COLEGIUL NAȚIONAL COSTACHE NEGRI

BIOLOGIE PROFIL REAL - ȘTIINȚE ALE NATURII

CLASA a X- a

LECȚIA 1 ȚESUTURILE VEGETALE ȘI ANIMALE

DEFINIȚIE
Țesuturile reprezintă grupări de celule asemănătoare ca formă, structură și funcție, apărute în
urma diferențierii celulare ( histogeneză)

1.1. ȚESUTURI VEGETALE

CLASICAREA ȚESUTURILOR VEGETALE – după gradul de diferențiere a celulelor,

distingem
I. ȚESUTURI MERISTEMATICE ( EMBRIONARE)
► CARACTERISTICI
- celulele au citoplasmă abundentă
- au capacitate mare de diviziune
- sintetizează intens substanțe organice
► CLASIFICARE
a) meristeme primordiale – alcătuiesc embrionul
b) meristeme primare - asigură creșterea în lungime
- se clasifică în - apicale – în vârfurile de creștere ale rădăcinii și tulpinii
- intercalare – la nivelul nodurilor plantelor cu tulpini
articulate
c) meristeme secundare – asigură îngroșarea secundară a rădăcinii și tulpinii
II. ȚESUTURI DEFINITIVE
► CARACTERISTICI
- celulele sunt diferențiate, specializate, fără capacitate de diviziune
► CLASIFICARE
a) de apărare – formează epiderma frunzei, celulele sunt aplatizate, acoperite de cuticulă,
prezintă stomate , rol de apărare și schimb de gaze cu mediul
- la plantele cu îngroșare anuală se formează un meristem secundar cambiul
suberofelodermic din care se dezvoltă
 suber spre exterior cu celule moarte, impregnate cu suberină, are rol pretector și
izolator termic
 feloderm spre interior cu celule vii, la unele tulpini cu cloroplaste
b) fundamentale – formate din celule vii, cu pereți subțiri cu rol în producerea sau depozitarea
unor substanțe
- cuprinde b1 țesut asimilator – abundent în frunză, bogat în cloroplaste format din țesut
palisadic și lacunar
b2 - țesut de depozitare – depozitează
b2.1. apa - țesuturi acvifere la plantele din zonele secetoase
b2.2 aer - țesut aerifer la plantele acvatice
b2.3 diferite substanțe amidon în tulpinile subterane (rizomi, bulbi, tuberculi), rădăcini tuberizate (
morcov, sfeclă, ridiche)
c) conducătoare – formate din celule alungite dispuse cap la cap, formând
c1 vase conducătoare lemnoase ( trahee, vase perfecte deschise) la angiosperme - celule moarte ,
cu pereții îngroșați, conduc seva brută ( apă cu săruri minerale) și (traheide, vase imperfecte
închise la gimnosperme)
c2 vase conducătoare liberiene - celule vii, alungite cu pereții transversali perforați = tuburi
ciuruite, conduc seva elaborată
 la plantele cu creșteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero- lemnos ce
produce liber spre exterior și lemn spre interior determinând îngroșarea rădăcinii și
tulpinii ( inele anuale de creștere)
d) mecanice – celulele au pereții îngroșați , rol de susținere
- se clasifică în funcție de modul de îngroșare în colenchim ( pereți îngroșați neuniform)
și sclerenchim ( pereți îngroșați uniform)
e) secretoare – celulele produc și elimină produși de metabolism mucilagii, latexuri, uleiuri
volatile, gume, nectaruri, rășini
f) senzitive celulele percep excitațiile provocate de atingere, lovire
- exemple papile senzitive, peri senzitivi, punctuațiuni senzitive
(cârceii la dovleac)