ANESTEZIA SI ANESTEZICILE

Anestezia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa a

unei parti sau chiar a intregului corp, pe o anumita perioada de timp necesara efectuarii
unei interventii chirurgicale.
Anestezia generala reprezinta suprimarea starii de constienta si producerea
miorelaxarii pe o perioada pasagera, prin inhalarea sau injectarea unui medicament
anestezic. Anestezia generala se mai numeste narcoza.
Anestezist este un medic calificat sa administreze un anestezic.
Analgezie reprezinta lipsa sensibilitatii dureroase, adica indepartarea durerii
fara pierderea starii de constienta.
Analgezic= medicament care trateaza durerea.

Tipuri de anestezie:
I. Anestezie generala:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice volatile
(halotan, enfluran etc ) care se administreaza pe sonda de intubatie orotraheala
(I.O.T.).
b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si pentru
cei care efectueaza anestezia .

Efectele anesteziei generale:

• pierderea cunostintei;
 analgezie prin lipsa durerii;
• Hipnoza- bolnavul doarme ;
• relaxarea musculara asigura efectuarea operatiei in conditii optime;
• efect antisoc — oprirea factorilor traumatici.
Caile de administrare ale anesteziei generale :
- intubatia se realizeaza prin administrarea gazului pe sonda endotraheala (I.O.T.), fixarea
sondei se face numai la adulti prin umflarea balonasului, la copii se foloseste sonda fara
balonas;
- anestezia prin inhalatie pe masca se efectueaza prin folosirea de catre anestezist a
unei masti duble care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese in
exterior;
- prin injectii I. V

ROLUL ASISTENTEI IN ANESTEZIE:

1.Pregatirea pacientului
2.Pregatirea materialelor necesare
3.Participa la IOT si administrarea anesteziei
4.Monitorizarea si supravegherea pacientului in timpul anesteziei
5.Monitorizarea si supravegherea pacientului in perioada post anestezica
pacientului
1 Pregatirea pacientului
pregatirea psihica:
-identificarea corecta a pacientului,tinand cont de starea de anxietate a acestuia sau a
apartinatorilor
-calmrea si incurajarea pac.
Ii insufla incredere in echipa anestezica si in tipul de anestezie recomandat
-daca este necesar i se explica timpii parcursi omitand detaliile care i-ar putea accentua
starea de stress
-raspunde cu amabilitate, rabdare si profesionalism intrebarilor pac., in limbaj adecvat,
pe intelesul acestuia
-ex. psihiatric si psihologic (la recom. med.)
-se obtine consimtamantul informat al pac, (sau familiei, apartinatorilor, tutori legali) in f.
de capacitatea de discernamant a acestuia
-asigurarea confortului psihic

Pregatirea fizica
APregatiri generale:
*repaus fizic, psihic si intelectual
-administrarea de premedicatie (sedative) la indic medicului

*ingrijiri igienice:
-toaleta generala si a cavit. bucale
-consult stomatologic si tratament (la indic medicului, daca este cazul)
-taierea unghiilor si indepartarea lacului
-schimbarea lenjeriei (de pat si de corp)

-toaleta pacientului (generala si pe portiuni), deparazitare(unde este cazul)

*intocmirea bil clinic general si notarea in FO si in planul de ingrijiri:
-observarea si consemnarea: aspectul gen al pac, inaltime, G, varsta, sex, aspectul si
culoarea tegumentelor
-obs. problemele pac legate de consumul de alcool, tutun, medicamente, droguri
-culege date din FO, familie, echipa medicala, evidenta computerizata, despre
antecedentele pac

-identificarea problemelor de dependenta:

a.de ordin fizic: pareze, paralizii, proteze ( ale membrelor,auditive, dentare,
traheostome, etc) , surditate, acuitate auditiva, vizuala, cecitate, amputatii, alergii
b. de ordin psihic:retard, tulburati de gandire, afective, de limbaj, psihologice, psihice

