Vasile Suciu îmbrățișează și el polemica, fiind preocupat de teme ca istoria bisericii și unirea

românilor, criticând reformismul.

Aurel C Domșa a abordat subiecte ca istoria bisericii preocupat la rândul său de Unire, a dorit
prin articolele publicate să dezvăluie o nouă față a impactului pe care unirea bisericilor l-a
avut asupra poporului român, și foarte important, justificarea intervenției Sfantului Scaun
prin demonstrarea continuității romane.

Augustin Gruiță a dorit să expună o perspectivă culturală diferită față de predecesorii săi,
fiind interesat de teme care atestă frumusețea artei, cât și moștenirea lasătă în urmă de
romani. Similar, Vasile Moldovan a fost atras de arta arhitecturii.

Emil Tătar a arătat interes pentru istoria politică și socială, arătând luptele românilor pentru
biserică.

Ioan Suciu a dorit să relateze faima poporului român peste hotare și, la fel ca ceilalți, a
prezentat interes pentru istoria bisericii.

Vasile Suciu îmbrățișează și el polemica, preocupat de teme ca istoria bisericii și unirea

românilor, criticând reformismul. S-a bazat în special pe interpretarea documentelor care
atestă un organ bisericesc bine organizat.

Iacob C Domșa, preocupat la rândul său de Unirea bisericilor, a scris o istorie narativă,
demonstrând impactul pe care unirea l-a avut asupra dezvoltării poporului.

Carol Auner a avut în vedere în mod particular teme legate de originea românilor și de
continuitatea romană, dar a fost interesat și de istoria bisercii. A scris o istorie bazată în
special pe surse documentare.

Augustin Bunea, a scris lucrări privitoare la istoria Transilvaniei, în special de natură

biseicească. A abordat subiecte ca Unirea bisericilor, folosid documente nemaivăzute până
atunci,