Noi Funcţii În Teoria Numerelor

NOI FUNCŢ II ÎN TEORIA NUMERELOR
ry ( : ) - o
1(2)
- 2
ry ( J )
1 (" )
- J O
ry ( 5 )
- 5
1 ( 6)
7 (7)
- J
o
7 (8) -
o
O O
7(9) - 6 O O
O
ry ( 1 0 ) ~
O O
ry ( : : ) -:l O O
o
O
'7 ( 15 ) -
1
ry ( :S ) - 10
l~ 10
l { l i ) - 17 O
1 ( :3 ) - 6
13
1 ( : 9 ) -19
1 ( 20 ) - 5
Chi ş in ă u - 1999
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
CATEDRA DE ALGEBRĂ, LOGICĂ, $I TEORIA NUMERELOR
FLOREIITIH SKARARDACHB
NOI FUNCŢII IN TEORIA NUMERELOR
Chişinău - 1999
Prof . Flor entin Smar andac he
Univ ersit y of New Mexi co
Gallu p, NM 8730 1, USA
Fax: (505) 863-7 532 (Attn . Or. Smar andac he)
E-ma il: smara nd@u nm.ed u
~ U.S.M . - 1999
Secţia poli graf ie operativă

a U.S.M . 2009 , Chişinău,
Str. A.M ateev ici, 60
CUprins:
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1. O NOUĂ FUNCŢIE ÎN TEORIA NUMERELOR
1.1. Definiţia, construcţia, şi proprietăţi ale acestei

funcţii ............................................... 14
1.2. O infinitate de probleme nerezolvate referitoare la

această funcţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
1.3. Rezolvând probleme cu ajutorul acestei funcţii ........ 66
1.4. Câteva ecuaţii liniare implicând această funcţie .•.... 73
2. ALTĂ FUNCŢIE ÎN TEORIA NUMERELOR ••••••••••••••••••••••••••• 78
3. FUNCŢII PRIME ÎN TEORIA NUMERELOR •••••••••••••••••••••••••• 83
4. ASUPRA FUNCŢIEI TOTIENT A LUI EULER îN TEORIA NUMERELOR
4.1. O proprietate a unui contraexemplu la conjectura lui

Carmichael referitoare la funcţia totient a lui Euler .91
4.2. Altăproprietate a unui contraexemplu la Conjectura lui

Carmichael referitoare la funcţia totient a lui Euler .96
4.3. O generalizare a teoremei lui Euler privind congruenţele

referitoare la funcţia totient a lui Euler •••..•..•... 99
Referinţe generale (în ordine cronologică) ...••..••.•.•.•••.. 104

Intro duce re
o pasiu ne.
Teor ia Analitică a Num erelo r reprezentă pent ru mine ani buni de
rva
Rezu ltate le expu se mai depa rte cons titui e rodu l câto
cercet~ri şi căutări.
icate toat e
Lucr area de faţă se comp une din 9 artic ole, publ iar unel e
ine,
prin revi ste de matematic~ româneşti sau stră. naţi onale cât şi
şi conf erin ţe
prez enta te chia r la cong rese
internaţionale [vez i "Lis ta publicaţiilor auto rulu i pe tema
teze i"].
Ea se structurează in patr u capi tole:
funcţii in teor ia
- in prim ele trei capi tole se intro duc noi leme nere zolv ate
num erelo r, se studiază propriet~ţile lor, prob internaţional! (ce
lega te de ele, implicaţii in lume a ştiinţific!
e aces tea), conexi~i cu alte
alţi mate mati cien i au abor dat noţiunil
funcţii bine ştiute, importanţa rezu ltate lor obţinute:
- in ultim ul capi tol se aduc contribu ţii la stud iere a unei- funcţii
cuno scute in teor ia num erelo r (toti ent sau phi a lui EUle r), in
el.
prin cipa l refe ritoa re la conj ectu ra lui carm icha graf (arti col) ,
[Exi st! referinţe part icul are dup! fieca re para
iar referinţe gene rale in fina lul teze i.]
mome nt ce la
Actu alita tea teme i din tez! este evid ent! , din& Conf . dr. V.
~niversitatea din Crai ova, Conf .
dr. C. Dum itres cu
~ Conf erinţa Internaţion&l~ dedi catl
Sele acu orga nize az! <Pr
~eoria BUm ere1o r>, şi anum e:
Noţiunilor de tip 'Sma rand ache ' in
funcţii (11 şi extin deri ale sale ,
L, funcţii prim e), secvenţe,
operaţii spec iale, crit erii de divi
zibi litat e, teore me, etc. de tip
'Sma rand ache ', 1n perio ada 21-2 4 Augu st 1997 Hath emat ical
[vez i şi anunţul din "Not ices of the Ame rican Vol. 42, No. 11,
soci ety" , Oniv ersit y of Prov iden ce, RI, SUA, e 1995 ].
rubr ica "Mat hema tics Cale ndar ", p. 1366 , Noie mbri
Conferinţa se va desf!şura sub egid
a UNESCO [240 ]
ctor , şi Lucr eţia B!luţ!, secr etar !,
[cf. Mirc ea Ichim , dire
Fili ala UNESCO din Bucureşti].
Ana litic ! a
in felu l aces ta se desc hid noi drum uri in Teor iait inte resu l'
trez
Num erelo r, fonnâ nd un dome niu apar te, care a
diverşilor specialişti.
in spec ial
Un grup de cerc etare priv ind aces te noţiuni, Univ ersit atea
at la
conc entra t asup ra Funcţiei Smar anda che, s-a form us de c!tr e Prof .
din craio va, Româ nia, cate dra de Mate mati c!, cond. dr. V. Sele acu,
dr. A. Dincă (deca n), Prof . dr. V. Boju , Confiu, Conf . dr. şt.
Conf . dr. C. Dum itresc u, Conf . dr. r. Bă1ăceno Lect . dr. r.
Zanf ir, Conf . dr. N. Rădescu, Lect . E. Rădescu, Marc ela Pope scu,
cojo caru , Lect . dr. Paul Pope scu, Asis t. drd. prof . S.
oreanu,
Asis t. N. Virl an, Asis t. drd. Carm en Rocş . Pana Pope scu,
it
cojo caru , prof . L. Tute scu, prof . E. Burt on, prof in, şi alte cadr e
cerc et. şt. M. Andr ei; stud ent Tomiţ! Tibe riu Flor
dida ctice impr eun! cu studenţi. !mâna, in timp ul
Mem brii aces tui grup se intâ lnes c o dat! pe săpt ra funcţiei 11 ,
anul ui şcolar, şi expu n ultim ele cercetări asup
5
precu m şi încercări de gene raliz are.
în afar a grup ului de cerc etare de la craio
mate mati cieni şi info rmat icien i str~ini s-au ocup va, dest ui
funcţiei fi, cei mai acti vi fiind :
at de stud iulu i
Henr y Ibst edt (Sue dia), Păl
Grczmas (Nor vegia ), Jim OUnc an, John C. McC arthy
(Ang lia), Ken Taus cher (Aus trali a), Th. Mart , John R. Sutto n
Mele ndez (Bra zilia ), H. Cost ewitz (Franţa), J. Rodr in (SUA ), pedro
etc. iguez (Mex ic),
[Pen tru o imag ine mai detaliat~, vezi cele 240 de
"Referinţe" de la sfârşit.)
Desp re 1nsemn~tatea "Funcţiei Smar anda che",
cum
botezată in revi sta londoneză <Per sona l Comp uter Worl d>,a fost
1992 , p. 420, şi-a dat pent ru prim a dată seam a scie Iulie
Hike Hudg e, edit or al rubr icii <Num bers Coun t> ntis tul engl ez
[10) .
Iar valo rile funcţiei, fI(n) =
1, 2, 3, 4, 5, 3,
13, ••• au fost etal ate de N. J. A. Sloa ne & 7, 4, 6, 5, 11, 4,
<Enc yclop edia of Inte ger Sequ ence s>, Acad emic PresSimo n Plou ffe în
şi denu mite "Num erele Smar anda che"
s, [H045~], 1995 ,
[140 ].
Arti cole le, note le, prob leme le (rezo lvate
conj ectu rile refe ritoa re la această nouă func sau desc hise ),
ţie in teor ia
num erelo r sunt cole ctate 1ntr -o revistă special~ numi~
"Sma randa che Func tion Jour nal" , publicat~ anua l ori
R. HUll er, Numb er Theo ry Publ ishin g Co., Glen dale, bian ual, de Dr.
Hai mult , Ch. Ashb ache r (SUA) i-a dedi cat ins~şi Ariz ona, SUA.
"An intro duct ion to the Smar anda che func tion" , Erhu o mono grafi e:
Vail , 1995 [194 ], iar Keni chiro Kash ihara s Uni v • Pres s,
preg~tire o altă cart e desp re fi [235
(Japo nia) are 1n
].
De asem enea, mult e revi ste şi chia r enci clop edii şi
pagi nile inser~rii de lucr~ri ce trateaz~, recenzea -au desc his
ză, sau citează
funcţia fi şi valo rile ei
[vez i "Per sona l Com puter Worl d" (Lon dra), "Hum
Netw ork Jour nal" (Harv ey Hudd Coll ege, Clare montanist ic Math emat ics
"Lib ertas Hath emat ica" (Tex as Stat e Univ ersit y), , CA, SUA) ,
(Braşov, Rom ânia) , "Enc yclop edia of
"octo gon"
Inte qer Sequ ence s" de N. J. A.
Sloa ne & Simo n Plou ffe (Acad emic Pres s: San
Bost on, Lond on, Sydn ey, Toky o, Toro nto: 1995 ), "Jou Dieg o, New York ,
Recr eatio nal Math emat ics" (SUA ), "Foa ie Matemati rnal of
că" (Chişinău,
Mold ova), "The Hath emat ical Spec trum " (Uni vers
Ang lia), "Elem ente der Hath emat ik" (Elveţia), ity of Shef field ,
Math emat ik" (Ber lin, Germ ania) , "The Hath emat ical "Zen tralb latt fur
Arbo r, SUA) , "The Fibo nacc i Quar terly " (SUA ), etc. Revi ews" (Ann
Iar la conferinţe naţionale şi internaţionale].orga
exem plu la New Hexi co Stat e Univ ersit y (Las niza te, de
Univ ersit y of Ariz ona (TUc son), Univ ersit y of San Cruc es, SUA) ,
Stat e Univ ersit y of New York at Farm ingd ale, Univ Anto nio (Tex as),
(can ada) , Cong res Inte rnat iona l <Hen ry Poin care> ersit y of Vict oria
Nanc y, Franţa), <26t h Annu al Iran ian Math (Uni vers ite de
emat
(Kerm an, Iran ), <The Seco nd Asia n Math emat ics Conf ics Conf erenc e>
Ratc hasim a, Tail anda ), <Pro gram ul manifestăril erenc e> (Nakh on
or orga niza te cu
pril ejul imp linir ii a 100 ani de la apariţia
prim ului num~r al
revi stei 'Gaz eta Mate Jnati c!' 1895 -1995 > (Alba Iulia
s-au prez enta t artic ole ştiinţifice desp re fi in , Rom ânia) , etc.
perio ada 1991 -5.
6
ţiei ~ (cărţi,
Arhi ve care stochează cercetări~e asup ra funcartic ole, note ,
revi ste, broşuri, manu scris e pub~icate ori ined ite, -- de ~a diverşi
ce
com enta rii, scri sori -- obişnuite ori elec- -roniaţii, prog rame de
ori, prob leme , aplic
mate mati cien i şi edit r noţiuni din
şi asup ra alto
conferinţe şi simp ozioa ne, etc. ), cât
această teză, se gase sc la:
cţia Specială
a) Ariz ona Stat e Univ ersit y, Hayd en Libr ary, ColeAZ 8528 7, USA;
e,
(onli ne) "The Flor entin Smar anda che pape rs", TempET, resp onsa bile:
phon e: (602) 965-65~5, e-mai ~: ICCLM @ASU ACAD .BITH
caro l Moor e « Mar~yn Wurz burq er; Ame rican Hist ory
b) Arc:h ives of Amer ican Math emat ics, Cent er for "The Flor entin
SRH 2.~09, Univ ersit y of Texa s, Colecţia Specială e: (5~2) 495-4~29,
Smar anda che pape rs", Aust in, n 787~:3, USA; phon
fax: (5~2) 495- 4542 , dire ctor Don carle ton;
c) Bibl iotec a Universităţii din craio va, str. Smar anda che" din
Al.. I. CUza , Nr.
are "F~orent in
~:3, Secţia de Info:r lZ1ar e şi DOCU Illent
lui Mate matic <Gh. Tiţeica>, dire ctor o~ Loho n,
cadr ul Sem inaru
4~~688, Româ nia;
bibliotecară Mari a Buz, fax: (05~)
ial "Flo rent in
d) Arhi vele Stat ului , Fili ala Vâlc ea, Fond u1 Spec Prap orge scu, Nr.
ral
Smar anda che", resp onsa bil: Ion Soar e, Str. Gene
:32B, Rm. Vâ~cea, Jud. Vâlc ea, Rom ânia; ~tare.
care sunt puse la dispoziţia publ iculu i spre cons
priJn~ui capi tol din teză se defineşte,

~.~. in priJn ul para graf al
aşadar, o nouă funcţie:
__________________ ~n~~:~z! ---> N.

n (n) este cel Mai mic intre g m astf el încâ t m! este
divi zibi l cu n.
ătoare 171" unde p
Pent ru calc ular ea lui ~, cons truim funcţii~e ajut
este nwnăr prim pozi tiv, astf el: ~: ;a
N* - N*
(p)
'Q'n E N* .,O'p Can ) _ p" ,
) + •••
- p" - l
pent ru n > o. De unde obţinem pe ~:
-- -
iar
p-~
'rf n
- E
a,
P, ... a.
p. cu E lo, p( pri:1 e,
PI • p J. for i • j, a, ~ ~,
--i- ~,s , 17 (n)
17 (: ~) - o.
i-1,5 7
- -- ----Y "'" C~~e J.l!1portant~ deoa recf' caracter
izeaz~ nume rele
prim e -- prin urm~toarea prop rieta te fundamental~
:
Fie p un număr intre g> 4, atun ci pes te prim dacă

dacă n (pl .., p. si numa i
Deci , punc tele fixe ale aces tei funcţii sunt nume
se adaug~ şi 4). re priln e (la care
Datorit~ aces tei propriet~ţi, funcţia f1 se
foloseşte ca o sit~ pent ru cem erea
nume rele priln e.
stud ierea şi desc oper irea unor relaţii desp re
impl icit la apro fund area cunoştinţelor desp re numfuncţia f1 duce
preo cupa re in prez ent fiind distr ibui rea lor. erelo r prim e, o
[E. Burto n incearc~ gene raliz area funcţiei f1 in corp
comp lexe [169 ].] ul num erelo r
Totodat~, funcţia f1 intr ! in cone

xiun e şi cu foar te cuno scuta
funcţie n
(x), care repr ezin t! numA rul de nume re prim e mai mici
decâ t sau egal e cu x, prin următoarea formulă:
x
Pent ru x > 4. rr (xl = r !n(k )/kl - 1,
k=2
unde Lbl înseamnă parte a intreagă a lui b
. [vez i L. seag ull [189 ]].
Alte proprietăţi:
Dacă (a. b) .., 1, atun ci n(ab ) =

max (nCa ), n(bl }.
Pent ru oric e nume re pozi tive nenu le. n(ab ) < nea)
n este o func tie gene ral crescătoare. adică: + n(b) .
~€N ;b€N . b = bea) , ~€N, c>b, n'c»
a.
Funcţia f1 face obie ctul mult or prob
leme desc hise , care au
trez it inte resu l mate mati cien ilor.
De exem plu:
a) Ecua tia nCn) = nCn+ l) nu are nici o solu tie.
Nu a fost inc~ demonstrat~, deşi I. Prod~escu
iniţial c~ i-a g~sit o soluţie.
[29, 92] crez use
L. Tuţescu (30] i-a dat o
extin dere aces tei conj ectu ri.
b) A. Mull in (239 ], insp irat de prob lema anterioar~,
conj ectu reaz ! c! ecua tia nCn) = nCn+ 2) are doar
solu tii. un număr fini t de
c) T. Yau [63] a prop us dete rmin area tutu ror

care funcţia f1 p~streaz! relaţia de recurenţ~ valo rilor pent ru
adie !: a lui Fibo nacc i,
nCnl + n(n+ l1 = n(n+ 2),
neştiindu-se dac! aces tea sunt in
nwn~r fini t ori infi nit. El
însuşi aflân d pe n .., 9, 119. Ch. Ashb ache r [182 , 207] a inve stiga t
relaţia de mai sus cu un progr am pe
calc ulat or până la n = 1000 000,
desc oper ind valo ri adiţionale pent ru n = 4900 , 2624
3681 38, 4156 62, dar nede mons trând pe cazu l gene 3, 3211 0, 6400 8,
[224] presu pune c! exist~ o infi nita te de astf el ral. H. Ibst edt
de trip lete .
8
d) Renu mitu l acad emic ian, P. Erdo s (147 J, de la Acad emia Ungară
stei engl eze <Ma them atica l
de ştiin~e, solicit~ citit oril or revi g~se as~ o form ul!
, s~
Spec trum > , in care publică o scris oare
asimptotic~ pent ru:
r n(n11..c.
n < X
n(n» P(n)
unde P(n) reprezint~ cel mai mare fact or prim al lui n.

a afirm at c!
La o conferinţ! internaţional!, W. Sier pins ki zolv ate ar fi
prob leme le nere
dac! omen irea va dura veşnic, iar e aces te prob leme
num erota te, atun ci s-ar ajun ge cu timp ul ca toat
s~ fie rezo lvate .
avea o infin itate
in para graf ul 1.2 ne-am prop us s~ ar~tăm c~ putem ! ele s! nu fie
de prob leme f!r! soluţii, astf el incâ t nici odat
.
rezo lvate toate ! hise , c~rora de
Fiec are perio ad! de timp are prob leme le ei desc
odat ! cu prog resu l ştiinţei.
obic ei li se d! de cap mai târz iu, care apar dato rit!
Şi, totuşi, num~rul noil or prob leme
nere zolv ate,
nenţ ial, in comp araţ ie cu num~rul
cercet~rilor fireşti, creşte expo
ce sunt in prez ent solu ţion ate.
vech ilor prob leme nere zolv ate o criz~ mate mati c!
-Oar e, existen~a prob leme lor desc hise cons titui e grab~ o stag nare
ori, dimpotriv~, absenţa lor ar insem na mai de
intelectual~?
combinaţii şi relaţii cu
"Funcţia Smar andac he" este pus~ in
şi analiz~, precu m:
alte funcţii ori noţiuni din teor ia num erelo r re dou! nume re prim e
secvenţe-A, num! rul de divi zori , dife
ren? dint
funcţii gene ratoa re, funcţia
cons ecut ive, seri i Diri chle t, ative
ţii mult iplic
loga ritm , ordi n norm al, condiţie Lips chitz , funcunifo rm~, r!d~ cini
ori adit ive, cel mai mare facto r, distribuţie secvenţ! s-ad itiv! ,
neco ngru ente, card inal, triun ghiu l lui Pasc al,ordi n k ale p~rţilor
suma p~rţilor alicu ante , suma pute rilor de iile aritm etic! şi
alicu ante , suma p~ilor alicu ante unit are, meduaţii diof antic e,
geometric~, şiruri recu rente , ecuaţii şi inec
num! rul de nume re prim e, num~ rul de nume re prim e cong ruen te cu a
de ordi n k ale
modu lo b, suma divi zori lor, suma pute rilor lui Eule r,
ţia ci> a
divi zori lor, suma divi zori lor unit ari, func repet iţie),
funcţiile gamma şi beta , num~rul
de fact ori prim i (cu
part ea intreag~, apro xima ţii
num~rul fact orilo r prim i distincţi, şev
func ţiil e Cebi
asim ptoti ce, câmp uri alge brice , funcţia Mobi us,
e şi !, etc. ep~trunse
Iar "Num erele Smar anda che" sunt asoc iate şi intr
resp ectiv cu: amic ale m!ri te,
nume rele abun dente , apro ape perf ecte , amic ale,defi cien te, Eule r,
nume rele Bell , Bem oulli , Cata lan, Carm ichae l,
nacc i, Geno cchi, nume rele armo nice, k-hi perp erfec te,
Ferm at, Fibo coas e, k-in doit e
Kure pa, Mers enne , m-pe rfect e, nume rele noro
, poli edra le, prim itive
perf ecte , perf ecte , polig onal e, piram idale rfect e, pseu dopr ime,
abun dent e, prim itive pseu dope rfect e, pseu dope
, Stir ling de ordi nul
pitag orei ce, rezid uri p~tratice, cvas iper fecte sini stre , nume rele
I şi II, supe rper fecte , inta ngib ile, nume rele
Ulam , etc.
9
în paragraful 1.3, se înf~ţişeaz~ o aplicaţie a funcţiei ~ la
rezolvarea Problemei 1270, din <Mathematics Magazine>, SUA, 1987,
propus~ de Prof. R. B. Eggleton de la Universitatea din Newcastle,
Australia, problem~ pe care o generalizăm în felul urm~tor:
Pentru ce valori ale lui a si n intregi nenule.
(n+h)! este divizibil cu an ?
în paragraful 1.4, ~ este implicat~ intr-o ecuaţie semi-
rezolvat~ (semi-nerezolvat~!):
n(mx) = x, unde mEZ este un parametru.