BPregatiri speciale:
-Regim hidric in preziua anesteziei
-Regim 0 cu 5-12 ore inaintea anesteziei (bolnavul nu bea, nu mananca nimic)
-recoltarea de produse pentru examene de lab:
a. ex de rutina (in urgenta): Ht, Hb, uree, creatinina, grup sang. si Rh.,sumar
urina,glicemie, TS,TC,sputa
b. ex complete:cele de rutina + HLG completa, coagulograma completa, fibrinoge,
transaminaza, bilirubinemie, amilazemie, amilazurie
-efectuarea de explorari speciale: EKG, Rx pulmonar,bronhoscopii
-pregateste pac si participa la ex clinice pe specialitati:ex. cardiologic, ex. pneumologic,
pediatric, psihiatric, etc.
-instituirea a 1-2 linii venoase
-reechilibrare hidroelectrolitica prin PEV
-testare la antibiotice, anestezice, dezinfectanti
-evacuarea continutului gastric prin tubaj , in urgenta, pentru a preveni varsaturile din
timpul inductiei si relaxarii
-Masurarea si notarea f.vit si veg :TA, puls, resp, diureza, temp
-administrarea premedicatiei in preziua anesteziei (la indic. Medicului)
*clisma evacuatoare ( la indic. medicului, unde nu exista contraindicatii chirurgicale)
*pregatirea documentatiei
B.IN ZIUA ANESTEZIEI:
*identificarea pacientului
*regim alimentar O cu 12h, minim 5h ,inainte de anestezie
-se verifica starea de igiena a pac.
-se indeparteaza proteze dentare, bijuterii, lac de unghii, fard
-verifica documentatia (FO, consimtamant, analiza si investigatii) si intocmeste Foaia de
anestezie
-instalarea a 1-2 aborduri venoase permeabile
-masurarea si notarea f.v.si veg.
-golirea vezicii urinare
-insoteste pac in sala de operatii sau de investigatii , ajuta sa se pozitioneze pe masa de
op.
-instituie monitorizarea continua a f.v si veg.(T.A., F.C, SPO2, EKG, diureza, F.R.)

PREGATIREA IN URGENTA A PAC:

-identificarea pacientului
-instituirea a 1-2 linii venoase si recoltarea de produse pt ex.de laborator de rutina:Ht.
Hb,TS,TC,glicemie, grup sang , uree, creatinina,sumar urina
-masurarea si notarea f .v.si veg.si mentinerea acestora in lim. normale
-golirea continutului gastric(sondaj gastric)
-toaleta pe regiunile interesate si a cavit bucale
-golirea vezicii urinare (sondaj vezical)

2 Pregatirea materialelor necesare:

a Materiale necesare pentru intubatie (platou steril):
- laringoscop cu lama dreapta sau scurta si sursa de lumina;
- 2 tuburi sau sonde de intubatie endo - traheale din cauciuc sau material plastic
sterile, prevazute cu mandren;
- seringa sterila de 10 ml pentru umflarea mansetei traheale;
- gel cu xilina pentru anestezia de contact;
- solutie de xilina pentru anestezia faringelui si a corzilor vocale;
- departator de gura;
- mandrene si pense speciale;
- se asigura aparat de ventilatie manuala , sursa de oxigen, aspirator puternic,
pregatit in stare de functionare; sonde de aspiratie;
- balon Ruben cu masca;
- medicamente necesare pregatite in seringi etichetate;
- stetoscop.
-pipe Guedell
-sonde pentru aspirarea secretiilor
-materiale pentru asigurarea si fixarea sondei pentru a preveni detubarea accidentala
a pacientului (benzi de leucoplast, fasa, ham de fixare)

b. Pregatirea aparatului de anestezie :

-conectarea la sursa de O2 si electrica
-se asigura de buna functionare a acestuia, de integritatea aparaturii
-pregateste accesoriile necesare:filtre, conectori
c. Materiale pentru administrarea de medicamente si PEV:
-seringi etichetate, perfuzoare,transfuzoare, branule de urgenta
- infuzomate, injectomate
-materiale pentru punctie venoasa
-tampoane, solutii dezinfectante,
d. materiale pentru monitorizare:
-Monitor standard in buna functionare
- electrozi, mansete pt TA,senzor pentru SPO2
-Pungi colectoare pentru urina,sonde vezicale
-sonde pentru tubaj gastric
e solutii perfuzabile :Ringer, NaCl 0,9%, Glucoza 5%, solutii macromoleculare
medicatie anestezica, gaz anestezica, medicatie de urgenta, antibiotice

f. materiale pentru administrarea de Oxigen:

masca, narine, sonde nazo-faringiene
g materiale pentru ingrijirea si asigurarea permeabilitatii
-seringi Guyon
-tavita renala
solutii pentru spalarea sondelor:NaCl0,9%

