Premisele cercetării

Pornind de la teza de licență cu titlul „Istorie și istorici în periodicul Unirea din Blaj”, unde
am avut în vedere perioada 1881-1918, am avut în vedere în primul rând, prin inventarierea
numerelor aparute identificarea celor care au scrie istorie, axându-mă mai apoi pe prezentarea
articolelor, pe conținut, idei și surse. Am încercat sa identific temele illustrate prin aticole,
observând prin inventarul de teme realizate o predilecție pentru subiectele care erau
importante pentru discursul identitar al bisericii Greco-catolice, cum ar fi latinitatea poporului
roman, legătura cu Roma, ierarhia bisericii medievale din Transilvania, unirea cu biserica
romană, mișcarea națională, biserica și cultura.

Pentru următoarea temă de cercetare imi propun să intru într-un nou decupaj cronologic care
vizează perioada premergătoare anului 1918 până în anul 1940.

Vreau să extind analiza incluzând și alte periodice blăjene, cum ar fi Cultura creștină și Blajul.

Îmi propun, în ceea ce privește metoda, identificarea autorilor, un prim interes fiind dat de
apariția istoricilor profesioniști în perioada interbelică, urmând să detectez dacă odată cu anul
1918 se schimbă ceva, comparativ cu perioada anterioară. Această schimbare o urmăresc în
principal la nivelul subiectelor, în ceea ce privește natura loc, dacă se schimbă sau doar sunt
introduce unele noi sau dacă apar teme noi, cât și în ceea ce privește modul de scriere a
istoriei și bineînțeles dacă mai există accente polemice. Un alt aspect care prezintă interes ține
de legătura între mesajul identitar al bisericii și preferințele tematice, având în vedere că
înainte de 1918 acestea reprezentau principala metodă de cercetare pentru autori.

Pe langă acestea, mă înteresează să aflu și ce tiraj aveau periodicele, să realizez o cercetare

mai amănunțită despre abonații acestora și cărui public erau adresate, având în vedere și
istoriografia reprezentată de lucrări care conțin informații despre cine a scris în perioada
interbelică.

În ceea ce privește bilbiografia, am făcut pentru început o selecție care mă va ajuta să înteleg
mai bine și mentalitatea perioadei.

Corina Teodor, Coridoare istoriografice;

Lucian Turcu, Între idealuri şi realitate. Arhidieceza greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş
în timpul păstoririi mitropolitului Vasile Suciu (1920-1935),

Pompiliu Teodor, Evoluția gândirii istorice românești,

Idem, Introducere în istoria istoriografiei românești,

Idem, Istorici români și probleme istorice,

Remus Câmpean, Biserica română Unită, între istorie și istoriografie.