iar recurenta ei, ~Cf) = ~o ~o • • • o ~ de i ori, într-o frumoas~
problem~ de existenţ~ şi minim:
binEZ-{O, ±11 5'kEN pili (m) = nilill (m) = n j

să se afle cel mai mic k cu această prop~ietate
(rangul). precum si n (n în funcţie de m).
2. în capitolul doi se defineşte alt~ funcţie in teoria analitic~

a numerelor, astfel:
__ __
__________~L~~:-=Z~__-_-_-~>~~~~~_=~__~~=. ~ ~_=.(
__________~u~n~d:e~=c.,--~~~=.( ~~~~~~~~~~~~~~~~~~-=m~----
r"me cu-m er
care ne s~ obţinem generalizări separate ori simultane,
ajut~
parţiale ori totale, ale teoremelor lui Wilson, Fermat, Euler,
Gauss, Lagrange, Leibnitz, Moser, şi Sierpinski.
3. in capitolul trei se introduc urm~toarele funcţii, denumite

prime:
Pentru kEN!, P!. : N!. ---> {O. 1} ,
O dacă nl~~.~~.~.~.~,~n~k~s~u=n~t_______
toa1:e rime'
caz cont a
in continuare se determin~
o condiţie necesar~ şi suficient~
(Teorem~ General~)
ca n numere, coprime dou~ câte dou~, s~ fie
toate prime (în mod simultan), adic~ Pt (n" ~, ••• , n t ) = o.
________F~i.::::e_ P i j l 1 ~ i ~ n, 1. ~ j ~ mI' coprime două câte două}

______.....s'"'~=_·_f...i.=e r, , ••• , ::n' a" ••• , an'
numere întregi astfel încât al să fie coprim cu r l pentru
orice i.
10
Se consider~ urm~toarele cond itii: dac~ si numa i daccI
__ - -..c.. )
1· ... Pim, sunt simu ltan
p, , ' ••• , . e
. prim
O (mod =1)' pent ru or1c e J..
Ci E
Atun ci: sunt simu ltan prim e
Num erele Pijl 1 ~ i ~ n, ~
dac~ si numa i dac~ n
(RID) •
~ (a.c·
\ 1
/r.)
1
• O (]:lod RID) ,
~=~
n
--..____~u~n~d~e~__~R~- n =, « iar O este un divi zor al lui R.
i=l
Aceast~ teorem~ general~ reuşeşte s~

gene raliz eze teore mele lui V.
Popa , I. CUcu rezea nu, Clem ent, şi S. Patr izio , etc.
in plus , prin part icul ariz area ei, se obţin 'caracteriz~ri
inter esan te pent ru nume rele prim e geme ne, nume rele prim e cvad ruple ,
etc.
Aplic aţii:
dac~ si numa i daccI :
_________ P', P2' ••• , Pn sunt simu ltan prim e
n • n P, E O (mod
(T) ~ [(p,- k,)! (l~i-l) 1 j-i
i=l
or1
n k,
(V) ~ ( (p,-k ,) ! (ki-~) ! - (-l) )Pj/ p,. O (mod Pj>
i=l
ori
n k
(W) ~ (p,-k,)l(ki-~)!-(-~) 'liP, is an inte ger.
1=1
Iar în cazu ri part icula re obţinem, aşadar:

Cara cteri zare a nume relor prim e geme ne:
dac~ si numa i
Num erele impa re p si p+2 sunt prim e geme ne
daccI :
(p-1 )! + 1J I p + [(p-1 )! 2 + 11 I (p+2 )
11
Cara~erizarea unui cvadruplu de numere prime
Nu~erele coprime intre ele p, p=2, n+6, 0+8 formează un
cvad~~plu de numere or~me, daca si numai dacă:
este nu~ă: intreg.
4. Ultimul capitol abordeaz~ func'ţia totient (phi) a lui Euler:

o(x) reorezintă numă6~1 de numere prime ~~ x si mai mici
decât x, sau carcinalul unui sistem redus de reziduri
modulo x.
în leg~tur~ cu aceast~ important~ funcţie in teoria numerelor,
Carmichael a emis urm~toarea conjectur~:
~€N ecuatia ~(x) = n nu poate avea o singură
solutie.
!n paragraful 4.1 se aduc cont=ibuţii asupra conjecturii
anterioare, demonstrându-se că:
~€N e~~aţia o(x) = n admite un număr finit de soluţii;
iar dacă X este soluţia unică.
o atunci ea are fo~a
aenerală: -
in paragraful 4.2 se extinde lema anterioar~, ar~tând c~:
Xoeste multiplul unui produs de foarte multe numere orime,

to~te elemente ale unei multimi recurente M. care se
eonst=uieste in felul u~ător:
(a) elementele 2. 3 ~ Mi
(bl daeă elementele distincte 2. 3. g, . . . . . g ~
M. iar p = 1 • 2-=.3". g, ... g este pri!ll, uflde
a € ! O, !.. "" 4 1) şi - Ş € -, O, 1. . •. , 46 l ,
atunci p € Mj (r > O) i
(e' n~ai elementele obtinute prin aplicarea
regulilor (a) sau (b) de un număr :init de
Se observ~ c~ rezolvarea Conjecturii lui carmichael este

echivalent~ cu demonst--area c~ m~ţimea recurentA M este infinit~
(adic~ nu exist~ nici un contraexemplu de solu'ţie unic~ a e~~aţiei
12
de mai sus).
in paragraful 4.3 se genera~izeaz~ teorema clasi~ a lui Euler

referitoare la congruenţe:
Oacâ" (a m) = 1 atunci at1!!l. == 1 (mod·. m)

I I I
unde avem din nou de-a face cu functia ~ a lui Eulerj

sub forma urm~toare:
Fie a, m € z , s i m :# O. Atunci: af(lIIs}:s~~ (mod m) I
unde s si m~ se obtin prin procedeul de mai jos:
(o)
(1)
e-
rO. -
ad
c c
m - mc d c
d~~
; (ac ,m o ) - 1
;
;
d f. 1
.1 0
("do'~) - 1
mo .- ~ldl ; .. ~; 1
.......
r:.-2
•••••••••••••••••••••••••••••• •••• a
_ d 1 d ; (d : ,m _ ) - 1
(5-1) 5-2 5-1 5 2 S 1
l5-2 - m
5-1 d 5-1
; ~ d _
s 1
fa 1
_ d 1 d" 1
(5) ; (d _ ,m ) - 1
5-1 s s 1 s
- m d ; d s 1
s s 5 •
Se construieşte şi un algoritm pentru implementarea pe computer a

acestei generalizări:
(1) A:= a,
M :- m,
i := O.
(2) Calculeazâ" d = (A. M) si M' - M/d.
(3) Oacâ" d = 1, atunci S = i si m3 c M' j • sto'C.
•
pacâ" d - 1, atunci A := d, M 1= M'. 1 := 1+1,
si mergi la pasul (2).
13
1. O NOUA FUNCŢIE ÎN TEORIA ANALITICA A NUMERELOR
1.1. Definiţie, construcţie, şi proprietăţi ale
acestei funcţii
Abstract:
În această lucrare se construieşte o funcţie ~ care
are următoarele proprietăţi:
(1) "i n (Z n-O ( T) ( n) )! - ~1 n •
(2) T)(n) este cel mai mic număr natural care are
proprietatea (1).
Considerăm N - {O, 1, 2, 3, ••• } şi
N* - {l, 2, 3, •.. }.
Lema 1.1.1. "i k, P ( N*, P -1, k este scris in mod
(1» (1»
unic sub forma: k z t 1a + • .. + unde an . =
n 1 1
= i = 1, e. , n, > n 2 > ••• > n t > O şi 1 < 't..

J
<
p-l
i - 1,!, t e N*.
(1»
Demonstraţie. Şirul (an }n.... este format dintr-un număr infinit
(1» (:=)
de numere naturale în ordine crescătoare, şi a~l -1 - P • an '
"i n e N*, p este fix,
(1)
a1 - 1,
(1) (1) (p) (1)

- N* - u «(an ' a~l) nN*) unde (an ' a~l) n
nfN*
~~ (MOS) subjec~ classification (1980): 10A99~
14
deoarece
(g) (g) - N
Fie k fN*, N* = u ( [an ,a"., ) n N*) - =.1 n, f *:
nfN*
este scris in mod unic
(teorema imp~rţirii intregi).

sub forma ,
an (g) + r,
(g)
Not~m: r, < a n 1
(p) •
Dac~r,-O, < k < an 1~ - 1 - 1 < t, ~ P Şl. Lema
1.1.1. este demonstrat~ •
Dac~ r, .. O - ::
... r, f
(g)
> :', - n, > n 2 , r, .. O şi ~ k ~ a - l - 1 < t, <

n,.~
(g)
 =~ > =2 > •.. > =( = O iar intre O şi k există
numai un num!r finit de numere naturale distincte.

Astfel:
(:l)
k se scrie in mod unic: k = ":, an , + r" 1 .s. t, k se scrie in mod unic sub forma: + •.. T
+ •.. +
cu n, > n 2 > .•• > n( > O; n( > O deoarece n t f N*, 1 < ": j <
 1.
(1))
(1)
Fie k f N*, k = t,ar; cu a": =
p-l
'6
i = --
1,e., e. > 1, ni' ti f N*, i = l,e.
1 < t j < P - 1, j = 1, e -1, 1 < t{ < P .
Construim funcţia
astfel:
(1:1)
'v'n f N* 17 1:1 ( a n ) _ pn ,
) + ••• -
Nota 1.1.1. Funcţia 17 p este bine definită pentru orice număr
natural.
Demonstraţie:
Lema 1.1.2. 'v' k ~ N* - k se scrie in mod unic k = -....a(p)

, n 1
cu condiţiile din Lema 1.1.1.
n,
+ ••• + )- şi t,p ~ ... ~
17
(gl
Lema 1.1.3. ~ k ! N*, ~ P f N, P = pr:"::1e .. k = ~.an
o ,
(::l
- ..'"'t a 1'\ (din Lema 1.1.2)
t
Se ştie c~
b
b € N* unde prin (a] se înţelege partea
1ntreag~ a num~rului a. Ar~t~ că suma exponenţilor
naturali ai puterilor lui p din compunerea factorialului
este ~ k:
+ n,-l
t,p • +
p
n, n,
t,p l' n,-n t
n
t
i +
• •• + = t~p ...... .. +
'8
n,
nt
..". - ... ~tP
n,
-j
1
Z.
1:,P
n~
~ ... + [9n, = -,-.... -
. . . . oJ
"
n, p p
p
Adunând obţinem că factorialul
n,-l
sumei puterilor este ~ t, (p + ••• + pa) + .•. +
nt-l
+ tt (p + •.• + pa) = t,a~) ,
Teorema 1.1.1. Funcţia np ' P = prim, definită anterior,
are următoarele proprietaţi:

le
( 1) "Ii k ( N*, (n p (k) )! - Mp •
(2 ) ~ p (~ este cel mai mic număr cu proprietatea
( 1) •
Demonstraţie:
(1) rezultă din Lema 1.1.3.
(P)
(2 ) 'i k E: N*, P a 2 - k - t,a n ,
(vezi Lema 1.1.2) este scris in mod unic, unde:
19
rl·1
(p) P -1
an . = E N*,
1
P-l
i = 1, e. I 1 < t j < P - 1 I j = 1I e. -1 I 1 < tt < p.
n, n,
t,p + ••• + I note : z - t,p +
Să demonstrăm că z este cel mai mic număr natu ral cu prop rieta tea
(1). Presu pune m prin meto da redu cerii la absu rd ca
-= Y f N, Y < ,
Y < , - y ~ , - 1 - (z - 1)! _ ~lpk.
n,
, - 1 = t,p 1 ; n, > ~ > ••• > n t ~ 1 şi
nj € N, j = 1, e :
,-1 n,-l
[ -1 = t,p + ••• + = - 1
p'
deoa rece P ~ 2 ,
20
z-l
-. ,
- 1
cu P ~ 2, ne > 1 ,
z-l n t _,-n t -1
~ ... + tt_,P =
n -n-1
t -, t deoarece
z-l
nz nt
, z-l . tzP • ... + tlp -1
1-1
ln,.
= ~ pO
--,
r
.. 1
l n,
= t~pO .
P P
nz nt nz
Deoarece O < tzp + ... + tt P -1 < (p-1) P + . .. ~
21
- l ~ (p-l) . - 1 <
i=n tel.
r.Z~l
~ (p-l) =p - 1
p-l
... ••• +
= O
n,
p
n, nt
z-l = r _t_iP___+ _ _ _+_t_t_P__-_l_ = O deoa rece:
n,+l l n,-l
p p
n, n,+l n,+l
O < t 1p + - 1 < P - 1 < P
confo rm unui raţionament simi lar cu cel ante rior.
Adun ând, rezultă că suma exponenţilor pute rilor natu rale ale lui
:
p care cons titui e fact ori ai prod usulu i (z-l) ! este
t~ (p
n,-l
+ .•• + pOl _ ••• ~ .... t- 1 ..
nt-l
+ tt (p + ••• + pO) - l' n t = k - n( < k - 1 < k deoa rece
22
nt > 1 - (z-l) • Mpl, care contrazice presupunerea
făcută.
~ ~~(k) este cel mai mic număr natural cu proprietatea

(~;l(k»! ,. jApl.
Construim o nouă funcţie ~: z\{O} - N definită după cum
urmează:
~ (± 1) = O,
a,
P, cu
P; • Pj I cu i .. j, ai 2. 1, i ,. 1,5 , ~(n) =
: max {~
Pi
i-l,5
Nota 1.1.2. ~ este bine definită şi peste tot definită.
Demonstraţie:
(a) ~ n f Z , n .. O , n .. ± 1, n este scris in mod

unic, abstracţie de ordinea factorilor, sub forma
cu • p., el·1 >

J
> 1 (descompunere în factori primi în inelul Z).
- :! ~ (n) - max cu s finit şi
1,5
23
şi ~ax
i=l,s
(b) n ==1 - :: T)(n) = O.
Teorema 1.1.2. Funcţia T) definită anterior are următoarele
proprietăţi:
(1) ( T) ( n) ) - ~1 n , "i n E Z \ { O }
(2) T)(n) este cel mai mic număr natural cu această
proprietate.
Demonstraţie:
a, as
(a ) T) (n) = max ( T) p. ( ai) }, n = E • P1 Ps
I
i=l,s
(n .. - 1),
o:
(T) '4 1
(0:,) )! = '''P 1 '
P1
Presupunând că
:lax
i=l, s
24
a·J
- (1'7 ;:l = :,:p j .. 1,5
,• J
-o
(T7 p .
, (ai
o
»!
-o
(~) n = - 1 - 1'7 (n) ~ O: O! = 1, 1 = ~,1 f • 1 = ~,:n.
a,
(2 ) (a) n .. - 1 - n .. E P, - T7(n) - max
i=1,5
Fie max ( 1'7 p . (ai) } = 1'7 p (a.

1 o) , 1 < i < 5
.
I
1
io
i=l,s
17 (al ) este cel mai mic num!r natural cu proprietatea:

PiO o
al
= M Pi 00 - "r/ Y E N , Y < 17 p (ai J-
io
Y Y .. M E • = ~1 n
este cel mai mic num!r natural cu proprietatea:
(b) n - =1 - 17(n) .. O şi este cel mai mic num!r natural

=> O este cel mai mic num!r natural cu proprietatea:
O! = M (= 1).
25
Nota 1.1.3. Funcţiile r'/ sunt crescătoare, neinjective,
p
şi pe ~* - {P~ I k = 1, 2, ... } sunt surjective.
Funcţia ~ este crescătoare, neinjectivă, şi surjectivă pe

z\ {O} N \ {l}.
Consecinţa 1.1.1. Fie n f N*, n > 4. Atunci

n = pri~ ~ ~(n) = n.
Demonstraţie:
" .;"
n = prim Ş1' n ~ 5 - ~ ( n) - r'/n(l) = n.
"~ "
Fie ~ (n) = n şi să presupunem prin absurd că n - prim ..
a, as
(a) ori n = P, Ps cu s ~ 2, ai f N*, i = l,s
r'/(n) = max < a.

la p.'o < n
(a. )
1 o
i=l,s
contrazice asumptia anterioară: ori

I
a, a,
(b) n = P, cu a, > 2 - r'/(n) ~ r'/p,(a,) < p,·a, < P, = n
deoarece a, > 2 şi n > 4 care contrazice ipoteza.
Aplicaţii:
număr
1.1.1. Să se găsească cel ma l' m1'c natural cu proprietatea:
26
Soluţie:
r](::' 23~ - 3 27 - 7 13 ) = :lax {nz (Jl), 17 3(27), r]7(:'3)}.
eZ)
S~ calcul~m T'/z (31) ; form~m şirul (an ) n , "'- =
= 1, 3, 7, 15, 31, 63, •••
S~ calcul~m T'/3(27)j form~m şirul
= 1, 4, 13, 40, •• • J. 27 - 2-13 + 1 -. 17 3 C21> - r]3(2-13 - 1·1) =
= 2-r]3(13) + 1.17 3 (1) = 2-3 3 + 1-:3 1 - 54 + 3 = 57.
form~m şirul
= 1, 8, 57, ••• ;13 = 1-8 + 5-1 - 17 7(13) = l-T'/7(8) + 5-r]7(l) =

= 1-7 2 + 5·7' = 49 + 35 .. 84 - 17(= 231_321_713) - max {32, 57,
84} .. 84 - 84! .. M(= 2 31 _3 21 _7'3) şi 84 este cel mai mic num~r
cu aceast~ proprietate_
1.2.3. Care sunt numerele ale căror factoriale se termină in

1000 de zerouri ?
Soluţie:
n = 1 O'000, ( 17 ( n) )! = M10 1000 şi este cel mai mic num~r
cu aceast~ proprietate.
r](lO~OOO) ,. r](2~cOO - 5~ooo) = :nax' {T'/z (1000), T'/5 (1000)} =
27
- 2.5 3 ~ 1.5 7 = 4005, 4005 este cel mai mic număr cu această
proprietate. 4006, 4007, 4008, 4009 verifică proprietatea
dar 4010 nu, deoarece 4010! = 4009! 4010 are 1001 zerouri.
[Publicată in "An. Univ. Ti:işoara ",seria Şt. Mate~atice,
Vol. XVIII, fasc. 1, pp. 79-88, 1980; vezi Mathematical
Reviews: 83c : 10008.]
28
1.2. O infinitate de probleme nerezolvate referitoare la această
funcţie
& 1.2.1. Abstract:
w. Sierpinski a afirmat la un congres internaţional că
dacă omenirea va dura la infinit, atunci toate aceste probleme
nerezolvate vor fi cândva rezolvate.
Scopul acestei lucrări este de a produce o infinitate
de probleme deschise pentru a arăta că supoziţia sa nu-i
adevărată. Mai mult, autorul consideră că problemele deschise
propuse in această lucrare nu vor fi niciodată rezolvate toate!
Orice perioadă de timp are problemele ei nerezolvate,
care apar odată cu progresul ştiinţific. Numărul de probleme
noi nerezolvate creşte exponenţial, in comparaţie cu cele vechi
rezolvate până in prezent. Cercetări asupra unei probleme
nerezolvate pot duce la alte probleme nerezolvate interesante.
Cititorul este invitat să-şi exprime opiniile despre aserţiunile
care urmează.
& 1.2.2. Introducere.
Am construit o funcţie ~ care asociază fiecărui intreg
nenul n cel mai mic număr pozitiv m astfel incât m! este multiplu
al lui n. Astfel, dacă n are forma standard:
29
a,
n = ! p, cu toţi Pi numere prime distincte,
toţi ai ! N'*, şi ! = .- 1,atunci17(n) =
ry (:: 1) = O.
Acum, să definim funcţiile 17: fie p un număr prim şi a ! N*;

p
atunci 17 (a) este cel mai mic intreg b astfel încât b! e
p a
multiplu al lui p . Construim şirul:
= , k = 1, 2, ...
p-l
avem că 17 p (a: Pl
) = pK, pentru orice p şi orice k = 1, 2,
Deoarece orice a f N'* se scrie in mod unic sub forma
+ .•• -+ unde n, > n2 > ••• > ne > O,
şi 1 ~ t j < p - 1) CU j - O, 1, ... , e - 1, şi 1 ~ te < p I
cu toţi n , t din N, am demonstrat că

i i
.e
) = !:
i=l
& 1.2.3. Câteva proprietăţi ale funcţiei 17
în mod clar funcţia 17 este pară: 17(- n) = 17(n) I
n ! Z'*. Dacă n f N* atunci:
30
-1 1(n)
< < 1 ,
(l"'.-1) ~ n
1(r.)
şi este maxim dacă şi numai dacă n este prim sau n = 4;
n
17(n) este minim dacă şi numai dacă n = k! .

n
În mod clar ~ nu este periodică. Dacă p este prim, funcţiile ~

p
sunt crescătoare, neinjective, dar pe
N* - {pK I k = 1, 2, ... } ele sunt surjective. Din (1) deducem că

17 = o ( n' .'), E > O, Ş1 17 =- O ( n) •
Funcţia ~ este general crescătoare pe N*, adică:

(''i) n E N*, (=) Ino f N*, lno - ~ (n), astfel încât pentru orice
m ~ Ino avem 17 (m) ~ 17 (n) (şi general descrescătoare pe z*
Z~); nu este injectivă, dar este surjectivă pe

Z\{O} - N\{l}.
Numărul n este numit barieră pentru funcţia teoretică
numericăf(m) dacă pentru orice m < n, m + f(m) <= n (P.