Ingrijiri in timpul anesteziei generale:

- monitorizarea functiilor vitale: puls, TA, miscari respiratorii, diureza,
temperatura corporala; coloratia tegumentelor si mucoaselor;
- supravegherea pupilelor si secretiei lacrimale; pleoapele se inchid.
- Supravegherea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi.
- Protejarea ochilor - miscarile globului ocular si reflexul cornean sunt absente in
timpul anesteziei, de aceea se inchid pleoapele pentru a preveni uscarea mucoasei, se va
evita orice fel de compresiune asupra globilor oculari, deoarece leziunile produse pot da
tulburari de vedere.
- Corectarea tuturor modificarilor constatate ;
- hipotermia se combate prin incalzirea pacientului cu saltele electrice.
- Aparatura de monitorizare va fi permanent controlata si supravegheata.

Alte tipuri de anestezie:

 II. Anestezia spinala cuprinde:
- rahianestezia este o anestezie de conducere care impiedica transmiterea
fluxului dureros prin interceptia fibrelor nervoase la orice nivel intre maduva
spinarii si receptorii nervosi din piele §i mucoasa ; se realizeaza prin
punctie/injectie intrarahidiana a anestezicului in spatiul subarahnoidian in LCR;
- anestezia peridurala se realizeaza prin blocarea nervilor spinali administrandu-
se un anestezic local in spatiul peridural printr-un cateter instalat de catre
medic.
III. Anestezia regionala se clasifica in:
- tronculara — inseamna blocarea trecatoare a unui nerv periferic prin injectarea unui
anestezic local in vecinatatea lui.
- plexala - inseamna blocarea la nivelul bratului a plexului brahial.
IV. Anestezia locala se efectueaza:
- prin contact direct, pe mucoase, tegument prin badijonare, refrigerare, spray, gel;
-prin injective I.D., SC
- infiltratie se face strat cu strat.
Anestezia este efectuata de medicul specialist ajutat de asistenta de la sala de
operatie.

Pregatirea bolnavului pentru rahianestezie ,

- Testarea bolnavului se face prin I.D. pe fata anterioara a antebratului:
-testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic
pentru a depista cazurile de alergie in preziua interventiei. Manifestari alergice pot aparea
sunt sub forma de prurit local sau eruptie papulara, sub forma de criza de astm sau chiar
soc anafilactic.
- Instalarea de aborduri venoase(1-2) si PEV cu NaCl 0,9% sau Ringer
Ingrijiri in timpul rahianesteziei
Se urmaresc:
- functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza;
- coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura poate
scadea);
- somnolenta,
- greata,
- vertijul,
- paresteziile la nivelul fetei,
- tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul,
- tulburari de mictiune.

Ingrijiri dupa rahianestezie:

- Repaus la pat fara perna 24h,
- nu se va misca 2 - 4 ore capul - risc de cefalee;
- supravegherea pulsului, TA, diureza,
- se va face sondaj vezical evacuator;
- se combate durerea;
- alimentatie hidrica( apa).

PENTRU TOATE TIPURILE DE ANESTEZIE, SE VORPREGATI MATERIALE CA

PENTRU ANESTEZIA GENERALA CU IOT.

