aparaturii, asigurati-va ca nu au
intervenitfaptesaumanipulari care safacapericuloasafunctionarea.
Numaiurmind cu scrupulozitatesfaturileprecedentesinormativa in vigoare (in particular D.P.R.
547/55, D.P.R. 447/91. Legea 46/90, normele CEI 64-8 (fig.6) si 64-8/7, 17-13/1 si 17-13-74) se
poateconsidera ca au fostluatemasurileaptesa evite accidentele de munca. Conexiuneatrebuiesa

21
fie efectuataprinintermediulprizelor/stecherului de tip CEE cu grad de protectie IP67 etanse la
scufundare. Cablurile nu trebuieasezate in locuri circulate de vehicolesaupietonipentru a nu fi
deteriorate sisadea loc la accidente; cand estenecesar, trebuieasigurata o
protectiespecialaimpotrivadeteriorarilormecanicesi a contactului cu masinile de pe santier.
Impamantareadirectatrebuieevitata: in acestcaztrebuieapelat la conducte de cablu din PVC de tip
greu

BIBLIOGRAFIE

22
 1. DorinDehelean- „Sudareaprintopire“ - Editura SUDURA, Timişoara, 1997
2. G. Zgură, D. Răileanu – „Tehnologiasudăriiprintopire“ - EdituraDidacticăşiPedagogică,
Bucureşti, 1983.
3. Mircea Burcă, StelianNegoiţescu - „Sudarea MIG-MAG“ - Editura SUDURA, Timişoara,
2002.
4. TuszFrancisc - „Tratat de sudură“ - Editura SUDURA, Timişoara, 2003.
5. DorinŞerban, Eugen Găvan - „Tehnologii de asamblareşisudare a corpuluinavei“ -
Editura EVRIKA, Brăila, 2001.
6. Managementulechipei – lucrulînechipă – Michael A. West.

23