E::-:loS şi J. L. Sel!ridge). Are E 17 (m) un număr infinit
de bariere, unde O < E ~ l? [Nu, fiindcă există un lnc E N
astfel incât pentru orice n - 1 ~ ~ avem 17 (n -1) ~
2
> - (~ este general crescătoare), de unde n - 1 + e 17 (n - 1) >
f
> n - 1.J
l: 1/17 (n) este divergent, fiindcă 1/17 (n) a lin .

n~2
31
n
2
n
2
2
2 Demonstraţie: Fie
n
k-l ori 2
k ori
(2)
a~ = 2m - 1, unde m = 2
k-2 ori
(2)
atunci T7 ( = TJ 2 (1 ) + 17 z ( am =
= 2 + 2m •
& 1.2.4. Glosar de simboluri şi notaţii
A- secvenţă: o secvenţă întreagă 1 ~ a, < a z < •••
astfel încât nici un a nu este egal cu suma

i
unor termeni distincţi ai secvenţei diferiţi
de a (R. K. Guy)
i
Ordin Mediu: dacă f(n) este o funcţie aritmetică şi gen)
este orice funcţie de n astfel încât

fel) + ••• + f(n) - gel) + ••• + gen)
spunem că f(n) este de acelaşi ordin mediu
ca gen);
d(x) : numărul divizorilor pozitivi ai lui x;
d : diferenţa dintre două numere prime consecutive:

X
ce
Serii Dirichlet: o serie de forma F (s) = ~ , s
n=l n S
poate fi real sau complex;
32
Funcţie ce
Generatoare: orice funcţie F(s) = ~ an Un(s) este
n=l
considerată ca o funcţie generatoare pentru a n'.
forma cea mai uzuală a lui un(s) este

-A ·5
Un(S) =e n unde An este o secvenţă de
numere pozitive care creşte in mod strict către
infinit;
Log x : Logaritm Napierian de x în baza e;
Ordin Normal: f(n) are ordinul normal F(n), dacă f(n) este
aproximativ egală cu F(n) pentru aproape toate
valorile lui n, adică (2), (~) ( > O, (1 - e) .

• F(n) < f(n) < (1 + ().
pentru aproape toate valorile lui n; "aproape
toate" valorile lui n înseamnă că numerele mai
mici decât n care nu posedă proprietatea (2)
sunt o(x);
Condiţie
Lipschitz: o funcţie f verifică condiţia Lipschitz de
ordin a ( (O, 1) dacă
(=) k> O: \f(X)-f(y)\ ~ k Ix-yl« ;
dacă a s l,f este numită funcţie k Lipschitzi
dacă k < 1, f este numită funcţie contractantă;
Funcţie
multiplicativă: o funcţie f: N* - C cu fel) s 1,
şi f (1':1 • n) - f (m) • f (n) unde ( m , n)
p(x): cel mai mare factor prim al lui Xi
33
Uniform
Distribuită: o mulţime de puncte in (a, b) este uniform
distribuită dacă fiecare sub-interval al lui
(a, b) conţine propria sa cotă de puncte;
Rădăcini
Incongruente: doi întregi x, y care satisfac congruenţa
!(x) ~ !(y) • O (~od ~)
şi astfel încât x ~ y (:nod :1) ;
Secvenţă
s-aditivă: o secvenţă de forma a, = o o o = as - .
=l şi a".,., = a"., -+ 000 -+ a "., , n f N* (R o o
Queneau)i
5 (n) : suma părţilor alicote (divizori ai lui n
diferiţi de n); a(n) - ni
s(n) iterat de k orii
5* (n) : suma părţilor alicote unitare ale lui ni
rl; (n) : cel mai mic număr de numere nedepăşind n,

care conţine o progresie aritmetică de k
termenii
1f(X): numărul de numere prime nedepăşind pe Xi
1f(X: a, b): numărul de numere prime nedepăşind pe X

şi congruente cu a modulo bi
CJ(n): suma divizorilor lui ni a,(n):

suma puterilor de ordin k ai divizorilor lui ni
a(n) iterat de k orii
a* (n) : suma divizorilor unitary ai lui ni
34
cp(n):
funcţia totient a lui Euler; numărul de numere

prime nedepăşind n şi prime cu n:
'fi
"f'
~ ( .., \
•• J
•
•
~(n) iterat de k orii
o (n) :
unde produsul este calculat
după toţi divizorii primi ai lui n;
numărul de factori primi ai lui n, considerând

n (n) :
şi repetiţiile;
w (n) : numărul de factori primi distincţi ai lui n:
partea întreagă inferioară a unui număr: cel

LaJ :
mai mare întreg, mai mic decât a:
(m, n): c.m.m.d.c. (cel mai mare divizor comun) al lui
m şi n;
(m, n]: c.m.m.m.c. (cel mai mic multiplu comun) al lui
m şi n:
I! I : modulul sau valoarea absolută a lui fi

f(x)/g(X) - 1 când x -~; f este asimptotic
f(x) - g(x):
cu g;
!(x) -o (g(x»: f ( x) / g ( x) - O când x - ~:
!(x) = Q(g(X»}
f(x) «g(x) ; există a constantă c astfel încât If(x) I <
cq(x) , pentru orice x;
r (x) : funcţia lui Euler de ordinul Întii (funcţia
gamma) .
, r . CIO
R* • - R, r (X) a
I
O
e· t ..
.,oI- !
dt.
€ N* , r
Deci
(X) a
r
(X
(x+l)
-
-
1) !
X r (X) •
Dacă XE.
35
;:(x):
funcţia lui Euler de ordinul doi (funcţia
beta) fj : R*. x R*. - R,

1
{3 (u, v) = r Cu) r (v)/r (u - v) =}
O
. (1 - t) v·, d":.;
p.(x): funcţia lui Mobius p. N - N p.(1) = 1:
p. (n) = (- 1)' dacă n este produsul a
k > 1 prime distincte; ţJ. (n) c ° în

celelalte cazuri:
e (x) : funcţia ea lui Cebîşev; e R. - R,
e (x) = !: log p
unde însumarea se face după toate numerele prime p
care nu depăşesc pe x:
! (x) : funcţia ! a lui Cebîşev ! (x) =
- !: A (n), cu
n~x
log p, dac! n este o putere întreagă
A (n) ={ a lui p (cu p prim);
0, în celelalte cazuri.
Acest glosar poate fi continuat cu ALTE FUNCŢII (ARITMETICE).
& 1.2.5. Probleme generale nerezolvate referitoare la această
funcţie
(1) Se poate reprezenta ~(n) ca o expresie numai de n?
(2) Există o reprezentare asimptotic! pentru ~(n)?
(Dacă da, să se determine.)
36
(3) Fie m un număr intreg nenul. În ce condiţii ry(n)
divide pe n-m? (Caz particulat când m = 1.) Desigur, pentru m

= O este trivial: luăm n = k!, sau n liber de pătrate, etc.
(4) Este ~ o funcţie algebrică? (Dacă nu, exist!
max Card {n f z* I (=) P f R (x, y], p polinom nenul,

cu p(n, 17(n» a O pentru toţi n}? ) Mai general, -
introducem noţiunea: g este o funcţie f dacă t(x, g(x» = O pentru
orice x, şi f f -R (x, y], f nenulă. Este ry o f funcţie ?
(Dac! nu, exist! max Card {n € z* I (3) f € R (x, y], f nenul!,
f(n, 17(n» = O pentru toţi aceşti n)?)
(5) Fie A o mulţime de numere intregi consecutive din N*. Să se
calculeze max Card A pentru care ry este monoton. De exemplu, Card
A ~ 5, deoarece pentru A = {l, 2, 3, 4, 5} 17 este respectiv
O, 2, 3, 4, 5.
(6) Un număr este numit ry-algebric de ordin n€ N* dacă este o

r!dăcină a polinomului:
(p) P1l(X}:' 17(n) .x!' + 17(n - 1) x!'-' + ••• + 17(1) x' = o.
Un ry-algebric câmp M este totalitatea tuturor numerelor
A (u)
R1I (u) a-
S(u)
unde u este un număr ry-algebric dat, iar A(u), S(1.l) sunt
polinoame in 1.l de forma (p) cu S(1.l) • o. Să se studieze M.

(7) Există puncte Pn = 17 (n) In uniform distribuite in
intervalul (O, 1):
(8) Numărul 0,0234537465114 ••• , unde şirul zecimalelor este
este raţional ori iraţional?
37
*
Este posibil să se reprezente orice număr întreg n sub forma:
-..
az a3 a,
unde
( 9) n = + r'J ( a, ) r'J (a z) z. .. Z r'J (a.)
întregii k, a, , ... , ak , şi semnele sunt convenabil
alese?
r'J (a,)
(10) Dar sub forma n = .. a, +
(11) Dar sub forma .,

*
Să se găsească cel mai mic k pentru care: (~) n f N* cel puţin unul
dintre numerele r'J (n), r'J (n + 1), ... , r'J (n + k - 1) este:

(12) Pătrat perfect.
(13) Divizor al lui k".
(14) Multiplu al unui număr intreg nenul fixat p.
(15) Factorialul unui intreg pozitiv.
*
(16) Să se găsească forma generală a fracţiei continue
extinse ~(n)/n, pentru orice n >= 2.
(17) Există numere întregi m, n, p, q, unde m • n sau
? • q I pentru care r'J (m) + r'J (m ... 1) + ••• + r'J (m + p) = r'J (n) ...
... r'J (n ... 1) • ••• ... 17 (n ... q)?
(18) Există numere intregi m, n, p, k, cu m • n şi p > O,
astfel încât:
(19) Câte numere prime au forma:
38
ry(n) ry(n- l) ... ry(~ - k) ,
pent ru k intre g, fixat ? de exem plu:
ry(2) ry(J) = 23, ry(5) ry(6) = 53 sunt prim e.

(20) Să se arate că ry(xl'l) + 17(y") = 17(ZI'I) are o infin itate
de soluţii intre gi, pent ru n ~ 1. De pildă, soluţia
(5, 7, 2048 ) când n = 3. (Asu pra ultim ei teore me a lui Ferm at.)
În gene ral, ecuaţia diofantică k s m t
~
""
17 (x.)
1
= !: 17 (y.)
• J
i=l J=l
are un număr infi nit de soluţii.
(21) Există între gi pozi tivi nenu li m, n, k,

cu m • 1
• n, pent ru care 17(m . n} =- mX • 17(n}?
Desi gur, ~ nu este homo gen de ordi nul k.
(22) Se pot găsi două nume re disti ncte k, n
pent ru care log 17(n X) să fie un intre g? (Baza este ry(kl' l).)
17 (kl'l)
(23) Fie congruenţa:
C x"Cn) +
n
• x,,(1) • O (mod m). Câte soluţii ne cong ruen te are h7J'
cons iderâ nd că n, C" ••• , Cn sunt cons tante intre gi date ?
c:c
(24) Se ştie că eA =- xnIn!
!: . Să se calc ulez e
c:c
n.. O
!: x:7C n ) In! , !: xl'l I 17(n) ! şi even tual să se deter mine unel e
n=l n=l
proprietăţi ale aces tor seri i.
(25) Să se găsească ordin ul medi u al lui ~(n).
(26) Să se găsească Un(S) pent ru care F(S) este o funcţie

gene ratoa re a lui ~(n), şi F(s) are o formă căt mai
simplă.
39
În caz particular, să se calculeze seria Oirichlet
CX)
F(s) = r T'](~)/~S,
n=l
cu S ! R (o =Î s ! C) o
(27) Are ~(n) un ordin normal?

(28) Se cunoaşte constanta lui Euler:
1 1
y = Iim 1 + - + ... + n- log n} \
n~ :2
n
Is li:n [ 1 + !: 1/17 (k) - log 17 (n)] este constantă? Dacă da,
n~ k=:2
să se calculeze.
(29) Există un m pentru care 17°'(m) - {a" az' ••. , a~}

astfel încât numerele a" a z , ••• , a PQ să constituie o
matrice de p linii şi q coloane cu suma elementelor pe fiecare
linie şi fiecare coloană constantă? (Caz particular când
matricea este pătratică.)
*
(S)
(30) Fie {Xn }~, o secvenţă s-aditivă.
Este posibil ca (S) (S) (S) (s)

17 (x" ) = xm '. n .. m? Dar x,,(n) = 17(X" )?
(31) Verifică ~ o condiţie Lipschitz?
(32) Verifică ~ o condiţie k-Lipschitz?
(33) Este ~ o funcţie contractantă?
40
(34) Se poate construi o A-secvenţă; a" •.. , an
astfel încât ~(a,), ... , ~(an) să fie de asemenea o A-secvenţă?
Da, de exemplu 2, 3, 7, 31, •••• Să se determine o altă A-secvenţă
infinită. '*
Să se determine cel mai mare n astfel încât: dacă a" •.. , an
constituie o p-secvenţă, atunci şi 17 (a,) , ... , 17 (an) să
constituie o p-secvenţă; unde p-secvenţă înseamnă:
(35) progresie aritmetică.
(36) Progresie geometrică.
(37) Un sistem complet de reziduri modulo n.
Observaţie: fie p un număr prim, şi p, p2, ••• , p~
o progresie geometrică, atunci 17(pi) - ip, i ! {l, 2, ... ,

p}, constituie o progresie aritmetică de lungime p. în
acest caz n - =.
(38) Fie secvenţa an - 11 (n), n ~ 1. Există
o relaţie de recurenţă de forma an = f (a n_" a n- Z ' ••• ) pentru

orice n?
(39) Există grupuri de numere consecutive compuse

m + 1, ... , m + n astfel încât şi 17(m + 1), •.• , 11(m + n)
să fie numere compuse? Să se găsească cel mai mare n.
(40) Să se găsească numărul de partiţii ale lui n ca

sumă de ~ (::t), 2 < m ~ n_
ALTE PROBLEME GENERALE DESCHISE REFERITOARE LA FUNCŢIA 11
41
& 1.2.6. Probleme nerezolvate referitoare la funcţia ~ în relaţii
cu secvenţe numerice
41-2065) Exist~ numere întregi nenule şi neprime a"
a z , ... , a~ în relaţia P, astfel încât ~(a,), ~(az)' ... ,
~(a~) s~ fie în relaţia R? s~ se g~seasc~ cel mai mare n cu aceast~
proprietate. (Desigur, toţi a sunt distincţi.) Unde P şi R pot fi

i
reprezentate de oricare din urm~toarele secvenţe de numere:
el) Numere abundente; a ( N este abundent dac~ a (a) > 2 a.
(2) Numere aproape perfecte; a ( N, a(a) = 2a - 1.
(3) Numere amicale; în acest caz lu~m n = 2; a, b sunt
numite amicale dac~ a .. b şi a (a) - a (b) =- a + b.
(4) Numere amicale m~rite; în acest caz n = 2; a,
b sunt numite amicale m~rite dac~ a(a) = a(b) = a + b - 1
(Walter E. Beck şi Rudolph M. Najar).
n
(5) Numere BeII: b~ - 1: S (n, k) I unde S (n, k) sunt
k=l
numere Stirling de ordinul doi.
(6) Numere Bernoulli (Jacques I): Bnl coeficienţii dezvolt~rii
urm~toarei serii infinite:
t t B,
- 1 - - + -t
2 t 2n ... • •• I
2 2! 4! (2n) !
pentru O < Iti < 2 ~; (aici consider~m L1/ BJ ) .
42
1 2n-2\
(i) Numere Cata lan: = n-l; pent ru
·n
n ~ 2.
(8) Numere Carm ichae l: un număr comp us impa r a, care este
a, se numeşte
pseu dopr im in baza b pent ru oric e b rela tiv prim cu
număr Carm ichae l
(9) Numere cong ruen te: fie n = 3, şi nume rele a,b, Ci
treb uie să avem a . b (mod c).

(10) Numere CUll en: Cn = n • 2 n + 1, n ~ O.
enţă
(11) C -secvenţă de intre gi; auto rul intro duce o secv
1
astf el incâ t:
('i) i ~ N*, (=) j, k ~ N*, j .. i .. k .. j, : ai" a (mod aJ.
de intre gi; auto rul intro duce o secvenţă

(12) C -secvenţă
2
a" a z, .•. astf el incâ t:
("i) i ~ N*, (=) j, k ~ N*, i .. j .. k .. i, : a j • a k (!nod ai) •
(13) Numere defi cien te: a ~ N*, a(a) < 2a.
(14) Numere Eule r: coeficienţii E in dezv oltar ea

n
1: En x"/n l: aici luăm
seri ei: sec x -
n~O
(15) Numere Ferm at:

(16) Numere Fibo nacc i:
Fn
- - 2 2 n + 1, n
!, =- !z 1,
~
f n
O.
= f n .,
.- ~
"'n-2 '
n > J.
(17) Numere Geno cchi: Gn =- 2 (2 - 1)

2n
Bn' unde Bn sunt
nume re Bern oulli ; intot deau na Gn ~ z.
43
(18) Medie harmonică; în acest caz orice termen al secvenţei
este medie harmonică a termenilor precedenţi.
(19) Numere harmonice: un num!r n se numeşte harmonic dacă medic
harmonică a tuturor divizorilor săi este un intreg (C.
Pomerance) .
(20) Numere heteromeice: hn - n (n + 1) I n € N"'.
(21) Numere k-hiperperfecte: a este k-hiperperfect dacă
1 + ~ d., unde insumarea se face după toţi divizorii

a - I
proprii, 1 < d j < a, orik a(a) - (k + 1) a + k - 1 (Daniel

Minoli şi Robert Bear).
(22) Numere Kurepa: !n = O! + l! + 2! + ••• +
+ (n - 1)!
(23) Numere Lucas: T

"'n-Z'
n ~ 3.
(24) Numere norocoase: din mulţimea numerelor naturale se elimină

cele pare, lăsând pe cele impare: in afară de 1, pr1mul rămas este
3: acum se elimină fiecare al treilea număr din noua secvenţă;
următorul număr rămas este 7: din nou se elimină de data aceasta

fiecare al şaptelea număr din secvenţa rezultată; următorul rămas
este 9; etc. (v. Gardiner, R. Lazarus, N. Metropolis, S.
trIam) .
(25) Numere Mersenne:
(26) Numere m-perfecte; a este m-perfect dacăam(a) = 2a

(o. Bode).
(27) Numere perfecte k-îndoite: a este perfect k-îndoit dacă
a(a) =k a.
44
(28) Nume re perf ecte ; a este perf ect dacă a(a)
= 2a.
unui
(29) Nume re polig onal e (rep reze ntate pe perim etrul
It
POli gon) : Pn - k (n - l).
suprafaţa unui
(30) Nume re polig onal e (rep reze ntate pe
It
(k-2) (k-4) n
polig on):
Pn - ----- -----2----- ----- --
prim itiv
(31) Nume re abun dente prim itive ; a este abun dent
săi prop rii
dacă este abun dent, şi nici unul dint re divi zori
nu este abun dent.
dope rfect
(32) Nume re pseu dope rfect e prim itive ; a este pseu
dint re divi zori i
prim itiv dacă este pseu dope rfect , şi nici unul
săi prop rii nu este pseu dope rfect .

dacă este
(33) Nume re pseu dope rfect e; a este pseu dope rfect
egal cu suma unor a dint re divi zori săi prop rii (W.
Sier pins ki).

im in
(34) Nume re pseu dopr ime in baza b; a este pseu dopr
baza b dacă a este un număr comp us impa r pent ru care b·-' • 1
(~od a) (C. Pome rance , 3. L. Self ridg e, S. Wag staff ).

1
(35) Nume re piram idale : 1l" n = - n (n + l) (n + 2),
6
n f N*.
(36) Nume re pitag orei ce; fie n = 3 şi a, b, c între gii

2
atun ci avem relaţia: a 2 = b2 + c •
45
(37) Reziduri p~tratice modulo p: numerele
nenule r pentru care congruenţa r ~ x2 (~od p)
are soluţii.
(38) Numere cvasi-perfecte: a este cvasi-perfetc dac~
a(a) =2 a + 1.
(39) Numere amicale reduse: consider~m n = 2: doi

intregi a, b pentru care a (a) - a (b) a a + b + 1 sunt numiţi
numere amicale reduse (Wal ter E. Beck si

, Rudolph M.
Naj ar) •
(40) Numere stirling de ordinul intâi: s(O, O) - 1, şi
s(n, k) este coeficientul lui xk din dezvoltarea

x (x - 1) ••• (x - n + 1).
(41) Numere stirling de ordinul doi: S(O, O) = 1,
şi S(n, k) este coeficientul polinomului
X(Ic) = X (x - l) (x - k + l), 1 ~ k ~ n, din
dezvoltarea (care se scrie in mod unic):
n
~
4. S (n , k) x ek ) •
k=l
(42) Numere super-perfecte; a este super-perfetc dac~
a 2 (a) ~ 2 a (O. Suryanarayana).
(43) Numere de neatins: a este de neatins dac~ sex) = 1 nu are

soluţii (Jack Alanen).
(44) U-numere: pornind de la numerele arbitrare u şi u

1 2
continu~m cu acele numere care se pot exprim~ numai într-un fel
46
ca suma a doi termeni distincţi anteriori ai secvenţei (S. M.
Ulam) •
(45) Numere sinistre; a este numit sinistru dacă este abundent
dar nu pseudoperfect (S. J. Benkovski).
ALTE SECVENŢE NUMERICE
Problema nerezolvată Nr. 41 se obţine luând P = (1) şi R = (1).