Protectia muncii pentru personalul sanitar:

 Anestezia si anestezicile volatile sau gazoase produc frecvent la personalul sanitar
dureri de cap, astenie, alergii. Masurile care se impun personalului sanitar sunt:
• verificarea si intretinerea aparatului de anestezie si accesoriilor;
• instalatii de aerisire; salile de operate sunt prevazute cu ventilatoare deoarece
gazele anestezice eliberate sunt toxice, iar personalul trebuie protejat;
• in salile in care se foloseste Halotan prin masca (protoxid de azot), asistentele si
doctoritele insarcinate nu au voie sa profeseze.
• in caz de anestezie prin I.O.T fara pierdere de anestezice volatile este permisa
prezenta gravidelor in sala de operatie.
• protoxidul de azot este agresiv, are efect de sera pe stratul de ozon(putin
folosit in prezent).
O anestezie generala consta in administrarea de amestec format din 68 - 69% protoxid
de azot (N2O), 30%O2 si anestezic, gazos respectiv Halaton.
Nivelul tehnic actual de administrarea a anestezicilor permite scaderea pierderilor
de gaze anestezice inlocuindu-se aparatul de anestezie inhalatorie obisnuite cu tehnici
de anestezie cu flux scazut (low flow).

Anestezicile
Definitie
Prin anestezic se intelege un medicament care dupa administrare produce
anestezie.
I. Anestezicile generale
A. Eteri- Aetherum ethylicum;
• Aetherum pronarcoza, flacon - pentru anestezie chirurgicala;
administrarea se face prin inhalatie ceea ce produce anestezie generala.
B. Derivatii halogenati ai hidrocarburilor:
Efluran flacon. Inj.
Narcotan este o solutje de inhalatje (anestezic general administrat prin inhalatie).
Halothane sau Fluothane (lichid incolor volatil) solutie inhalatorie – prin masca sau
IOT pentru anestezie generala.
Protoxidul de azot solutie inhalatorie ; este un gaz toxic se foloseste in amestec
70% cu oxigen §i halogeni pentru anestezie generala aplicata pe masca sau
sonda. Se foloseste rar.
Izofluran; inhalatie (anestezie gazos).
C. Barbiturice:
Propofol
Etomidat
Penthotal flacoane injectabil (anestezic general cu inductie rapida 10-20 sec, iar
bolnavul se trezeste in 20 - 30 min de la interventje chirurgicala de scurta durata).

Reactiile adverse date de anestezicele generale:

• bradicardie si hipotensiune de aceea se administreaza preventiv Atropina
• postoperator pot da greata si varsaturi, de aceea se interzice alimentatia.
 Analgezic opioid:
Fentanyl fiole 0,1 mg/2m/; fiole de 5ml; flacoane 0,50 mg/10ml, injectat iv , are actiune
rapida de durata scurta 20 - 45 minute; se foloseste in inducerea si mentnerea
anesteziei locale sau generale.
Alte anestezice:
Droperidol fiole 10ml concentrate 25 mg, solutje injectabila se foloseste pentru
pregatirea pentru anestezie si mentinerea acesteia in cazul interventiilor de lunga
durata; administrare pe cale iv. sau im. Se poate combina cu alte anestezice.

Anestezice locale :
• Clorhidrat de procaina solutie inj;
• Lidocaina sol. inj. fiole;
• Bupivacaina sau Marcaine spinal fiole 0,5%, se foloseste pentri
rahianestezie, durata analgeziei 3 - 4 ore la nivelul membrelor inferioare;
• Xylocaina sol. inj;
• Xylina sol. inj; spray.
• Clorura de etil spray local.
Analgezicele folosite in practica medicala sunt narcotice stupefiante.
a) Derivati morfinici:
- Codeina cp; Antalgic cp;
- Hidromorfom sol. inj.
- Morfina,Mialgin sol. inj.
- Daltard comprimat retard;
- Vendal retard.
b) Fortral comprimate si fiole.
Alte analgezice - Tramadol, Mabron, Tramal cps, fiole, supozitoare.

Rolul asistentei
Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul.
Asistentul medical pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira in
seringi sterile, le pregateste pentru administrare si serveste medicul ; supravegheaza
starea bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardio-
respiratorie pentru toate cazurile de urgenta care ar putea sa apara.

Supravegherea bolnavului In perioada postnarcotica

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.