Problema nerezolvată Nr. 42 se obţine luând P = (1) şi R = (2).
Problema nerezolvată Nr. 2065 se obţine luând P = (45) şi R =

(45) •
ALTE PROBLEME NEREZOLVATE REFERITOARE LA FUNCŢIA ~ ÎN RELAŢII CU
SECVENŢE NUMERICE
*
& 1.2.7. Ecuaţii diofantice nerezolvate referitoare la
funcţia ~
2066) Fie O < k ~ 1 un număr raţional. Ecuaţia diofantică
~(n)/n - k are intotdeauna soluţii? Să se afle toate valorile

lui k pentru care această ecuaţie are un număr infinit de
soluţii. (De exemplu, dacă k = l/r, r f N*, atunci n =
h = 1, 2, ... , cu toţi p~~ primi, şi a este un index ales astfel

încât Pa.' > r . )
47
2 O6 i) Fie {a } o secvenţă, a o = 1., a, = 2, şi
,., n!O
Există o infinitate de cupluri (m, n),
::: • n, pentru care am = an? (De exemplu

2068) Conjectură: ecuaţia ~(x) = ~(x - 1) nu are nici o
soluţie.
*
Fie m, n numere întregi fixe. Să se rezolve ecuaţiile diofantice
următoare:
2069) ~(m x + n) - x.
2070) ~(m x + n) =m + n x.
2071) ~ (m x + n) = xi
2072) ~ (X''lI) = x!'.
207:3) 17(X)1II - 17 (x!') •

20.74) 17 (m x + n) - 17 (x) Y.
2075) 17 (x) + Y = x + 17 (y) , x şi y nu sunt prime.
2076) 17 (x) + ~ (y) - 17(X + y), x şi y nu prime
gemene. (În mod general ~ nu este aditivă.)
2077) 17(X + y) - 17(X). 17(Y). (în mod general ~ nu este

exponenţială.)
2078) 17(XY) - 17(X)17(Y)· (în mod general ~ nu este'
mUltiplicativă.)
2079) 17(m x + n) - x Y •
2080) ~(x) Y = x ~(y), x şi y nu sunt prime.
2081) ~(x)/y - X/17(Y), x şi y nu sunt prime.
(În caz particular când y = 2k , k f N, i.e., ~(X)/2k este un număr
raţional diadic.)
48
;
2062) 17 (X) = X'(Y) I X şi y nu sunt prime.
2083) 17 (x)"(Y) = 17 (x Y) •
2084) 11 (x Y ) - 11 (z·) = 1, cu Y ti 1 ti w. (Asupra problemei

lui catalan.)
2085) 17 (xY) - m, y ~ 2.
2086) T7(~) - yY. (O soluţie trivială: x-y=2.)
2087) 17 (x Y) -~. (O soluţie trivială: x=y=2.)
2088) T7(X) - y! (Un exemplu: x - 9, Y - J.)

2089) 11{m x) =- m 11(X) , m ~ 2.
2090) m"(X) + 11{X)" _ m".
2091) 11(x2)/m • T7(yZ)/n - 1.

y, y,. y, y,.
2092) 17 (x, + + x,. ) - 11 (x,) + ••• ~ 17 (X,.)
2 09 J) 11 ( x,! + + X,.!) =- 11 (X,)! + ••• + 11 (X,.) !
2094) (x, y) - (11{X), 11(Y», x şi y nu sunt prime.

2095) (x, y] - [11(X), 11(Y)], x şi y nu sunţ prime.
------------------------------~----------------------- ----
ALTE ECUAŢII DIOFANTICE NEREZOLVATE REFERITOARE NUMAI
LA FUNCŢIA "
*
& 1.2.8. Ecuaţii diofantice nerezolvate referitoare la funcţia"
in corelaţie cu alte funcţii
Fie m, n numere intregi fixate. Să se rezolve următoarele
ecuaţii diofantice:
2096-2102) 11(X) - d(m X + n)
11(X)· - d(x")
11(X) + y =X + d(y)
49
17(X) • Y = x • d(y)
17(X)/y = d(y)/x
Ti ( x) Y = x::( y)
2103-2221) Aceleaşi ecuaţii de mai înainte, dar substituim

funcţia d(x) respectiv cud ' p(x), s(x), slt(X), 5*(X), rk(x),
x
1T(X) , 1T(X: %:1, n), alt(x), ak(x), a*(x}, ,(x), cplt(x) , i(x},
n(x), ~(x) re5pectively.
2222) f7(s(x, y» = 5(17(X), f7(Y»·
2223) f7(S(x, y» - S(f7(x), f7(Y»·
2224) f7(lxJ) =lr(x)J.
?225) f7(lX - yJ) - l~(X, y)J.
2226) ~(f7(lxJ), y) - ~(x, f7(lyJ»·
2227) f7(lP(X, y)J) - lP(f7(lxJ), f7<lyJ»J·
2228) ,u.(f7(x» - ,u.(cp (x» •
2229) f7 (x) - l8(x)J.
2230) f7 (x) - l.(X)J.
2231) f7 (m x + n) - Ax
n
= x(x - 1) ... (x - n + 1).
In
2232) 17 (m x + n) - Ax·
2233) 17(mx+n) = ( ~ )
- x!
n! (x-n) !
2234) 17 (.::1 X + n) -
(~ )
2235) 17 (m x + n) ., px
2236) f7 (m x + n) - ll/BJ •
- al x-lea prim.
2237) 17 (m x + n) = GA •
50
2238) 17(::4 X .. n)
2239) 17(= X + n) = k '!I •
x
2240) 17(m x + n) = 5(:1, X) •
224l) 17(m X + n) - sex, n) •
2242) 17(m X + n) = S(:1, x) •
2243) 17(m X + n) - Sex, n) .
2244) 17(m X + n) - 7f l'.
2245) 17 (m X + n) .- b l' •
2246) 17(m X + n)
- I El' I
2247) 17(m X + n)
2248) 17 (x) • 17(Y)

- ! X
(mod m) •
2249) 17(XY) • X (mod y) •
2250) 17 (x) (x + m) + 17(Y) (y + m) - 17(%) (% + m) •

2251) 17 (m X + n) - fx·
2252) 17(m X + n) - Fx·
2253) 17 (m X + n) - M •
x
2254) 17 (m X + n)
- cx•
2255) 17 (m X + n) - Cx·
2256) 17 (m X + n)
2257) 17 (m X + n)
- hx •
- Lx·
Alte ecuaţii diofantice nerezolvate referitoare la funcţia 17 în
corelaţie cu alte funcţii.
51
diof antic e nere zolv ate refe ritoa re la funcţia ry
& 1.2.9 . Ecuaţii
compusă cu alte funcţii
2258) ry (d (x)) = d(ry( x)), x nu este prim .
2259 -2275 ) Ecuaţia de mai înain te, dar in care subs titui m
funcţia d(x) resp ectiv cu dA' p(x) , ••• , w(x),
diof antic e nere zolv ate refe ritoa re la funcţia ry

Alte ecuaţii
compusă cu alte funcţii. (De exem plu:
ry(1T (4(X» ) - qI(ry (1T(X »), etc.)
*
& 1.2.1 0. Inecuaţii diof antic e nere zolv ate refe ritoa re la
funcţia fJ
Să se rezo lve următoarele
Fie m, n nume re între gi fixa te.
inecuaţii diof antic e:
2276 ) ry(x) 2. 17(Y) .
o < (x/ry (X)} < {fJ(X )/X} are loc pent ru

2277) Ineg alita tea
o infin itate de valo ri ale lui x? unde {a} reprezin
tă parte a
fracţională a lui a.
2278 ) 17 (m x + n) < d(x) •
2279 -2300 ) Aceleaşi inecuaţii de mai inain te (or simi lare) , dar
subs titui m funcţia d(x) resp ectiv cu d XI p(x) , •.. , w(x) ,
r(x) , ţ3(x, x), J.L(x), e(x) , !(x) .
funcţia
Alte inecuaţii diof antic e nere zolv ate refe ritoa re la fJ
în corelaţie (or compoziţie) cu alte funcţii. (De exem plu:
e (17 (LxJ» < 17 (Le (X)J ), etc.)
52
& 1.2.11. Funcţii aritmetice construite cu ajutorul
funcţiei fl
PROBLEME NEREZOLVATE REFERITOARE LA ACESTE
FUNCŢII NOI
I. Funcţiile S" : N* - N, S,,(x) - I: 17(n).

O<ns.x
2::30l) I: S" (X)" este o serie convergentă?

x2,2
2302) S~ se g~seasc~ cel mai mic k pentru care
(S • • • • • 5,,) (t:t) 2. n, unde m, n sunt numere intregi fixate.
." ,
k times
2303-4602) Să se studieze S. Aceleaşi întrebări (ori I

"
similare) pentru S" ca pentru fl.
1
II. Funcţia N* - Q, C,,(X) - (17(l) + 17(2) +
x
+ ••• + 17 (x) ) (suma Cesaro referitoare la funcţia
460::3) I: C" (X)" este o serie convergentă?

x2,l
4604) S~ se g~seasc~ cel mai mic k pentru care
~c"c ... CC",> (m) 2. n, unde m, n sunt numere intregi fixate.

k ori
4605-6904) Să se studieze C", Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru C" ca pentru fl.
53
k~
~-..;... Funcţia -, N* - N, _~ (x) = ~. 17(i.) (x), unde
k=l
17 n 1 = 17 şi 17(kl = 170 ••• 017 de k ori, şi k este cel
O
.
mai mlC întreg k pent ru care ..,:k.1l
'1
(x) _ ..,(k)
'1
(x).
6905) !: EI) (X)" este o serie convergentă?

x~2
6906) Să se afle cel mai mic x pentru care EI) (x) > m,
unde m este un întreg fixat.
6907-9206) Să se studieze EI)' Aceleaşi întrebări (ori

similare) pentru SI) ca pentru n·
IV. Funcţia FI) : N\ { O, l}:- N , FI) (x) - !: T'/~ (X).
O<p~x
p p=im
9207) !: :1) (X)·' este o serie convergentă?
x~2
9208-11507) Să se studieze F.
1)
Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru F" ca pentru n.
x
v. Funcţia
N* - N, al) (x) = !: ~ (n) , unde
n=l
o, dacă n(n) este par:

~(n) ={
1, dacă n(n) este impar.
11S08} Fie n ! N*. Să se găsească cel mai mic k pentru care

,... o
( -~ oa,,) (n) = o.
k ori
11509-13808) Să se studieze al)' Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru a ca pentru n.
"
54
~.- FUncţia m" : N* - N, ~" (j) - a j , 1 ~ j < r., întregi
" - o
fixaţi, şi In ..., (n + 1) = ~in. ! 17(a ....

l I n ',
a .)1 e-:.=.
13809) t =" (x) -, este o serie convergentă?

x~l
13810-16109) Să se studieze m~. Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru m" ca pentru ~.
VII. Funcţia M" : N* - N o O secvenţă pozitivă finită
întreagă a" ••• , an dată este extinsă in mod succesiv

prin:
M" (1) = a.
J
, 1 ~ j ~ n.
-1
16110) jl" ( x) este o serie convergentă?
16111-18410) Să se studieze M". Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru " ca pentru ~.

"'"
., ,
VIII. Funcţia N\{l} - N, 17 tllin (x) - min {17- (x)},
unde 17-' (x) - {a f N I 17 (a) - x}. De exemplu

2
17 0
(6) _ {2 4 , 24 • 3, 24 • 32 , 32, 32 • 2, :)2 • 2 ,

.,
'
32 • 2 3 }, de unde 17.in (6) - 9.

18411) Să se găsească cel mai mic k pentru care
( ., _ _ _ _O_ry..,:·I!I::.:.;'i.:.:.~)
.....ry_:!I_in_O (m) >= n, unde m, n sunt intregi fixa"ţi
k ori
.,
18412-20711) Să se studieze 17. i " o Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru ry" ca pentru 77.

1111"
55
., ·1
:x. Funcţia
T7 car:: N - N, T7 car:: (x) = Ca==- {Tfl (x)} I
unde Card înseamnă numărul de elemente al mulţimii A.
., .,
T7, carc O ••• O T7 care. )
( ::) > n, unde m, n sunt intregi fixaţi.
k ori
20713-23012) Să se studieze T7:: rd • Aceleaşi întrebări (ori

.,
similare) pentru T7 Card ca pentru TI.
x. Funcţia d!!: N* - N, d!! (x) =- 1T7(X + 1) - T7(x)l.

.
F ~e d
(It·')
(x) - Id!!(It) (x + 1) - d!!(It) (x) I, pentru toţi k ! N*,
!!
unde (1)
d" (x) - d!! (x).
(k> • k
23013) Conjectură: d!! (1) - 1 orI O, pentru toţi ~ 2.
(Aceasta ne aminteşte de conjectura lui Gillreath asupra
numerelor prime.) De exemplu:
56
17 ( 1) = O
2
1 (2) = 2 1
1 1
17(3) = 3 O 1
17 ( 4 ) = .. 1
O
O
1
O
1
1 1 1 O
17 ( 5 ) = 5 1 O 1 O
2 1 O O 1
17 ( 6 ) =- 3 2 O 1 1 O
4 1 1 1 1 1
17(7) = 7 1 1 O 2 1 O
3 O 1 3 2 1 1
17(8) = 4 1 O 3 O O 1 O
2 O 4 3 2 O 1 1
17(9) = 6 1 4 O 2 O O 1 1
1 4 4 1 2 O 2 O 1
17(10)" 5 5 O 1 O O 2 1 O 1
6 4 3 1 2 2 1 O O O
17(11)=11 1 3 O 2 2 1 1 O 1
7 1 3 3 O 1 O O 1
17(12)= 4 2 O 3 2 1 1 1 1
9 1 O 1 1 O 1 1
17(13)=13 3 O 2 1 1 O O
6 1 2 O O O 1
17(14)=- 7 4 2 2 1 1 1
2 3 4 1 1 1
17(15)" 5 1 6 1 O O
1 9 5 1 1
17(16)" 6 10 1 2 1
10 11
7 2
17(17)=17 O 8 O
11 2 7
17(18)= 6 2 1
13 1
17(19)=19 1
14
17(20)- 5
Aceleaşi întrebiiri (ori

k
23014-25313) Sii se studieze d: ) •
(k)
similare) pentru d" ca pentru 71.
XI. Funcţia (0)" : N* - N, (0)" (x) este numărul de m-uri,
cu O < m < x, astfel încât 1"/ (m) divide x. Deci (0)11 (xl ~
~ (o) (x) , iar egalitate avem dac! x = 1 sau x este prim.
57
(,w~ o ••• ew'l.~ (X) = O, unde x este un întreg fixat.
k ori
25315-27614) Să se studieze Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru w~ ca pentru ry.
x::. Funcţia M~ : N* - N, M~ (x) este numarul de m-uri,

cu O < m ~ ~, astfel încât ~(m) este multiplu de m. De
exemplu M~ (3) = Ca=d {l, 3, 6, 9, 12, 2i} = 6. Dacă p

este prim, M" (p) - Ca=d {l, a 2 , ••• , ar}' atunci toţi ai'
2 ~ i ~ r, sunt multipli de p.
27615) Fie m, n numere întregi. Să se găsească cel mai mic k
pentru care (M" o oM,,) (m) .a

....
' _------, !'l.
k ori
27616-29915) Să se studieze M". Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru M" ca pentru ry.
X:II. Funcţia a : N* - N a" (x) - !: ~(d).

" ' dlx
d>O
De exemplu a~(18) = ~(l) + ~(2) + ~(3) + ~(6) + 1'](9)+

+ 1'](18) - 20, a~(9) = 9.
29916) Există o infinitate de numere neprime n astfel încât
~,,(n) .. n ?
29917-32216) Să se studieze a~. Aceleaşi întrebări (ori

similare) pentru c~ ca pentru ry.
58
X "'~r
_ v • Funcţia N - N, 7r (x) este numărul de n-uri
':r
, :
"
cu proprietatea că ry(~) ~ x.Dacă P, < P2 < ••• < Pk ~ n <
<: P\:., este şirul numerelor prime, pentru ~ =
al a j -:
= 1, 2, ... , k avem că Pj divide pe n! dar Pj nu divide
pe n!, atunci:
11'" (n) .. (a, + 1) ••• (al.: + 1).
32217-34516) Să se studieze 11'~ • Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru 1f'~ ca pentru 77.

xv . Funcţia ~~ : N* - N, ~~ (x) este numarul de m-uri,
cu O < m < x, având proprietatea că (17 (m), x) = l .
34517) Este întotdeauna adevărată inegalitatea~" (X) < ~ (X)~
34518) Să se găsească x astfel încât ,~ (X) ~ ,(x).

(~" o o IP,,) (x) = 1, unde x este un întreg fixat.

....' -------"
k ori
34520-36819) Să se studieze ~~. Aceleaşi întrebări (ori
similare) pentru CP" ca pentru ,.,.
------------------------------------------------------------
Alte probleme nerezolvate referitoare la aceste 15 funcţii.
------------------------------------------------------------
Alte funcţii în teoria numerelor construite cu ajutorul funcţiei
77, şi noi probleme nerezolvate corelate cu ele.
------------------------------------------------------------
59
3602 0 - : . Putem cont inua aces te secvenţe recu rsive şi
prob leme desc hise impl icând u-Ie la infi nit. Astf el
cons truim o infin itate de noi funcţii: folos ind
funcţiile s~, C~, ... , ~~ cons truim funcţiile
... , :'n 1 (prin dive rse combinaţii intre S", C", ... , ~,,;
(i)
de exem plu: (x) - ~ S" pent ru X! N*,
O<n~x
(i)
S" : N* - N : pent ru i = O, 1 , 2, ..., (O)
unde S" = S". Sau:
1 . X
SC" (x) = ~ S" (n), se" : N* - Q, SC" fiind o combinaţie
x n=l
intre s" şi C,,; etc. ); in mod analo g cu ajuto rul
funcţiilor f 11' : 1, ' f cons truim funcţiile
1n 1
.. . , f 2n
, etc. Meto da de obţinere a unor noi funcţii
continuă la infi nit. Pent ru fieca re funcţie avem cel puţin
2300 prob leme nere zolv ate, iar numărul aces tor funcţiilor este
infi nit. Meto da se poat e repre zent a in următorul fel:
prod uce
TJ S" I C", ... , !P"
~
"",
~
·'2' ... , oF
"1n 1
f, 1 I f 1, · .. ,
I
f 1n
1
oF
",1 I
~
"22' ... , f 2n ,
-" ' · .. , -':"1,
oF oF
-21 '
~
~
""31 I
~
".3,' ... , ~
""3n 3
---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ----
· .. , ~
••• ,
. ,-,
-1·1:"\ .
---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ---- ----
*
60
Alte metode recurente de obţinere a noi probleme deschise.
& 1.2.12. Concluzie:

în această lucrare autorul vrea să demonstreze că se pot
construi o infinitate de probleme deschise, in special in
teoria numerelor: se combină şi transformă numerele până se
obţin relaţii interesante. Unele probleme deschise s-ar putea să
afecteze dezvoltări ulterioare in ştiinţă.
Lumea este in criză generală. Oare problemele nerezolvate
constituie o criză matematică sau, dimpotrivă, absenţa lor ar
duce la o stagnare intelectuală? Omenirea va avea intotdeauna
probleme de rezolvat, chiar nevoită fiind să rezolve din nou
(pe alte căi, şi privind din alt unghi soluţiile) probleme
deja rezolvate!
De exemplu, această lucrare arată că oamenii vor fi din ce in ce
mai mult copleşiţi de probleme fără răspuns. [E mai usor să

I
intrebi, decât să răspunzi.]
Aici sunt expuse probleme (ne)rezolvate care s-ajungă pentru
totdeauna!! Să presupunem că s-a rezolvat o infinitate de
probleme, tot va mai rămâne o altă infinitate. Nu le
descondideraţi ca fiind triviale ori neimportante, ele sunt
foarte substanţiale.
61
Referinţe (cărţi şi articole care l-au inspirat pe autor):
Par:"s, 1906.
Blanc~ard, A., ln:"~:"a~ion a la ~heorie analy~:"~~e des
no~res pre~iers, Dunod, Paris, 1969.
Borevi~::h, Z. l. and Shafarevi::h, l. R., Nu=.ber Thecry,
Academic Press, New York, 1966.
Bouvier, Alain et George Michel (sous la direc~ion de
Fran90is Le Lionnais), Di::~ionnaire des Ma~he~a~:"~ues,
Presses Universitaires de France, Paris, 1979.

Ca~ichael, R. O., Theory of Nu:bers, Mathe~atical
Monographs, No. 13, New York, Wiley, 1914.

Chandrasekharan, K., lntroduc~ion to Anal~ic Nu:ber T~e=ry,
Springer-Verlag, 1968.
Davenport, H., Higher Arithmetic, London, Hutchinson, 1952.
Dickscn, L. E., lntroduction to the Theory of Numbers,
chicago Univ. Press, 1929.
Es~e~ann, T., lntroduction te Mcdern Prime Nu=.ber T~e=ry,
Car~r:"dge Trac~s in Mathe:atics, Ne. 41, 1952.

Erdos, P., Preblems and Results in Combinatorial Nu==er
T~ecri, Bcrdeaux, 1974.
Fourrey, E., Recrea~ions Ar:"~hme~igues, Troisieme Ed:"~ie~,
Vuibert et Nony, Paris, 1904.

ttGa::u~a" .Jour:lal, Unsolved Preblems Corner, Brasov, 1985.
62
Nor~~-F.olland ?ublishi~g Co=.pany, 1964.
Gross~ald, ~=il and Hagis, Peter, Arit~~etic Progressions
Consisting Only of Pri~es, Math. Cc=put. 33, l343-1352,
1979.
Guy, Ric~ard K., U~solved Problems in Nu:ber Theo~,
Springer-Verlag, New York, Heidelberg, Berlin, 1981.

Halberstam, H. and Roth, K. F., Sequences, Oxford U.P.,
1966.
Hardy, G. H. and Wright, E. M., An Intreducticn te the

Thec~ of Nu~ers, Clarendcn Press, Oxford, Fifth
Editicn, 1984.
Hasse, H., Nu:ber Theory, Akademie-Verlag, Berlin, 1977.
Landau, Edmund, Elementary Number Theory, with Exercises by
Paul T. Bateman and Eugene E. Kohlbecker, Chelsea, New
York, 1958.
Mordell, L. J., Diophantine Equations, Academic Press,
London, 1969.
Nagell, T., Introduction to Number Theory, New York, Wiley,
1951.
Niven, I., Irraticnal Nu=bers, Ca~~s Math. Monographs, Ne.

11, Math. Assoc. of ~erica, 1956.
Math., Oxford Univ. Press, New York, 1962.
63
Shanks, Daniel~ Sclved and Unsolved Proble=s in ~~=~e=
T~ecry, Spar~an, Washing~on, D. C., 1962.

Sierpinski, W., On 50me Unsolved P~oble=s of Ari~~=e~ics,
Scripta Mat~ematica, Vol. 25, 1960.

Smarandache, Florentin, A Func~ion in the Nu~e= Thecry *,
in Analele Univ. Timisoara, Vol. XVII!, Fasc. 1, pp.
79-88, 1980; M. R. 8Jc: 10008.
Soarandache, F1orentin, Problemes Avec et Sans ...
Probleoes!, Socipress, Fes, Morocco, 1983; M.R. 8~k:
00003.
Ulam, S., A Collection of Mathematical Problecs,
Interscience, New York, 1960.
Vinogradov, !. M., An Introduc~ion to the Theory of N~~e=s,
Translated by Helen Popova, pergamon Press, London and
New York, 1955.
[Prezentat la Cea de-a 14-a Convenţie Anuală a Academiei Româno-
Americane, care s-a desfăşurat la University of Southern
California, Les Angeles, SUA, intre 20-22 Aprilie 1989.
Un abstract al acestui articol a fost publicat de Prof.
64
Or. Constantin Corduneanu, Oepartment of Mathematics, University
of Texas, Arlington, în "Libertas Mathematica", tomus IX, p. 175,
The Grid, Arlington, Texas.
Alt abstract a fost publicat in Proceedings of the International
Congress of Mathematicians, Berkeley, California, 1986.]
65
1.3. Rezolvând probleme cu ajutorul acestei funcţii
Fie n ~ 1, h ~ 1, şi a ~ 2 numere întregi. Pentru ce
valori ale lui a şi n, expresia (n+h)! este multiplu de a" ?
(O Generalizare a Problemei nr. 1270, Mathematics

~agazine, VoI. 60, No. 3, June 1987, p. 179, propusă de
Roger B. Eggleton, The University of Newcastle, Australia.)
Soluţie:
(Pentru h = 1 se obţine Problema 1270.)
& 1.3.1. Introducere
Am construit o funcţie ~ (vezi [1]) având următoarele
proprietăţi:
(a) Pentru fiecare intreg nenul n, ~(n)! este multiplu
de n;
(b) ~(n) este cel mai mic număr natural cu proprietatea (a).
Este uşor de demonstrat că:
Lema 1.3.1. (~) k, P e N*, P.· 1, k se scrie in
mod unic sub forma:
66
(P)
k = t., a n 1
~
ni
unde
(:=)
an.1 = (p - 1) / (p - 1) , i = 1, 2, ... , t,
... > n > O şi 1 -< t.J n 2 > t
2, ..., t - 1, 1 < tt < p, n i '

•'""i f N, i = 1, 2,
... , t , l f N*.
Am construit funcţiile 11 p l P pri:n > O, 11 p N* -
N*, astfel:
= pn, şi
Desigur:
Lema 1.3.2.
(a) ('7) k f N*, 11:= (k) ! =- r,1 p l .
(b) 11:= (k)este cel mai mic număr cu proprietatea
Ca). Acum construim altă funcţie:
11 Z\{O} - N definită cupă cum urmează:
67
T7(= 1) = O,
P; .. Pj pentru i .. j I toţi ai f N* I TI (n) _
= max { T7 ~ ( al) } •
l~i~s
Nu e dificil s! demonstr!m c! ry are propriet!ţile cerute
în & 1.3.1.
a,
& 1.3.2. Fie a - P, cu toţi a; f N* şi toţi
P; prime distincte. Din teorema anterioar! rezult! c!:
T7(a) - max
l~i~s
( n~i (al) }
- 17 ~
(a) (prin notaţie).
Deci 17(a) - 17 (p lI ) I 17 (p lI ) - Mpll.
;:f.e ştie c!:
Il,
P -1
n, nt t •
( 0:, P + . •• + tt p ) .. Mp , p-1 p-1
PUnem:
n, nt
t, P + ••• + tt p - n + h
68
n~
p -1
şi t. I
= a n.
p-1
De unde
n,
1 p -1 n,
+ ••• ~ t, P
a p-1 p-l
sau
n,
(1) a (p - 1) h ~ (a p - a - l ) [t, P
n, nt
tn aceasta condiţie, luam. n o - t, P .;- .•. .;- tt p - h
no ' ne > o;
(vezi Lema 1.3.1), deci n =- { 1, ne ~ O •
Considerând ca a - 2 este dat, avem un numar finit de n-uri.

Exista un numar infinit de n-uri daca şi numai daca a p - a - l =
,. O, sau a = 1 şi P - 2, sau a - 2.
& 1.3.3. Caz particular
Daca h = 1 şi a • 2, deoarece
69
r-~ nt r- t
':,? + . .. ... ~t P > P > 1
şi rezultă din (1) că:
(1') (a p - a) > (a p - a-l) • 1 • 1 = a p - a,
care -i impo sibil . Dacă h = 1 şi a = 1 atun ci a = 1, . =

'O 2,
sau
( 1" ) 1 > t, • ... + te. '
n, ...•·t
t = 1, t, = 1 de unde n = t:, P + ••• ~ te.? - h =
deci
n,
=2 - 1, n, f N* (soluţia Prob leme i 1270 ).
Fie h = 16 şi a = 34 • 52 • Să se găsească n
Exem plul 1.3.1 .
astf el încâ t
(n + 16) =M 2025 ".
Soluţie
TI (2025 ) = max (TI) (4), Tl s (2)} = ::ax {9, lO} = 10 =

= Tl s (2) = TI (5 2 ). De unde a = 2, ? = 5. Din (1) rezultă:
128 > i [t,5

n,
~ ••• + te. 5
ne.
J + t, + ."" + -" "t"
n, ne.
Deoa rece 5- > 128 şi i (t~ 5 + . .. ~ te. 5 ) < 128 rezultă că
" = ,-,
~
70
n,
12 a > 7 t~ 5 + t, ,
de unde n 1 ~ 1, sau n, - 1, şi t, - 1, :2, :3. Atunci n:: =

= t, 5 - 16 < O, deci luăm n = 1.
Exemplul 1.3.2.
(n + 7) ! = tA Jn când n s 1, 2, J, 4, 5.
(n + 7) ! la
M 51"1 când n := 1.
Dar
(n + 7) ! = M 7 n când n
(n + 7) ! ; ~1 pl"l, pentru p prim > 7, ('7) n
- 1.
f N*.
(n + 7) ! a M 2 n când
n, nt
no = t, 2 + ... + tt 2 - 7,
t, , ... , tt·, - 1,
1 ~ tt ~ 2, t, + ... + tt ~ 7
n o > o;
şi
et=.
Exerciţii pentru cititori:
Dacă n f N*, a f N*\{l}, să se găsească valorile lui a şi n

astfel încât:
(n + 7)! să fie multiplu de alt.
71
câtev a prob leme desc hise (vez i [2])
Să se rezo lve/s tudie ze următoarele ecuaţii diof antic e:
(1) ry (x) • ry (y) :a ry (x -+- y) •
(2) ry (x) =- y! (O soluţie: X :a 9, y - 3).
ry (x) - ry (x + 1) nu
(3) Conjectură: ecuaţia
are nici o soluţie.
Referinţe:
Flcr entin SI:la randa che, "A Func tion in t..~e Nw:b er Theo ry,"
[1]
pp. 79-6 8,
Anal ele Univ . Timi soara , Fase . 1, Vol. XVII I,
1980 , MR: 83e: 1000 6.

Concer~i~g a
[2] Idem , Un Infi nity of Unso lved Prcbl eI:ls
ress of
Fune tion in Nw::. ber Theo ry, Inte rnat iona l. Cong
M~themat ieians, Univ . of Berk eley , CA, Augu

st 3-11 , 1986 .
[Un come ntari u dspr e această gene raliz are a fost publ icat în
1988 , p. 202:
"Mat hema ties Mag azine ", Vol. 61, No. 3, June
găsire a unor
"Sma randa che a cons idera t probl ema generală de
şi k, astf el încâ t (n + k)! să fie
între gi pozi tivi n, a,
mult iplu de an. De asem enea, pent ru între gi pozi tivi p şi k,
cu p prim , el a găsit o formulă de calc ular e a celu i mai mic

iplu de plt." 1
între g f (k) cu prop rieta tea că (f (k) )! este mult
72
1.4. Câteva ecuaţii liniare implicând această funcţie
Am construit o funcţie ~ care asociază fiecărui întreg nenul m
cel mai mic număr pozitiv n astfel încât n! este multiplu de m.
(a) Să se rezolve ecuaţia (x) - n, unde n f N.
*(b) Să se rezolve ecuaţia (mx) - x, unde m f Z.
Discuţie.
(e) Fie ~CI) = ry o ry o ••• o ry de i ori. Să se arate

că există un k pentru care
**Să se găsească nil şi cel mai mic k cu această proprietate.
Soluţie
(a) Cazurile n = O, 1 sunt triviale.
Notăm secvenţa crescătoare de numere prime mai mici sau egale
cu n prin P" PZ' ••• , P kl şi
II
t [ ni P t ] , t =- 1, 2, ••. , k:
h~1
unde (y] este cel mai mare intreg mai mic sau egal cu y.
73
a: ai
Fie n = p. '
I 1
Pi s, unde toţi Pi. sunt numere prime
S )
distincte şi toţi a: i . sunt din N.

J
Desigur avem că n < X ~ n!
0', ai(
Astfel x = Pl p~ unde O ~ 0': ~ ~t pentru toţi
t = 1, 2, •.• , k şi există cel puţin un

j e {1, 2, ... , s} pentru care
-l
0'.1 {j. , ••• , {j i . - ai. + 1} .
I
J J
în mod clar n! este multiplu de x, şi este cel mai mic.

(b) Vezi de asemenea [1]. Considerămm e N*.
Lema 1.4.1. ,., (m) ~ m, şi ,., (m) :It m dacă şi numai dacă
~ = 4 sau m este prim.
Desigur m! este multiplu al lui m.
Dacă m -4 şi m nu este prim, lema este echivalentă cu:
există m" ~ astfel incât, ::l = m, • ~ cu 1 < m, ~ :12
şi (2 mz < m or :2 ::l, < m). De unde,., (m) < 2 ~ < In,
respec-=iv ,., (m) < max {::lz, 2:} < m.
Lema 1.4.2. Fie p prim > 5. Atunci,., (p x) = x dacă
şi numai dacă x este prim > p, ori x = 2p.

Demonstraţie. ,., (p) a p. Deci x > p.
în mod analog: x nu este prim şi x - 2p - x = x~ X2 '
1 < x, ~ X2 şi (2 Xz < x, I x2 • P11 şi 2 x, < 'X) - ry (p x) ~
74
< ~ax {P, 2 xzl < x respec~iv " ( p x) < max t p, 2 x~, X z ,1
< x.
Observaţii:
" (2 x) a X - X ~ 4 sau x este număr prim impar.
~ 6I 9 sau x este număr prim> 3.

" (3 x) "t I
Lema 1.4.3. Dacă (m, x) = 1 atunci x este prim (::1) •

"
Şi x •
Desigur
(m)
I
" (mx)
deoarece
- max {" (m)
dacă
I
"
(x) }
-" (x) - x.
(m) atunci m • T7 (m) divide pe

"
I
x - "
adică - 1) ! de unde" (m)
" -
" (m) ! m divide pe (" (m) ~
(m)
- 1.
Lema 1.4.4. Dac CIx x nu est · atunci T7 (m) <
e prl.m X ~ 2 " (m)
şi x - 2 " (m) dacă şi numai daci T7 (m) este prim.
Demonstraţie: Dacă x > 2 T7 (m) există x, I Xz cu 1 < x, ~
~ x, I X - x, Xz .Pentru x, < T7 (m) avem ci (x - 1)! este

multiplu de mx. Demonstraţie similari pentru celelalte cazuri.
Fie x - 2 " (m): daci q(m) nu este prim, atunci

x =2 a 0, 1 < a ~ O, dar produsul ('7 (m) + 1) (" (m) +
,.... . . ..,)
~ ..• (..,~" (m) - 1) se divide la x.
Dacă T7(m) este prim, q(m) divide pe mi de unde m • 2 l7C=)
se divide cu '7 (m) 2 I rezultă că ,,(m· 2 " (:1» 2. 2 •
. " ( m) I dar ( " ( m) + 1 ) ( T7 (m) + 2) (2 T7 (m» este
multiplu de 2 " (m) I adiel ,,(m· 2 " (m» - 2 " (:1).
75
Concluzie
orice număr prim x > 1'/ (m), este soluţie.
Dacă 1'/ (m) este prim, atunci x = 2 1'/ (~) este o soluţie.
*Dacă x nu e prim, 1'/ (=) < x < 2 1'/ (=), şi x nu
divide pe (x-1)!jm atunci x este o soluţie (chestiune semi-
deschisă). Dacă m = 3 se adaugă şi x = 9. (Nu mai există nici o

altă soluţie.)
( e)
Lema 1. 4. 5. 1'/ (a b) ~ 1'/ (a) + 1'/ (b).
Desigur, 1'/ (a) = a' şi 1'/ (b) - b' implică (a I ..
+ b')! = b ' ! (b ' + l) (b I + a'). Fie a I ~ b 1. Atunci
,<ab) ~ al + b ' , deoarece produsul unor a' întregi consecutivi
este multiplu de a'!

Evident, dacă m este prim, atunci k = 1 şi nm = m.
Dacă m nu este prim, atunci 1'/ (m) < m, de unde rezultă că
există k pentru care 1'/'k) (m) - 1'/,lt.l) (m).
Dacă
Lema 1.4.6.
m '" 1 atunci 2 < n
n m - 4 ori n m este prim.

- .- < m.
(**) Această chestiune rămâne deschisă.
Referinţă:
[l) F. Scarandac~e, A Fune~icn in the Nu:ber T~ec~I, An.

Oniv. Ti:isoara, seria st. mat., Vel. XVIII, fasc. l,
76
pp. 79-aa, 19aO; Mat~ematical Reviews: a3c: 1000a.
[Publicat în revista "Gamma", Braşov, 1987.]
n
2. ALTĂ FUNCŢIE ÎN TEORIA NUMERELOR
în această lucrare definim o ftmqie L care ne va permite să geDeraliz~m (separa:
sau SllllUltan) câreva teore:ne din Teoria Nmnerelor obţinute de \\'ilso11. Fmnat. Eulex-.
Gauss. Lagrange. L:ibnirz, ~ioser şi Sierpinski.
& 2.1. Fie:\ muir.nlea {m.;ZI m = ±pl>. ± 2 p~. p - prinl impar. ~ E ]\* sau ru = ± 21:.,
a. = 0, 1.2 sau m = O}.
Fie m = ~ p fl ... p~r ,cu Z= ± 1, CI.: ~ ~"', Pl .... ' Pr num~re prime pozitive distincte.
Considerăm funcţia L: Z2 -+ Z,
Llx. m) = Lx. - c11.. ... (x ~ C",ml)' unde c!, ... , C""m l sunt toate restricţiiie modulo m,
relativ prime cu m ~i {ţi este funcţia Euler.
Dacă toate numerele prime distincte ce divid x Şl m simultan ~\mt
L(x. mi == =i= 1(mod p~~l ... p:~r ) . când m .: A. respectiv !Il -= :\ şi
LI". :nI == O ( mod m/ ( •tl;.ai,•... p, r

a;)) . a.ii
Penm.I d = u\· ~i.
... p;' ~l ffi' = :n I d
\ 'f • I '1
găsim
Lix. mi == . == k~- m'

+ 1 + k?d (mod mi.
unde ki. kg constituie o soluţie particulară întreagă a ecuaţÎei diofantice
k: m' . k: d = +1 (semnele sunt alese după apartenenţa lui m la :\).
Acest rezul"ît generalizem teorema Gauss

c: ... c~IT.J == + 1 (mod mI. când m -= A. respecti'< ffi;: A (vezi [1]'1.
care la riindul ei generaiizeazâ teorema Wiison p - prim:=> {p - n ~ z - 1 (m"J FI
Demonstratie:
78
Lema 2.1. DacJ C, •...• ~lmt ~oare r~snuiie mo..luiu p~'
•
r~la!:'.' pr:m~ ,."u r <"
un d ~ p .
~ste mtr~g ~l . a. ~ ,,"7.
!~ • anmCl penml k-.;:
o
z .;-1. · f-'
A ':: .....: *
- -~ k p~ - ~'...
- pP - '-
k..''' , Ct'
. 9P !
SUnt deasemt.'llea roate resmri le modul o pa, relariv prun cu pa.
Este suficie nr să
demonsO<lm cel penrru :s i :s <p(pa I avem k p13 - c: rdariv prime
cu pa, ceea ce este
eyidenr.
Lama 2.2. Dacă c: , c~ml stmt roate resruriie modul o m. relativ prime cu !Il
~i
"0 ,
p~ divide m şi p~i +1 nu divide m. arunci .:~ , '" , c~ml consti tuie 'P{m:
p~i ) sistem e
reduse de resturi mooul o p:(L'1 •
Lema 2.3. Dacă r,. '...... C.J sunt resturi le modul o q relan\' primt" cu b si (b, .ll -
"'!qJ' . "1.
arunci b + c! , .... b +c~'l) conţint" un reprez entan: al clasei O modul o q.
Desigu r, deoare ce Ib. q - b) - 1 va exista ciCl =q - b, deci b + c 10 =~1q . De aici avem:
Teore ma 2.1. Dacă
Lema 2.4. Deoar ece c! ... c'Rm)= ~ 1 (mod m) rezultă că c: ... CCAmi :: ~ 1(mod p~~ ),
V i, cand m -= A. respec tiv m .; A.
Lema 2. 5. Dacă Pi divide x şi m simultan. arunci IX + c: ).. .( XT- =~ 1 (mod P~:

C"'m t) ),
:n ~ A.. Te!'pec:i ..: m : :\. De!'igur. din lemele 2 şi 1, re~ecriv 4 iwem:
IX - c~ I. .. IX - c",ml) = .:! ... CCArr.t -1 (mo d
=+ a;
p:·).
Din lema 2.5 obţinem:
79
Teorema 2.2. Dacă p;! ... Pir SlL"l' :oat~ :l1unereie prime ;:~ di\"i~i x ~i m si:nul:an.
Din reorenlt':e 1 şi 2 rezuită L ix, m}

Deoarece Id. m') - 1. ecuar.n diofanrică kl m' - k; d - ~1 admite solutii intregi
IuecwlIjscuteie fiind k:. k~ l. Astfel k: = m' • -k ~ şi k;! = Jt - k ~, cu t .,; Z şi k ~ , k ~ o
soiu~ie intrea=ă paniculară a t:cua;i~i. Astfe!:
U:c mI == +1 - m' dt ~ k ~ d == +1 - k i d {mod mi

sau
& 2.2. Aplicaţii
1. Lagrange a extins teorema lui Wilson astfei:

II dacă p este prim, atunci xP-~- 1 =(x""'" 1) (x + 2) ... (x oi- p-1) (mod p)".
V om extinde acest rezultat astfel:
Oricare ar fi m:: O . ± 4 avem pentru x~ + s~:: O şi dacă m e prim atunci (x, m):I= mi
Kop(ms)+s _x s ~ (x + lXx + 2L.( K+\ml- 1) (mod ro) , lUlde m s ~i s sunt obţinute din
iilgorimml:
(xo.m(l) - 1
do ;: 1
1. ~-1\ {d~_~ = d;-l di - 1: (d~_~ .ms-t) - 1

m s -2 = ms-l d s - 1; ds- 1 =1
(d!_l ,m s ) - 1
d s =1
(vezi [3] sau [4)). Pentru m poziti\' prim. avem lIls = m. s = O şi cp(m) = m - 1. adid
Lagrange.
80
,
e!'t: prJIl anmCl. a p .-'-. . \.P' 1 ).I ~L ~"

il - 1 ., care n:\me!'c •
~eoremele
n"l . Fcrmat .m una
n 1 son ŞI
singura.
FW1qia L şi aigorimIUl Jin §2 ne vor ajuta să le gener<llizăm asrfel: " dad a şi nI
sunt intreg!. m = O ~i C!. __ . c'I'IrT:J sunt toat~ resruril~ modulo m. relativ prime cu m. atunc::
- •
~: ... ~"'n:1 a• ~"ms I·~ ' L·(() . nll a ~ --. Y
'f :11.
respecm'
- LI O, m J ,a ~ nl... I·S..."C!
-
... elAm) - 'f m.
a:i -.\
sau mai mult:
c:1 lTls +5
(x - CL) ... (x - C~rn))a' J -
L IX, mI. a S - '1
:..... ro.
respec+..i....
- LI X. 1 .."
m a nls' +S
' t- ( x ~ c: I ... I x - C~rr.!'
. a S ,...~1 m.
care reunesc Fermat. Euler. Wilson. Lagrange şi M.oser (.respectiv Sierpinskil.
3. Amonll a mai ob~lmu o ge:lernlizare il rezultatelor lui Moser şi Sierpinski (vezi [6J.
problema 7.140, pag 173-1i4) astfel:" dacă m este intreg pozitiv. m = 0, 4 şi a intreg:
arunci lan: , a) (nI ' 1 J: = ~bn " reunind teoremele WilsOD şi Fennat in alt mod.
4. Leibnitz il e:ltm;'lt c:1 "dac:1 peSte ;trim anmci (p - .2)! ~ 1 (mod p' "; noi consider.'lm
" e:......." c~'"!"'!. Imod

\ m·)_ " da->t .' :.. ~"-'
\.(1 \.,; ~ O~
.... \,. ~+~, un d~ ." \.,;-' . .......
/·m :~ O.,.". .:.: ~-' ~~i ........
"m ~, ~'}' ci -= c' ~ Im·d
u ml'~
c:_: == c':_: (mod lUI: se vede uşor că Ja..:l c:. ~ .... C~n:l sWlt resrurile modulu Ul. relativ
prime cu m (c: < C:-l (mod mI, ~ i, m =O, anmci C~ c~ '" c<nrr.I-: ~ =1 (mod ml, ciind
m -= A. respectiv m ~ A. deoarece- c~n:j == -1 (mod m).
Referinţe:
Leje\me'Dirichl~t. "v orlesWlgen ub~r Zahle:ltheorie". 4te .~ut1ag~, Bra\IDSchweig:

1894, §38 .
.., Si~inski. Wac1aw ... Ce- ~tim ŞI ce nu ştim despre nwuC'Tele prime", Ed. Ştiinţifică.
Bucureşti. 1966.
81
SmJr:mJ,.<h.:ne. ttt)remin .
.::ungru~llţe". Bule!. C ui\·. Br;.l.."w. ~eria .::. \" ul. LXIII. pp. '7-12. i y~ 1: VcZ!
~tath~maticai R~vi~ws: ~.;l j: 10()OI'l.
4 Sm<lr.lIld.îcbe, Floremm. "Generalismions et Generalites. " Ed. )iou\'elle. Fes. Ylorocco.

?p. 9-13. 198-+.
) Smarandache, Florentin.. "..,\ funcrion in ilie nwnber theory," An. 13niv. Timişoara, seria
şt. mat.. V u1. XVIII. fase. 1 pp. 79-88. 1980: .... ezi ~{.R.: 83c: 10008.
t> Smarandach~. Florentm. "Problemes avec et sans ... problemes!", Sumipr~ss, Fes.
~{orocco, 1983~ vezi ~LR...: 84k: 00003.
82
3. FUNCŢII PRIME ÎN TEORIA NUMERELOR
& 3.1. Vom construi o clasă de funcţii, definite astfel:
P1 : N --::> {O, 1}, P: (n)

= {O, dacă n este prim;
1, in caz contrar.
De exemplu P 1 (2) = P: (3) = P: (5) = = O,

pe când p! ( °)
= P l ( 1 ) = P 1 (4) = = 1.
În general, pentru un intreg dat k ~ 1, se poate defini:
P~ : N~ - -::> {O, 1},
O ,dacă n 1 , nl , ••• , n k sunt toate prime;
{ 1,in caz contrar.
Mai departe, să studiem in ce condiţii P k (n p n l , ••• , n,,) = O, sau
să determinăm condiţii necesare şi suficiente astfel incât n
intregi, primi între ei doi câte doi, să fie simultan primi.
Aceasta generalizează teoremele lui V. Popa [3], l. CUcurezeanu

([1], p. 165), Clement, S. patricio [2], etc.
În mod particular această Teoremă Generală oferă diferite

caracterizări pentru numerele prime gemene, cuadruple,
e~c.
& 3.2. Introducere. Este evidentă următoarea
Lema 3.1. Fie A, B întregi nenuli. Atunci:
AB = O (mod pB) - A - O (~od p) - A/p este număr intreg.
Lema 3.2. Fie (p,q) - 1, (a,p) - 1, (b,q) - 1.
Atunci:
A =O (I:lod p) şi B = O (mod q) - aAq + bBp =O (mod
pq) - aA + bBp/q =O (mod p) - aA/p+bB/q este număr intreg.
Demonstraţie:
Prima echivalenţă:
Avem A = K,p şi B = Kzq, cu K" !ezEZ, deci
aAq + bBp = (aK, + bKz) pq.
83
Reciproc: aAq + bBp = Kpq, cu K€Z, rezultă
că
aAq == O (::lod p) şi bBp == O (mod q) I dar din presupunerea
anterioară obţinem A == O (mod p) şi B == O (mod q) .
A doua şi a treia echivalenţă rezultă din lema
3.1.
Prin inducţie extindem această lemă la

Lema 3.3. Fie P, , ••• , Pn coprime două câte două,
şi fie a" ... , an numere întregi astfel încât

(a j , Pj) - 1 pentru orice i. Atunci:
A, - O (mod p,), ... , An lE O (mod Pn) -
• il • p.J - O (mod P, ..• Pn) -

J .~
n
- (P/D) • 1: (a.A./p.)
1 1 I
= O (!nod P/D) I
i=l
unde P = P, ... Pn şi D este un divizor al lui p
n
1: ajA/Pj este număr intreg.
i=l
& 3.3. Din această lemă putem să deducem imediat o

TEOREMĂ GENERALĂ:
Fie P I..J , 1 ~ ~
· ~ n, l~ 'J < mI·' numere întregi coprime
două câte două, şi fie r, I ••• , r n, a" ... , an numere intregi
astfel încât a, să fie coprim cu rj pentru orice i.
84
Se consider~ urm~toarele condiţii:
( i)
Pl·' I ••• , 'O.It'l'l,

• sunt simultan prime dac~ şi numai
dac~ Ci =O (mod r), pentru orice i.

Atunci:
Numerele Pi j , 1 ~ i ~ n, 1 < j < In i ' sunt
simultan prime dac~ şi numai dac~
n
( . ) (RID) •
!: (a.c·/r.)
I I I
- O (mod RID),
~=l
n
unde R = IT r i şi D este un divizor al lui R.
i=l
Observaţie:
Adesea in condiţiile (i) modulul r i este egal cu
o ..J , ori cu un divizor al acestuia,

• I
şi în acest caz
relaţia Teoremei Generale devine:
n mi
(P/D) !: (aic i / IT Pi) = O (mod P/D),
i=l j=l
unde
n,m.1
P = IT Pij si D este un divizor al lui P.
i, j=l
85
Corolarii:
Obţinem uşor că ultima relaţie este echivalentă
cu:
n !n.
!: a·c.
I I
(PI nI p ..J ) -
I
O (mod P) I
i=l j=l
şi
n mi
.!: ( ai c;l n P; j ) este număr întreg,
~=l j=l
e~c.
Restricţiile impuse pentru numerele p.. din

1J
Teorema Generală sunt foarte largi, deoarece dacă ar fi

două numere distincte necoprime, atunci cel puţin unul dintre
acestea n-ar fi prim, deci cele m, + ••• + mn numere
n-ar mai putea fi prime toate (simultan).
Teorema Generală are multe variante, în concordanţă
cu valorile atribuite parametrilor a" ... , an'

şi r" ... , r ml precum şi parametrului O, dar şi în concordanţă
cu congruenţele c" •.. , c n care caracterizează
fie numai un număr prim fie mai multe in acelaşi timp.

Putem porni de la teoreme (condiţii c.1 ) , care
caracterizează un singur număr prim [vezi Wilson, Leibniz,
Smarandache [4], sau Simionov (p este prim dacă şi numai dacă
86
(p-k) ! (k-1) l-(-l )k =o (mod p), când p a k a 1: aici , este
pref erab il s! lu!m k = L (P+1 )/2J, unde LxJ repr ezin t!
cel mai mare între g ~ x, pent ru ca num! rul
(p-k) ! (k-l) ! s! fie cât mai mic posi bil] pent ru
a obţine, cu
ajuto rul Teor emei Gene rale, condiţiile C. , care
J
cara cteri zeaz ! mai mult e nume re prim e în mod simu ltan.
Dup! acee a, din condiţiile Ci' c ' folos ind Teore ma
j
Gene ral! din nou, •

obţinem condiţii noi care
cara cteri zeaz ! nume rele prim e în mod simu ltan. Şi
acea st! meto d! poat e fi cont inua t! în mod analo g.
Observaţii
Fie mi = 1 iar Ci repr ezin t! teore ma lui Simi onov

pent ru oric e i.
(a) Dac! D = 1 rezu lt! teore ma lui V. Popa , care
gene raliz eaz! teore ma lui Cucu rezea nu, şi care la rând ul ei
gene raliz eaz! teore ma lui Clem ent.
(b) Dac! Dep/Pz şi alegâ nd în mod conv enien t
para metr ii ai' k f pent ru i = 1, 2, 3, rezu lt! teore ma lui
S. patr icio .
Câte va exem ple:

3.1. Fie P" P2' •.. , Pn nume re între gi pozi tive > 1,
copri me dou! câte dou! , şi 1 -< k.1<- p.I pent ru oric e i.
Atun ci:
87
P" P2' ... , Pnsunt în mod simultanpri~e dacă şi numai
dacă:
n i: .
( T) !:: [(pi-k i )! (k i -1) ! (-1) lJ IT Pi - O (mod
i=l j-i
ori
n ki
(1::' ) ( !:: [ (p.-k.)!(k.-1)!-(-1)
1 1 1
] .IT .P j ) / (p S.' ... P n) -
i=l J-~
orI
n kj
(V) !:: [(Pi-ki)! (k i -1) !-(-1) ]P/Pi == O (mod Pj)
i=l
n k
(W) !:: [(pi-k j )! (k i -1) !-(-1) i]/Pi este un număr intreg.
i=l
3.2. Alt exmplu, folosind altă relaţie (prima teoremă
din [4]): p este un număr prim pozitiv dacă şi numai

dacă (p-3)!-(p-l)/2 == O (mod p).
n
!:: [(Pj-3) !-(P j -l)/2]p'/Pj == O (mod p,).
i=l
88
3.3. Numerele impare p şi p + 2 sunt prime gemene dacă
şi numai dacă:
(p-l)! (3p+2) + 2p + 2 = (mod p(p+2»
sau
(p-l)! (p-2)-2 - O (:od p(p+2»
sau
[(p-l)! + 1] / p + [(p-l)! 2 + 1] / (p+2) este un număr

intreg.
Aceste caracterizări de numere prime gemene diferă de
cea a lui Clement: «p-l)!4 + p + 4 =O (mod p(p+2»).

3.4. Fie (p,p+k) - 1, atunci p şi p + k sunt prime in
mod simultan dacă şi numai dacă (p-1) !(p+k) + (p+k-1)! p +

2p + k = O (mod p(p+k», relaţie care diferă de cea
a lui CUcurezeanu ([1], p. 165): k.k! [(p-l) !+1] +
[k!-(-l)k] p ~ O (mod p(p+k»).
3.5. Iată o caracterizare de numere prime

cuadruple p, p + 2, P + 6, P + 8: [(p-1)!+1]/p + [(p-
1) !2!+11/(p+2} + [(p-1) !6!+1]/(p+6) + [(p-1)!8!+11/(p+8)
este un întreg.
3.6. Pentru p - 2, p, P + 4 numere intregi coprime

două câte două găsim relaţia: (p-1) !+p[(p-3) !+1]/
89
J(p-2)+p(p+3) !-ljJ(p+~) = -1 (~od p), care diferă
de cea a lui patricio (8(p+3) !J(P+~») + 4[(p-3) !J(p-2») =

== - 11 (~od p».
Referinţe:
[1] Cucurezeanu, I.--Probleme de aritmetică şi teoria
numerelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1966.
[2] Patrizio, Serafino--Generalizzazione del teorena di
Wilson alle terne prime, Enseignement Math., Vol.

22(2), nr. 3-4, pp. 175-184, 1976.
[3] Popa, Valeriu--Asupra unor generalizări ale teoremei
lui Clement, Studii şi cercetari matematice, vol. 24,
nr. 9, pp. 1435-1440, 1972.
[4] Smarandache, Florentin--Criterii ca un număr natural
să fie prim, Gazeta Matematică, nr. 2, pp. 49-52;
1981; see Mathematical Reviews (USA): 83a: 10007.
[Prezentat la Cea de-a 15-a Convenţie Anuală a Academiei Româno-
Americane, care a avut loc în Montreal, Quebec, Canada, între 14-

, . ,
18 iunie, 1990, la Ecole Polytechn1que de Montreal.]
90
4. ASUPRA FUNCŢIEI TOTIENT A LUI EULER ÎN TEORIA NUMERELOR
Funcţia totient (ori phi-) a lui Euler este definită astfel:

pentru orice întreg x, ~(x) este numărul de întregi primi cu x
şi mai mici decât x; sau numărul claselor reduse de resturi
modulo x.
În continuare vom studia o conjectură referitoare la această
funcţie.
4.1. O proprietate a unui contraexemplu al conjecturei lui
Carmichael referitoare la funcţia totient a lui Euler
Conjectura lui Carmichael este următoarea: "Ecuaţia ~(x) =n

nu poate avea o soluţie unică, (~) nfN:
unde tp este funcţia lui Euler". R. K. Guy a expus in [1]
câteva rezultate asupra acesteia: Carmichael insuşi a demonstrat

ca dacă n o nu verifică conjectura, atunci n o > 10
37
; V. L. Klee [2 J
a 1mbunătăţit rezultatul la n
o
> 10 400 ' şi Masai & A. Vale~~e
l-a mărit la 10'0000, C. Po:ne::-ance [~]scris despre aceasta de
asemenea.
In lucrarea de faţă vom demonstra că ecuaţia ~(x) = n admite
un număr finit de soluţii, vom determina forma generală a acestor
soluţii, şi vom demonstra că dacă Xo este soluţie unică a
ecuaţiei de mai sus (pentru un n fixat), atunci Xo este multiplu

de 22'32'72'432 şi din [3] x o > 10'0000.
& 4.1.1. Fie Xo o soluţie a ecuaţiei ~(x) = n.
Se consideră n fixat. Încercăm să construim altă soluţie Yo • x~

... .
Prima metodă:
Descompunem pe Xc = a· b , cu a, b întregi, astfel încât
(a, b) - 1: căutăm un a • a astfel încât IP ( a') =
~ (a) şi (a', b) - -,., rezultă că yo = a'·b.
91
A do ua metodă:
I3 r
fie ca cu toţi f3 i N* ,
€ şi q"
.•. , qr su nt nu me re pri me di sti nc te
două câ te două;
căutăm un în tre g q as tfe l în câ t (q,
xo) -1 şi cp (q) div ide
pe xoI (q, ••• qr ); atu nc i Yo = "cq jcp (q) •
Observăm im ed iat că pu tem lua pe q pri m. Au tor ul
conjecturează că pe ntr u
or ice în tre g Xo ~ 2 es te po sib il
să găsim, cu aju to ru l un eia di nt re ac
es te me tod e, un
Yo - Xo
as tfe l în câ t cp(Y o) = cp(X o}·
Lema 4.1 .1. Ecuaţia 2.

Fi e < .•• <p <n+1 secvenţa nu me rel or
s -
pri me . Dacă Xo es te o soluţie a ecuaţiei an ter io ar e, atu nc i X
o
a, as
are for ma X
o = P, ••• Ps cu toţi Q:i ! N. Fi ec are ai
es te lim ita t, de oa rec e:
( "v") i € {l, 2, •.• , s} , (2) ai e N

De un de O -< a. < a·I + 1, pe ntr u or ice i.
1-
As tfe l, găsim o
limită extinsă pe ntr u num
ărul de soluţii: s
il (ai + 2) .
i= l
92
Lema 4.1.2. Orice soluţie a acestei ecuaţii este de forma
(1) sau (2):
e:,
X
o = n • f Z,
•o s -1-
unde, pentru 1 < i < s, avem r i

..
lC
= O dac a. al" = O, eri fI" = 1
dacă a"1 • O.
0-1
Desigur , n = cp (x o) = Xo ( ._' )
\ P,
de unde rezultă a doua formă a lui xo'
Din (2) găsim altă limită pentru numărul de
soluţii: 2' - 1, deoarece fiecare fiare două valori
numai, şi cel puţin una nu este egală cu zero.

& 4.1.3. Presupunem că Xo este o soluţie unică a acestei
ecuaţii.
Lema 4.1.3. Xo este multiplu de 22.3 2 .,2.43 2 •
Demonstraţie:
Aplicăm a doua metodă. Deoarece cp (O) = cp (3) şi If ( 1 ) = cp ( 2 )
luăm Xo ~ 4.
93
Dacă 2 f Xo atunci există Yo = 2Xo - Xo astfel încât ~(Yo) =
= cp (x o)' deci 2 I X o :dacă4 1" Xo atunci putem lua Yo = xo/2.
Dacă 3 l' Xo atunci Yo = 3X0/2,:deci 3 I x o :dacă9 -r Xo atunci
Yo = 2Xo/3, deci 9 I xo; de unde 4·9 I xo·

Dacă 7 1" Xo atunci Yo = 7xol6, deci 7 I X o ;dac4 49 1" Xo
atunciY o = 6x0/7, deci 49

Dacă 43 1" Xo atunci Yo = 4 3x0/42, deci .( 3 I Xo : dacă 4 3 2 1" Xo
atunci Yo = 42X0/43, deci 43 2 I xo; de unde 22.3 2 .7 2 43 2 i Xo.
'Y, 'Y 2 'Y3 'Y,
Astfel Xo = 2 •3 ·7 ·43 • t, cu toţi 'Y i ~ 2 şi
(t, 2·3· i . 43) - 1, şi Xo > 10'0000 deoarece n o > 10'0000.
& 4.3. Fie 'Y, ~ 3. Dacă 5 f Xo atunci 5xo/4 = Yo ' deci
5/x o :dacă251" Xo atunci Yo = 4xo/S,de unde2Slx o.
Construim mulţimea recurentă M de numere prime:

(a) elementele 2, 3, 5 ~ M;
(b) dacă elementele distincte impare e" ... , e n ~ M şi
bm =1 + 2m·e, ... e n este prim, cu m = 1 sau m = 2, atunci

b lll f M;
(c) orice element aparţinând lui M este obţinut prin
folosirea (de un număr finit de ori) numai a regulilor (a)
sau (b).
Autorul conjecturează că M este infinit, ceea ce rezolvă acest

caz, deoarece rezultă că există un număr infinit de numere prime
care divid pe xo· Care-i absurd. De exemplu: 2,
94
3,5,7,11, l3, 23,29, 3l, -'3, -'7, 53, 6l, •.• aparţin lui
*
Metoda din & 4.3. poate fi continuată ca un graf arbore (pentru
'r z ~ 3, apoi 'r 3 > 3 etc.), dar ramificaţiile sale sunt
foarte multe ••.•
Referinţe:
[lJ R. K. Guy, Mont~ly unselved probl~~s 1969-l983, A~er.
Math. Monthly, VeI. 90, Ne. lO/l983, p. 68-'.