(se efectuează în 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel
 timpul intervenției) încât operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-
20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea 2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
materialului pt. pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
bolnavului operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția cianozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
bolnavului operat la capul într-o parte , sau în decubit lateral
pat 5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

Interventiile asistentei:
- supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta;
- monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min
- supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor;
- asigura pozitia bolnavului in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna
(rahianestezie) 24 de ore; atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 2 - 4ore;
- previne aparitia asfixiei prin caderea limbii;
- indeparteaza pipa Gueddel dupa revenirea starii de constienta;
- intoarce capul bolnavului intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau prezinta
varsaturi.
Bolnavul va fi asezat in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt
contraindicatii.

Mentinerea si monitorizarea functiilor vitale:

Dupa interventie este necesara monitorizarea:
- frecventei respiratiei, pulsului, aspectului EKG, temperaturii;
- TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare pacient;
- diureza va fi masurata prin sondaj vezical cu punga colectoare de urina;
 - se va raporta orice modificare patologica aparuta;
- se urmareste aspectul general al bolnavului : culoarea fetei, a
tegumentelor si mucoaselor;
- se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata.

Modificari PATOLOGICE constatate care trebuie anuntate:

1. Temperatura ridicata; persistenta febrei peste 3 zile de la interventie indica de
cele mai multe ori o complicatie. Interventii: termometrizari corecta din ora in ora;
aplicatii de comprese reci pe frunte.
2. Pulsul:
- bradicardic - indica o compresiune cerebrala;efect advers al anestezicelor
- filiform - indica hemoragie interna;
- tahicardic – indica o infectie;
Interventie: monitorizarea pulsului.
3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee;
Interventii pana la venirea medicului: - se va administra O2;
- cand tuseste sau rade, bolnavul este sfatuit sa-si protejeze plaga
abdominala cu mana. t
4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operatie se va face sondaj vezical, in
cazul in care nu s-a instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de
operatie, deoarece exista riscul de retentie urinara provocata sau favorizata de
pozitia bolnavului, de intervetie sau de anestezie.
5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de gaze timp de 20
min. la 4h; primul scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.
Daca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma
evacuatoare la indicalia medicului; !! dupa interventia pe intestin, clismele sunt
contraindicate.

Supravegherea plagii consta in urmatoarele :

- se verifica daca: - pansamentul nu s-a deplasat sau desfacut,
- plaga nu sangereaza
- pansamentul s-a imbibat cu urina sau secretii, puroi
Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta
dureri , plaga va evolua normal si se va se cicatriza in 6 - 7 zile; dupa aceasta
perioada, pansamentul se va desface, se vor scoate firele de sutura, se va dezinfecta
si se va pansa steril;
Daca plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare.
.

Combaterea durerilor postoperatorii:

- in primele 24 ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de
36- 48 ore.
- linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de menajare, administrare de
medicamente calmante si antiinflamatoare recomandate( Algocalmin, Piafen,
Ketoprofen); in dureri intense se administreaza opioide ;
- administrarea de calmante si hipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii
folosind anumite scale, in primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura
 ce intensitatea durerii scade, se intrerupe administrarea acestora pentru a nu da
obisnuinta. Calea de administrare este orala si parenterala( im sau iv) in caz de
dureri insuportabile.

Alte metode de tratament a durerii fizice:

- aplicatii calde sau reci;
- schimbarea pozitiei;
Alimentatia
- Imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala;
- se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit
- bolnavul va primi lichide (daca nu varsa): apa, ceai neindulcit déjà la cateva ore dupa
operatie( daca nu sunt contraindicatii.)
Restrictia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu
sau fara anastomoza, si de anestezie.
Fara anastomoza
1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de
sept nazal cu anestezie generala, se recomanda 6 ore restrictie, dupa care pacientul
poate sa bea si sa manance din prima zi.
2. In interventiile abdominale mici- apendicectomie necomplicata,
colecistectomie, se recomanda o zi restrictie; a 2-a zi se recomanda lichide( ceai,
supa strecurata); a 3-a zi se recomanda alimente semilichide usoare- daca este
prezent tranzitul intestinal
3. In Interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3-4 zile restrictive, dupa
2 zile se permite ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste 4 zile.
Cu anastomoza:
- gastrica - restrictie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se recomanda
ceai , apoi supa si mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia
- intestin subtire, colon, pancreas – retrictie 5-6 zile, apoi ceai neindul a-5-a zi, si
se reia treptat alimentatia;
- rect, esofag, stomac — restrictie 7 - 8 zlle, alimentatia se face parenteral in
acest timp, a 6 -a zi se reia cu prudenta alimentatia
Recomandare generala:
- alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa
operatie : regim hidric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita).

- Incepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente

semilichide. In ziua a VI- a se trece la va face alimentatie normala. Se va face
alimentatie parenterala cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila.
Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau
de infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin
miscari de flexie - extensie a membrelor inferioare
- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;
- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si
expiruri efectuate de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele,
constipatia.

Prevenirea complicatiilor postoperatorii

1. Complicatii imediate

2. Complicatii tardive

1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice;
masuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei
o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl); interventie-
se administreaza Narcan;
o obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin
pipa nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit
lateral;
o spasmul sau edemul laringian - se HHC iv sau CORTICOIZI

B. complicatii cardiace;
o tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace;
o HTA din cauza hipervolemiei, durerii; interventii aplicate- se
administreaza - diuretice, antihipertensive, calmante ale durerii;
o tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta
cardiaca ; masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
o hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului
abdominal; masurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in
hemoragie externa se face hemostaza locala si medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura,
administrare de vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii:
se combate prin invelirea bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau
neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la
varstnicii cu ateroscleroza;
o agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina; se
previne informand permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia
sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren are;
o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea
securitatii si vindecarii sale.
F. Alte complicatii: tromboemboliile, infectii pulmonare, infectii ale plagilor
 Prevenirea tromboemboliilor
 Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile de la
interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
- cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus.
Masuri de prevenire:
- rnobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua
interventiei de la sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina
5000 u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului Quick.
 Prevenirea infectiilor pulmonare
Pneumoniile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de
bolnavi.
Pacienti cu risc: varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare,
obezii, pacientii cu interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii;
respiratia superficiala produce atelectazie.
Atelectazia reprezinta excluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu
pulmonar prin obturarea conductului aerian ; in functie de calibrul bronhiei blocate se
intalnesc atelectazii masive lobare, lobulare; acestea pot aparea in primele 3 zile
postoperator, bolnavul prezentand febra, tahicardie, clanoza cu tuse si expectoratie.
Masuri de prevenire:
- gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, 4 - 5 la un sfert de ora;
- pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze;
- masajul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand
presiune de la ceafa pana in zona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale;
- inhalatii;
- tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma);
- aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.

Tratamentul infectiilor respiratorii se face cu :

- antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare;
- Oxigen pe sonda sau masca;
- pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei;
- schimbarea pozitiei la fiecare 2 ore,
- exercitii respiratorii.

 Infectiile plagii pot fi cauzate de:

- Germeni patogeni din aer (praf) sau de pe tegumentele bolnavului;
- Nerespectarea regulilor de asepsie;
- Focare septice pe tegument langa plaga operatorie;
Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului
cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.
2. Complicatii tardive sunt:
 Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale
sau intre organe si peretele abdominal in locul unde s-a efecuat operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem -
ocluzii mecanice; interventii- tratament chirurgical de urgenta.
 Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal
la nivelul unei cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii
intraabdominale, intinderea peretelui abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in
perioada postoperatorie.
Profilaxie - evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator.
Tratamentul - interventie chirurgicala.
 Escarele sunt leziuni de decubit. Predispusi sunt bolnavii cu hemiplegie,
paraplegie, comatosi.
Prevenire: igiena tegumentelor si mucoaselor, schimbarea lenjeriei corp si de pat,
schimbarea pozitiei in pat din 2 in 2 ore, examinarea zilnica si protejarea regiunilor
predispuse cu colaci de cauciuc, pernute de vata.

Concluzie: educatia sanitara a bolnavului si constientizarea sa, respectarea

recomandarilor medicale, a tratamentelor prescrise, a controalelor periodice de
specialitate indicate, previn aparitia complicatiilor tardive.

Laringoscop
 masca
laringiana