[2J V. L. Klee, &~er. Math. Menthly 76/(969), p. 288.
[3] P. Masai & A. Valette, A lower bound fer a counter-
example te Ca~ichael's conjecture, BolI. Uniene Mat.
ItaI. (6)A, (l982), p? 3l3-3l6.
[4] c. Pe~erance, Math. Reviews: 49:49l7.
95
4.2. Altă proprietate a unui contraexemplu la conjectura lui
Carmichael referitoare la funcţia totient a lui Euler
Carmichael a conjecturat că:
('t) n (N, (~) m! N, cu m "n,pentru carelp(n) =
Ip (m) I unde Ip este funcţia totient a lui Euler.

Există multe lucrări asupra acesteia, dar autorul citează numai
pe cele care l-au influenţat, în special cea a lui Klee.
Fie n un număr care contrazice conjectura lui Carmichael.
Grosswald a arătat că n este un multiplu de 32, Donnelly a
împins rezultatul mai departe arătând că n este multiplu de
2" I
şi Klee că este multiplu de 2-'2. 3 «,1 , Smarandache a
demonstrat că este multiplu de 22.3 2 .7 2 .43 2 •
Masai şi Valette au limitat pe n > 10'0000.
în această notă vom extinde aceste rezultate la: n este
multiplu al unui produs de foarte multe numere prime.
Construim următoarea mulţime re curentă M:
(a) elementele 2, 3 ! M;
(b) dacă elementele distincte 2, 3, g" ••• , gr f M,

şi p = 1 + 2-· 3 b • q, ••. qr este prim, unde a f {O, 1, 2, ... , 41)
şi b ! {O, 1 I 2, .•• , 46}, atunci P f M; r ~ O;
(c) orice element aparţinând lui M este obţinut numai prin
folosirea (de un număr finit de ori) a regulilor (a) şi (b).
Desigur toate elementele din M sunt prime.

Fie n un multiplu de 242.3 47 ;
96
Dac! 5 -t n atun ci exis t! m - 5nj4 - n astf el încâ t ~(n)
= cp (::1); deci 5 I n; de unde 5 f M;
Dac! 5 2 1 atun ci exis t! m = 4nj5 • n cu prop rieta tea
ceru t!; deci
În mod analo g, dac! 7 f n putem s! luăm m = 7nj6 - n, deci
7 I n ;dac! 7 2 1" n putem s! luăm m = 6nj7 • n; lence de unde 7 f M
şi 7 2 I n; etc.
Meto da continuă până nu se mai poat e adăuga nici un alt

număr prim la M, prin construcţia anterioară. De exem plu,
din cele 168 nume re prim e mai mici decâ t 1000 , numa
i 17
nu aparţin lui M (şi anum e: 101, 151, 197, 251,
401, 491,
503, 601, 607 ,677 ,701 ,727 ,751 ,809 ,883 ,907 ,983 );
toat e cele lalte 151 de nume re prim e aparţin lui
M.
Not! : dac! M = {2, 3, P" P2' ..• , Ps' •.. }, atun ci n este
· l U d e 42 ... 47 2
mult ~p 2 2
2 • .,) ·P,P 2·· .ps ... Din aces t exem plu, M
conţine cel puţin 151 de elem ente, deci s ~ 149.
Dacă
M este infi nit, atun ci nu exis t! nici un contr aexe
mplu n,
deci conj ectu ra lui Carm ichae l este rezo lvat! .
(Aut orul
conjecturează c! M este infi nit.) CU ajuto rul unui comp uter
se poat e găsi un număr foar te mare de prim e care divi d n --
folos ind meto da de construcţie a lui M, şi testâ nd fieca re
prim p dacă p - 1 este un prod us de prim e numa i din M.
97
Referinţe:
[1] R. D. ca~ic~ael, No~e on Euler's ~ func~ion, Bull.

&~er. Ma~h. Soc. 28 (1922) 109-110.
[2J H. Donne11y (~bp), On a proble~ concerning Eu1er ' s
phi-func~ion, Aner. Ma~h. Mon~~ly 80 (1973) 1029-
1031.
[3] E. Grosswa1d, Con~ribution to the ~~eory of Euler's
function ~(x), Bull. Amer. Math. Soc. 79 (1973) 337-
3~ 1.
[4] R. K. Guy, Monthly research problems 1969-73, Amer.

Ma~h. Men~hly 80 (1973) 1120-1128.
[5J R. K. Guy, Men~hly unsolved proble~s 1969-1983, k~er.
Math. Mon~hly 90 (1983) 683-690.

[6J R. K. Guy, Unsolved proble~s in number theory,
Springer-Verlag, 1981, problem B39, 53.
[7] V. L. Klee, On a conjecture of Ca=mic~ael, Bull.
Amer. Ma~h. Soc. 53 (1947) 1183-1186.
[8] V. L. Klee, !s there an n for which ~(x) =n has a
unigue solu~ion?, Amer. Math. Monthly 76 (1969) 288-
289.
[9J P. Masai & A. Va1et~e, A lower bound for a
coun~erexample te Ca~ichae1ls conjecture, Bo11.
Unione Mat. !~al. (6) Al (1982) 313-316.
[10] F. S~arandache, On Ca~ichael's conjecture, Ga==-a,
Brasov, XXIV, Anul V!!!, 1986.
98
4.3. O generalizare a teoremei lui Euler referitoare la
congruenţe implicând funcţia totient a lui Euler
în acest paragraf demonstr~m un rezultat care inlocuieşte

teorema lui Euler referitoare la congruenţe:
"Dac~ (a, m) = 1, atunci aCt(m) == 1 (mod m)",
în cazul când a şi m nu mai sunt coprime.
& 4.3.1. Noţiuni introductive.
Presupunem m > O. Aceast~ supoziţie nu micşoreaz~ generalitatea
fiindc~ funcţia totient a lui ~uler este par~:
~lm) = .(-m) (vez1 [1])
iar congruenţele au următoarea proprietate"
a == b (mod m) - a == b (mod -m) (vezi [1], pp. 12-3).
De asemenea, congruenţele modulo zero sunt de fapt relaţii de
egalitate.· Se notează (a, b) cel mai mare divizor comun al
intregilor a şi b, şi se alege (a, b) > O.
Lema 4.3.1. Fie a şi m numere intregi, m > O.
Există do' lIlo din N astfel încât a = aod o' m = lIlodo şi
( an , D1n) = 1.
Demonstraţie: este suficient să alegemdo = (a, m).Datorit~
definiţiei cmmdc, câturile şi sunt coprime (vezi [3], pp.25-6).
Lema 4.3.2. Cu notaţiile din lema 4.3.1., dacă-do p 1
şi
1 1
do = do
d 1 ' mo = m1 d 1 ' (do ,mI) = 1 şi d ;. 1,
1
atunci d n > d, şi lIlo > m" şi dacă do = d, atunci după un număr finit
de paşi i obţinem do > d i = (d i , mi)' +,
Demonstraţie.
(o) (a. . aod o ; (a.o ,m ) = 1
o
m = md d ; 1
o o o
(1) {do = d~dl (d~,m1) = 1
mo = e 1 d1 d ~ 1
1 r
Din (O) şi (1) se găseşte c~ a. =a d = deci
deci d ) ci şi d1 1 1 o o
Din o
d1 o'"
:n o = :n1 1 se obţine
do = d, atunci m = m d
Deci o 1 o
mI = k ~z-l •
.. • ..... 0 ' d2 = (~,e
-~ 1) = (d o' k • d Z - 1 ) •
Dup~ paşi . o
i = z se aJunge la d..
~·I
= (d
o'
k) <d o'
99
Lema 4.3.3. Pentru orice întreg a şi orice număr natural m > O
se poate construi următoarea secvenţă de relaţii:
; (a. ,:: ) .. 1
(o) o o
.
J c. fa 1 ,0
(1)
; Cc.; '=1) .. 1
; ~; 1
(s-l) t
.........................................
::l
,
5-2
5-2
~
-::l
d 5-2
- d 5-1
..
5-~
'
e. 5-':'..
;
;
(C. S : 2 '=5-1) .. 1
d _ fa 1
s 1
(5)
ţ 5-1
::l
5-1
-
-
e.
::l
1 e.
5-1 5
s ti s
;
; d
1
(e. s-1'::)
5
5
=1
.. 1
Demonstraţie: Această secvenţă se poate construi datorită lemei

4.3.1. Secvenţa este limitată conform lemei 4.3.2, deoarece după
r , paşi se obţine do > d şi m "> m ' iar după r z paşi se obţine:
r1 o r1
şi e-tc· 7
iar numerele sunt naturale. Se ajunge la d s =1

lIli deoarece
dacă d ... 1 atunci construim din nou un număr limitat de relaţii
s
( 5+1), ••• ,(s+r), cu e. < d • 5+r s
T eorema 4 .3. 1 • ·
Fl.e a, m € Z Şl.. m ... o. Atuncl.. a.'""(1:1 s ) +5 -: a.s ( mod m )
unde s şi ms sunt aceiaşi ca in lemele anterioare.
Demonstraţie: Putem presupune că m > O, fără a restrânge
generalitatea teoremei. Din secvenţa de relaţii a lemei 4.3.3 se obţine:
(o) (1) 1 (2) , 1 (3) (s)
a. .. a. C. = a. c. d = a. d... .,: d... a. d 1 d 1 d 1 d
o o o o 1 o 0-1 2 ••• = o o 1··· 5-1 5
( o) (1) ( 2) (3) ( 5)
şi m .. m d " : l d d - m d d d •••• : m d d ••• d d
o o 1 1 o 2 2 1 o 5 s 5-1 1 o
şi m d d 1 ••• d1d = d d ••• d d m
s s 5- o o 1 5-1 5 5
Din (Ol avem că do = (a, m), iar din (i) avem d;... .. (d.~-1,m.~-1)' pentru
orice i € {1, 2, ... , s}.
d _
,,,
d"'d"'c,- 1
o ~ 2············ d
o
- 5-1 ~ 5
d~.J. = c,1..:1 ..: 1 d
, "'2· ••••••••••• ~
- 5-1 5
...................
d
5-1
= d 1 d
5-1 s
d
5 d
5
100
Deci ci ci ci a el = (d 1 )lfd1 )2'd. 1 ,3 (ci 1 )s(d. )S~l
o 1 2 .•. ~-l s o \ 1 \ 2) ••• s-l s
= (ci 1 )
0
le d; )2 ( d12)3 ••• (d
~ S-J.
1 .. ) S deoarece d =
S
l.
, __ (,:l)1( .1)2(,:1)3 (d 1)5 . d '
Decl. ... - -o CI '~2 ••• 5-1 .in
s ' ecl. m
s
I :r.
(d",,:::S)(;) (1,.::: )
- s
= 1 şi 1 ... 0 )(~)l
Cd S-J.· S
1 ( s =--li( c.~ s-
l
2'::: s-~,
) :
= (e. 5-2 ,m s:;
d
)
deci (e. 1 ,rr. ) = 1
5-2 s
= (e :;-13,m S d 5 ci S-J.~)
, 15-2) (.: 1 ) (. 1 ':)
- = . . s-3 ,::: 5- 2 :: C ...
5-':)
,:::
s-_1 - s- 1 ,
deci (el 1",' m

5-j S
) =1
(d~,rn~
1. _~
,d
__ i "'-2)
.
= (c..~,m
l.
"le., 3 d 1.+
...J..+,j:L+ , 2) ::.. ••• =
= (cl~,m d d l.'.e., 2) deci (d~,m )

l. S S s- l. S ~~
= 1 ,
pentru orice i din {O, 1, 2, •.. , s-2}.
( O)
1 =- (a,
o o
m ) = (ao ,:i1 .•. e. s- l d z ms
) deci (a, r:l )
os
= 1 .
Xcum, folosind teorema lui Euler privind congruenţele, obţinem:
cp(=: )
1
(c..l.')' s _ 1 (mod ms) pentru orl.ce
' 1.' d 1.n
' { O, 1 , ... , s}.
~(::l )
a' 5 1 (mod m )
o - S
cp(m )
5 <f(m) 1 cr(m) 1 <f' (m ) 1 ~ (m )
dar a = ao S (el) S (d ) S ••• (d 1) 5
o l s-
C'.f'em )
deci 2. 5 - 1 ...... 1
-
(mod m )
s
5+1 ori
a
t,o(m)
r; =., ( mod m... ) •
..,
~(m )
s (e1)5-1(.1)5-2(d1)S-3 (d 1 )1 s
a. c • o cI 2 ••. 5-2 • do _
101
s
- a. (:-::oc. m) , pentru
Observaţii:
4.3.1. Dacă (a, m) = 1 atunci C. =1 • Deci s = O, şi conform
teoremei 4.3.1 avem: o
Cf(=:l ) ... 0 O <:pC:!! ) ... 0
a. o - a
= (mod m) adică a o =- 1 (moc. :::).
m = moc. o = :n o .1 Deci ~m)
Dar
1 (moc. m) , a
şi astfel obţinem, ca un caz particular, teorema lui Euler.
=
4.3.2. Fie a şi m doi intregi, m ~ O şi (a m) = d ~ 1, şi
m = moda· Dacă (do, ma) = 1, atunci c;p(lil ) + 1 ' o
a o
a (mod m). =
Într-adevăr, din teorema 4.3.1 rezult a C a s = 1 şi m, =
X X
R e 1 a ţ la
.
aceasta arată ca teorema lui Fermat: IIlo·
'f\p) +1
a = a. (mo~?).
& 4•3•2• Prezentăm mai departe un algori tm de rezolvare a
congruenţelor, şi o schemă logică de calculare a lui s şi ms
din teorema 4.3.1:
INTRARE: doi intregi a şi m, m ~ O.
IEŞIRE: s şi m astfel incât
-METODĂ:
s 'P(::: )·s
a S , ; a. s ( mod. m) •
(1) A:= a,
M := m,
i := O.
(2) Calculează d = (A, M) = M/d.
şi M'
(3) Dacă d = 1, atunci S =
ms = M'; . stop.
i şi
.
Dacă d fi 1, atunci A := d, M := M', 1 := 1+1,
şi mergi la pasul (2).
Corectitudinea algoritmului rezultă din lema 4.3.2 şi din

teorema 4.3.1.
Vezi schema logică de mai jos. În această schema logică,
PROCEDURA CMMDC calculează D = (A, M) şi alege D > O.
& 4.3.3. Aplicaţii la rezolvarea unor probleme cu ajutorul
teoremei şi algoritmului de mai inainte pentru calcularea lui s şi
ms'
Exemplul 4.3.1. ~56~::? (m::)c' 105T6:;) .
Nu se pot folosi nici teorema lui Fermat şi nici a lui Euler
deoarece (6,105765) -=.3 1: l .
Atunci aplicăm algoritmul de mai sus pentru a afla pe s şi ms'
şi pe urmă teorema: do = (6,105i65) ... .3 ma = 105765/3 = 35255
i = O ; 3 1= 1 deci i = O + 1 = 1 '~l = (3,35255) = 1
-h'"'l -- -":;2:::;/'1
J J ~ -- 35"C:::
-.1.,,1 •
102
~(3 5255) -1 1
Deci
o
25604 4
= 6 (:r.cc. 105765) deci
6 :: 6 (~,
!!l~_ ~ 0-7'-)
::; :-, •
Schemă Logică:
(START)
.,
/?.EAll Al, :111 7
,\,
[îI!.- ti.!. \
1
II : = O1
PROCEDURĂ CMMDC
"'" (A,M,D)
Da
~s = II
j,
\~lS = M!
-L
Referinţe:
(1) Popovici, C~nstz.."ltin P. - "Teoria. nu.~ere1o-=,",C-.... :-s,Buc:'.:-E:s~,

Ec.itU:-3 di~~ctic~ si pe~~--osica, 1973.
(2) Popovici, Const:l."ltin P. - "LogiCe. si teoria n'l:JIler.:1o:-" ,E.:i-
t~a ~lc.actic! si pc~ago5ică, Buca.rczt, 1970.
(3) Crea:..g~ I, C<'..::~cu
C, l·1i::'-.:.t ?, ~a.it Gh, Raisc::'e:- Co:-in<'. -
"Intrc~.u:::E::-e
in te~:-i:!. !l'Ur.lc!"e1o:-" ,E~ tu:-~ c.i::'~
tica si ,ed~ogica, 3uc~cst, 1565.
(4) ?'.lSU E. - "A:-=- t!::ne"tica si tco:-i,- nurne:-c1or" ,E::'i t-.:.:-~ ::':'d.:!.c"ti-
că si ~ed~ogica, E~tia. a 2-~, Buc~cst, 1963.
103
REFERINŢE GENERALE (în ordine crono1oqicK):
[1] Constantin Corduneanu, abstract despre această funcţie în

<Libertas Mathematica> , Texas state University,
Arlington, Vol.9, 1989, 175;
[2] "Smarandache Function Journal", Number Theory Publishing
Co., R. Muller Editor, Phoenix, New York, Lyon, Vol.1,
NO.1, 1990, ISSN 1053-4792;
Prof. Dr. V. Seleacu & Lect. Dr. C. Dumitrescu, Catedra
de Matematică, Universitatea din Craiova, Romania,
editori ai numerelor următoare;
înregistrată de Library of Congress (Washington, D. C.,
USA) la cota: QA .246 .563;
recenzat de <Ulrich' s International Periodicals
Directory> (R. R. Bowker, New Providence, NJ), 1993-94,
p. 3437, şi 1994-95, p.3787;
aşi <The International Directory of Little Magazines şi
Small Presses> (Paradise, CA), ediţia 27, 1991, 533;
menţionat de Dr. Şerban Andronescu in <New York
Spectator>, No. 39-40, Martie 1991, 51;
revista a fost recenzată de <Mathematical Reviews>, Ann
Arbor, MI, 94c, Martie 1994, XXI;
şi de <Zentralblatt fur Mathematik>, Berlin, 1995;
şi <CUrrent Mathematical Publications>, Providence, RI,
USA, No. 5, Aprilie 1994;
recenzată de Constantin Corduneanu in <Libertas
Mathematica>, tomus XI, 1991, 202;
menţionată in lista de periodice de la <Zentralblatt
fur Mathematik> (Berlin), VoI. 730, Iunie 1992, 620;
şi recenzată de L. T6th (Cluj-Napoca, Romania) in
<Zentralblatt fur Mathematik>, VoI. 745 (11004-11007),
1992;
menţionată in <Mathematics Magazine>, Washington, D.
C., VoI. 66, No. 4, octombrie 1993, 280;
"Smarandache function", ca o noţiune separată, este
citată in "Library of congress Subject Headings" ,
pregătit de Cataloging Policy şi Support Office,
Washington, D. C., 16th Edition, VoI. IV (Q-Z), 1993,
4456;
[3] R. MUller, "A Conjecture about the Smarandache Function",
Joint Mathematics Meetings, New Mexico State University,
Las Cruces, NM, Aprilie 5, 1991;
şi Canadian Mathematical Society, Winter Meeting,
Decembrie 9th, 1991, University of Victoria, BC;
şi The SouthWest Section of the Mathematical Association
of America / The Arizona Mathematics Consortium,
University of Arizona, Tucson, Aprilie 3, 1992;
[4] Sybil P. Parker, editor, <McGraw-Hill Dictionary of
Scientific and Technical Terms> , New York, Scrisoare
către R. Muller, Iulie 10, 1991;
[5] Willia. H. Buje, editor, <CRC Standard Mathematical Tables
104
and Formulae>, The University of Akron, OH, Scrisoare
către R. Muller, 1991;
[6] Prof. Dr. M. Hazewinkel, Stichting Mathematisch Centrum /
Centrum voor Wiskunde en Informatica, Amsterdam,
Netherlands, Scrisoare către R. Muller, 29 Noiembrie
1991;
[7] Anna Hodson, Senior Editor, Cambridge University Press,
England, Scrisoare către R. Muller, 28 Ianuarie 1992;
[8] R. Muller, "Smarandache Function journal", notă in , Paradise, CA, Februarie 1992, VoI. 24, No.
2, p. 5; şi Martie 1993, VoI. 25, No. 3, p. 6;
[9] Pilar Caravaca, editor, <Vocabulario Cientifico y
Tecnico>, Madrid, Spain, Scrisoare către R. Muller,
Martie 16, 1992;
[10 Mike Mudge, "The Smarandache Function" in <Personal
Computer World>, London, England, No. 112, Iulie 1992,
420;
[11] Constantin M. Popa, Conferinţă la lansarea cărţii
"America, Paradisul Diavolului / jurnal de emigrant" (Ed.
Aius, dire prof. Nicolae Marinescu, editor Ileana
Petrescu, lector Florea Miu, copertă de Traian Rădulescu,
postfaţă de Constantin M. Popa) de Florentin Smarandache
(vezi p. 162), Biblioteca Judeţeană <Theodor Aman> ,
Craiova, 3 Iulie 1992;
[12] Florea Miu, "Interviul nostru", in <cuvântul Libertăţii>,
Craiova, Romania, Anul III, Nr. 668, 14 Iulie 1992, 1 &
3;
[13] Mircea Moisa, "Mişcarea Literară Paradoxistă", notă
editorială in <CUvântul Libertăţii>, Craiova, Nr. 710,
1992;
[14] John McCarthy, Mansfield, Notts, U. R., "Routines for
calculating S(n)" şi Scrisoare către Mike Mudge, August
12, 1992; .
[ 15] R. R. Bowker, Inc., Biography of <Florentin Smarandache>,
in "American Men & Womem of Science", New Providence, NJ,
ediţia 18, VoI. 6 (Q-S), 1992-3, 872;
[16] Jim Duncan, Liverpool, England, "PCW Numbers Count Jully
1992 - The Smarandache Function", manuscris trimis către
Mike Mudge, August 29, 1992;
[17] J. Thompson, Number Theory Association, Tucson, An open
problem sol ved (concerning the Smarandache Function)
(nepublicat), Septembrie 1992;
[ 18 ] Thomas Martin, Proposed Problem concern ing the
Smarandache Function (nepublicat), Phoenix, Septembrie
1992;
[19] Steven Moll, editor, Grolier Inc., Danbury, CN, Scrisoare
către R. Muller, 1 Octombrie 1992;
[20] Mike Mudge, "Review, Iulie 1992 / The Smarandache
Function: a first visit?" in <Personal Computer World>,
London, No. 117, Decembrie 1992, 412;
[21] J. Thompson, Number Theory Association, "A Property of
the Smarandache Function", contributed paper, American
Mathematical Society, Meeting 878, University of San
Antonio, Texas, Ianuarie 15, 1993;
105
şi The SouthWest section of the Mathematical Association
of America, New Mexico Tech., Socorro, NM, Aprilie 16,
1993:
vezi"Abstracts of Papers Presented to the American
Mathematical society", Providence, RI, Issue 85, VoI. 14,
No. 1, 41, Ianuarie 1993:
[22] Mike Mudge, "Mike Mudge pays a return visit to the
Florentin Smarandache Function" in <Personal Computer
World>, London, No. 118, Februarie 1993, 403:
[23] David W. Sharpe, editor, <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, U.K., Scrisoare către Th. Martin, 12 Februarie
1993:
[24] Nigel Backhouse, Helsby, Cheshire, U. K., "Does Samma (=
the Smarandache function used instead of Gamma function
for sommation) exist?", Scrisoare către Mike Mudge,
Februarie 18, 1993:
[25] Dr. J. R. Sutton, Mumbles, Swansea, U. K., "A BASIC
PROCedure to calculate S(n) for alI powers of a prime
number" şi Scrisoare către Mike Mudge, Primăvara 1993:
[26] Pedro Melendez, Belo Horizonte, Brasil, Two proposed
problems concern ing the Smarandache Function
(nepublicat), Mai 1993:
[27] Thomas Martin, Elementary Problem B-740 (folosind inversa
funcţiei Smarandache), in <The Fibonacci Quarterly>,
Editor: Dr. Stanley Rabinowitz, Westford, MA, VoI. 31,
No. 2, p. 181, Mai 1993:
[28] Thomas Martin, Aufgabe 1075 (folosind inversa funcţiei
Smarandache), in <Elemente der Mathematik>, Editors: Dr.
Peter Gallin & Dr. Hans Walser, CH-8494 Bauma & CH-8500
Frauenfeld, Switzerland, VoI. 48, No. 3, 1993:
[29] I. Prodănescu, Problemă Propusă privind Funcţia
Smarandache (nepublicat), Lahovari college, Rm. Vâlcea,
România, Mai 1993:
[30] Lucian Tuţescu, O generalizare a Problemei propuse de I.
Prodănescu (nepublicat), Lic. No. 3, Craiova, Mai 1993;
[31] T. Pedreira, Bluffton College, Ohio, "Quelques Equations
Diophantiennes avec la Fonction Smarandache", abstract
pentru <Theorie des Nombres et Automates>, CIRM,
Marseille, France, Mai 24-8, 1993;
[32] Prof. Dr. Bernd Wegner, editor şef, <Zentralblatt fOr
Mathematik / Mathematics Abstracts>, Berlin, Scrisori
către R. Muller, 10 Iulie 1991, 7 Iunie 1993;
[33] Anne Lemarchand, editoare, <Larousse>, Paris, France,
Scrisoare către R. Muller, 14 Iunie 1993:
[34] Debra Austin, "Smarandache Function featured" in
<Honeywell Pride>, Phoenix, Arizona, Iunie 22, 1993, 8:
[35] R. Muller, "Unsolved Problems related to the Smarandache
Function", Number Theory Publishing CO., Phoenix, New
York, Lyon, 1993:
[36] David Dillard, inginer de software, Honeywell, Inc.,
Phoenix, "A question about the Smarandache Function", e-
mail către <SIGACT> , Iulie 14, 1993;
[37] lan Parberry, Editor of <SIGACT News> , Denton, Texas,
Scrisoare către R. Muller (aupra calculării funcţiei
106
Smarandache), Iulie 19, 1993;
[38] G. Fernandez, Paradise Valley Community College,
"Smarandache Function as a Screen for the Prime Numbers",
abstract pentru Conferinţa <Cryptography and
Computational Number Theory> , North Dakota State
University, Fargo, ND, Iulie 26-30, 1993;
[39] T. Yau, "Teaching the Smarandache Function to the
American Competition Students", abstract pentru
<Mathematica seminar>, 1993; şi conferinţa de la
American Mathematical Society, Cincinnati, Ohio, Ianuarie
14, 1994;
[40] J. Rodriguez, Sonora, Mexico, Two open problems
conceming the Smarandache Function (nepublicat), August
1993;
[41] J. Thompson, Number Theory Association, "Some Limits
involving the Smarandache Function", abstract, 1993;
[42] J. T. Yau, "Is there a Good Asymptotic Expression for the
Smarandache Function", abstract, 1993;
[43] Dan Brown, Account Executive, Wolfram Research, Inc.,
Champaign, IL, Scrisoare c!tre T. Yau (despre
implementarea funcţiei Smarandache pe computer folosind
pachetul de programe software Mathematicae ), August 17,
1993:
[44] Constantin Dumitrescu, "A Brief History of the
Smarandache Function" (versiune preliminar!), abstract
pentru <Nineteenth International Congress of the History
of Science>, Zaragoza, Spain, August 21-9, 1993:
publicat sub titlul "The Smarandache Function" in
<Mathematical Spectrum>, Sheffield, UK, VoI. 26, No. 2,
39-40, 1993, Editor D. W. Sharpe:
de asemenea publicat in "Octogon", Braşov, VoI. 2, No. 1,
Aprilie 1994, 15-6, editor M. Bencze:
[45] Florin Vasiliu, "Florentin Smarandache, le poete du point
sur le in, etude introductive au volume tri1ingue des
poemes haiku-s <Clopotul T!cerii / La Cloche du Silence
/ Silence's BeII>, de Florentin Smarandache, Editura
Haiku, Bucureşti, translator Rodica Ştef!nescu, Toamna
1993, 7-8 & 121 & 150;
[46] M. Marinescu, "Nume românesc in matematic!", in
<Universul>, Anul IX, Nr. 199, 5, Editor Aristide Buhoiu,
North Hollywood, CA, August 1993;
şi "Literatura paradoxist! in-creat! de Smarandache", in
<Jurnalul de Dolj>, Director Sebastian Domozin!, Craiova,
No. 38, 1-7 Noiembrie, 1993:
[47] G. Vasile, "Apocalipsul ca form! de guvernare", in
<Baricada>, Nr.37 (192), 24, Bucharest, 14 septembrie,
1993:
[48] Mike Mudge, "Review of Numbers Count - 118 - Februarie
1993: a revisit to The Florentin Smarandache Function",
in <Personal Computer World>, London, No. 124, August
1993, 495:
[49] PăI Gr0năs, Norway, Theoretical results on both problems
(O) & (V) from [13], c!tre Mike Mudge, Vara 1993:
[50] Henry Ibstedt, Broby, Sweden, Work on the problems (O) to
107
(V), from [ 13 ]; câştigând premiul revistei <Personal
Computer World> (concerning some open problems related to
the Smarandache Function) din August 1993;
[51] Dumitru Acu, Universitatea din Sibiu, Catedra de
Matematică, România, Scrisoare din 29.08.1993;
[52] Francisco Bellot Rosado, Valladolid, spain, Scrisoare din
02.09.1993;
[53] Dr. Petre Dini, universite de Montreal, Quebec, e-mail
către 23-Sep-1993;
[54] Ken Tauscher, Sydney, Australia, Solved problem: To find
the best bond for the Smarandache Function (nepublicat),
septembrie, 1993;
[55] A. Stuparu, Vâlcea, problem of Number Theory
(nepublicat), octombrie 1993;
[56] M. Costewitz, Bordeaux, France, Generalisation du
probleme 1075 de 1'<Elemente der Mathematik>
(nepublicat), octombrie 1993;
[57] G. Dincu (Drăgăşani, România), "Aritmogrif în Aritmetică"
/ puzzle, <Abracadabra>, Anul 2, Nr. 13, 14-5, Salinas,
CA, Editor Ion Bledea, Noiembrie 1993;
[58] T. Yau, student, pima Community College, "Alphanumerics
and Solutions" (nepublicat), octombrie 1993;
[59] Dan Fornade, "Români din Arizona", in <Luceafărul
Românesc>, Anul III, Nr. 35, 14, Montreal, Canada,
Noiembrie 1993;
[60] F. P. Micşan, "Români pe Mapamond" , in <Europa>, Anul IV,
Nr. 150, 15, 2-9 Noiembrie 1993;
[61] Valentin Verzeanu, "Florentin Smarandache", in <Clipa>
Anaheim, CA, No. 117, 42, Noiembrie 12, 1993;
[62] 1. Rotaru, "Cine este F.S. ?", prefaţă la jurnalul de
lagăr din Turcia "Fugit ••• ", Ed. Tempus (director
Gheorghe stroe), Bucureşti, 1993;
[63] T. Yau, student, pima· Comunity College, Two proposed
problems: one solved, another unsolved (nepublicat),
Noiembrie 1993;
[64] G. Vasile, "America, America ••• ", in <Acuz>, Bucharest,
Anul 1, No. 1, 12, 8-14 Noiembrie, 1993;
[65] Arizona State University, The "Florentin Smarandache
Papers" Special Collection [1979 - ], procesată de Carol
Moore & Marilyn Wurzburger (librarian specialists),
Volume: 20 linear feet, CaII t: MS SC SM-15, Locn: HAYDEN
SPEC, Collections Disk 13 :A: \SMARDCHE\FLRN SMA, Tempe, AZ
85287, USA (online din Noiembrie 1993); e-mail:
ICCLM@ASUACAD.BITNET, phone: (602) 965-6515;
[66] G. Fernandez, Paradise Valley Community College, "An
Inequation concern ing the Smarandache Function", abstract
pentru Conferinţa <Mathematical Breakthroughs in the 20th
century>, State University of New York at Farmingdale,
Aprilie 8-9, 1994;
[67] F. Vasiliu, "Paradoxism's Main Roots" (vezi
"Introduction", 4), Xiquan Publ. House, Phoenix, Chicago,
1994;
[68] P. Melendez, Belo Horizonte, BraziI, respectiv T. Martin,
Phoenix, Arizona, USA, "Problem 26.5 " [chestiunile (a),
108
respectiv (b) şi (c)], in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, UK, VoI. 26, No. 2, 56, 1993;
[69] Jim Duncan, "Algorithm in Lattice C to generate S(n)",
<Smarandache Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1, pp. 11-
2, Decembrie 1993;
[70] Jim Duncan, "Monotonie Increasing and Decreasing
Sequences of S (n) ", <Smarandache Function Journal> , VoI.
2-3, No. 1, pp. 13-6, Decembrie 1993;
[71] Jim Duncan, "an the Conjecture Ds(k) (1) = 1 or o for
k>=2", <Smarandache Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1,
pp. 17-8, Decembrie 1993;
[72] John C. McCarthy, "A Simple Algorithm to Calculate S (n) " ,
31, Decembrie 1993;
[73] păI Grezmăs, "A Note on S (nr ) " , <Smarandache Function
Journal>, VoI. 2-3, No. 1, p. 33, Decembrie 1993;
[74] PăI Grezmăs, "A Proof of the Non existence of ' Samma ' " ,
5, Decembrie 1993;
[75] John Sutton, "A BASIC PROCedure to calculate S(pAi)",
7, Decembrie 1993;
[76] Henry Ibstedt, "The Florentin Smarandache Function S(n) -
programs, tables, graphs, comments", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1, pp. 38-71, Decembrie
1993;
[77] Veronica Balaj, Interviu la Radio Timişoara, Noiembrie
1993; published in <Abracadabra>, Salinas, CA, Anul II,
Nr. 15, 6-7, Ianuarie 1994;
[78] Gheorghe Stroe, Post face for <Fugit ••• / jurnal de
lagăr> (pe coperta a IV-a), Ed. Tempus, Bucharest, 1994;
[79] Peter Lucaci, "Un membru de valoare în Arizona", in
<America>, Cleveland, Ohio, Anul 88, VoI. 88, No. 1, p.
6, Ianuarie 20, 1994;
[80] Debra Austin, "New Smarandache j ournal issued" , in
<Honeywell Pride>, Phoenix, Year 7, No. 1, p. 4, Ianuarie
26, 1994;
[81] Ion Pachia Tatomirescu, "Jurnalul unui emigrant in
<paradisul diavolului>" , in <Jurnalul de Timiş> ,
Timişoara, Nr. 49, p.2, 31 ianuarie - 6 februarie 1994;
[82] Dr. Nicolae Rădescu, Department of Mathematics,
University of Craiova, "Teoria Numerelor", 1994;
[83] Mihail 1. Vlad, "Diaspora românească / Un român se afirmă
ca matematician şi scriitor în S.U.A.", in <Jurnalul de
Târgovişte>, Nr. 68, 21-27 februarie 1994, p.7;
[84] Th. Marcarov, "Fugit ••• / jurnal de lagăr", in <România
liberă>, Bucureşti, Martie Il, 1994;
[85] Charles Ashbacher, "Review of the Smarandache Function
Journal", Cedar Rapids, IA, USA, publicat in <Journal of
Recreational Mathematics>, 1994;
[86] J. Rodriguez & T. Yau, "The Smarandache Function"
[problem 1, şi problem II, III ("Alphanumerics and
sOlutions") respectiv], in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, United Kingdom, 1993/4, VoI. 26, No. 3, 84-5;
109
[87] J. Rodriguez, problem 26.8, in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, United Kingdom, 1993/4, VoI. 26, No. 3, 91;
[88] Ion Soare, "Valori spirituale vâlcene peste hotare", in
<Riviera Vâlceană>, Rm. Vâlcea, Anul III, Nr. 2 (33),
Februarie 1994;
[89] Ştefan Smărăndoiu, "Miscellanea", in <Pan Matematica>,
Rm. Vâlcea, VoI. 1, Nr. 1, 31;
[90] Thomas Martin, Problem L14, in <Pan Matematica>, Rm.
Vâlcea, VoI. 1, Nr. 1, 22;
[91] Thomas Martin, Problems PP 20 & 21, in <Octogon>, VoI. 2,
No. 1, 31;
[92] Ion Prodanescu, Problem PP 22, in <Octogon>, VoI. 2, No.
1, 31;
[93] J. Thompson, Problems PP 23, in <octogon>, VoI. 2, No. 1,
31:
[94] Pedro Melendez, Problems PP 24 & 25, in <Octogon>, VoI.
2, No. 1, 31;
[ 95] Dr. C. Dumi trescu , "La Fonction de Smarandache - une
nouvelle dans la theorie des nombres", Congres
International <Henry-Poincare>, Universite de Nancy 2,
France, 14 - 18 Mai, 1994:
[96] C. Dumitrescu, "La Fonction de Smarandache - une nouvelle
fonction dans la theorie des nombres" , Congres
International <Henry-Poincare>, Universite de Nancy 2,
France, 14 - 18 Mai, 1994;
[97] C. Dumitrescu, "A brief history of the <Smarandache
Function>", republicat in <New Wave> , 34, 7-8, Vara 1994,
Bluffton College, Ohio; Editor Teresinka pereira;
[98] C. Dumitrescu, "A brief history of the <Smarandache
FUnction> " , republicat in <octogon>, Braşov, VoI. 2, No.
1, 15-6, Aprilie 1994: Editor Mihaly Bencze:
[99] Magda Iancu, "Se intoarce acasă americanul / Florentin
Smarandache", in <CUrierul de Vâlcea>, Rm. Vâlcea, Iunie
4, 1994:
[100] l. M. Radu, Bucharest, Unsolved problem (nepublicat);
[101] W. A. Rose, University of Cambridge, (şi Gregory
Economides, Universi ty of Newcastle upon Tyne Medical
SChool, England), Solutions to Problem 26.5 [(a), (b),
(c)], in <Mathematical Spectrum>, U. K., VoI. 26, No. 4,
124-5;
[102] David E. Zitarelli, recenzie la "A brief history of the
<Smarandache Function>II , in <HISTORIA MATHEMATICA> ,
Academic Press, Inc., Harcourt Brace & Co., San Diego,
New York, Boston, London, Sydney, Tokyo: VoI. 21, No. 1,
Februarie 1994, 102; #21.1.42;
şi in <HISTORIA MATHEMATlCA>, VoI. 21, No. 2, Mai 1994,
229: #21.2.28, #21.2.29;
[103] Carol Moore, Arizona State University Library, Scrisoare
către C. Dumitrescu şi V. Seleacu asupra Arhivelor
Noţiunilor Smarandache, Aprilie 20, 1994:
[104] T. Yau, "Teaching the Smarandache Function to the
American Competition Students", abstract, Department of
Mathematics, University of Oregon, 1994;
Scrisoare de la Richard M. Koch, 6/14/94;
110
[105] George Femandez, Paradise Valley Community College, "An
inequation concerning the Smarandache Function",
abstract, International Congress of Mathematicians ( ICM
94 ), Zdrich, 3-11 August 1994;
[106] George Miţin Vărieşescu, Sydney, Australia, abstract in
"Orizonturi Albastre / Poeţi Români în Exil", Cogi to
Publishing House, Oradea, 1993, 89-90;
[107] Paula Shanks, <Mathematical Reviews>, Scrisoare către R.
Muller, Decembrie 6, 1993;
[108] Harold W. Billings, Director of General Libraries, The
University of Texas at Austin, "The Florentin Smarandche
Papers (1978-1994)" Special Collection, Archives of
American Mathematics, Center for American History, SRH
2.109, TX 78713, tel. (512) 495-4129, 10 linearfeet;
[109] M. Andrei, I. B!Iăcenoiu, C. OUmitrescu, E. Rădescu, N.
R~descu, şi V. Seleacu, "A linear combination with the
Smarandache Function to obtain the identity",
<Proceedings of the 26th Annual Iranian Mathematics
Conference>, pp. 437-9, Kerman, Iran, Martie 28-31, 1995;
[110] I. Rotaru, "Cine este Florentin Smarandache ?", preface
for "Fugit... jurnal de lagăr", p. 5, Ed. Tempus,
Bucharest, 1994;
[111] Geo Stroe, postfaţă la "Fugit... jurnal de lagar",
coperta IV, Ed. Tempus, Bucharest, 1994;
[112] Henry Ibstedt, "Smarandache Function Graph / The
prominence of Prime Numbers", <Smarandache Function
Journal>, VoI. 4-5, No. 1, coperta I, Septembrie 1994;
[113] Ion BăIăcenoiu, "Smarandache Numerical Functions",
<Smarandache Function Joumal>, VoI. 4-5, No. 1, pp. 6-
13, Septembrie 1994;
[114] păI Gr0năs, "The Solution of the diophantine equation
a,,(n) = n (O)", <Smarandache Function Joumal>, VoI. 4-5,
No. 1, pp. 14-6, Septembrie 1994;
[115] J. R. Sutton, "Calculating the Smarandache Function for
powers of a prime (Pascal program)", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 4-5, No. 1, pp. 24-26, Septembrie
1994;
[116] J. R. Sutton, "Calculating the Smarandache Function
wi thout factorising" , <Smarandache Function Joumal> ,
VoI. 4-5, No. 1, pp. 27-31, Septembrie 1994;
[117] Henry Ibstedt, "An Illustration of the Distribution of
the Smarandache Function" , <Smarandache Function
Journal>, VoI. 4-5, No. 1, 34-5, Septembrie 1994;
[118] Peter Bundschuh, Koln, "Auswertung der eingesandten
Lesungen", in <Elemente der Mathematik>, Switzerland,
VoI. 49, No. 3, 1994, 127-8;
şi Harald Fripertinger (Graz, Austria), Walther Janous
(Innsbruck, Austria), Hans Irminger (Wetzikon, CH),
Joachim Klose (Bonn), Hansjurg Ladrach (Aarwangen, CH),
Pieter Moree (Princeton, USA) , Andreas Muller (Altendorf,
CH), Werner Raffke (Vechta, Germany), Hans Schneider
(Freiburg i. Br.), H.-J. Seiffert (Berlin), Michael Vowe
(Therwill, CH) au rezolvat de asemenea această problemă;
[119] Gh. Tomozei, "Funcţia Smarandache", prefaţă la <Exist
111
împotriva mea>, poeme pre-paradoxiste de F. Smarandache,
Ed. Macarie, Târgovişte, 1994, pp. 5-9;
şi in <Literatorul>, Bucureşti, Nr. 42 (159), 14-21
octombrie 1994, p.6;
[120] Khalid Khan, London School of Economics, "Scrisoare
către the Editor / The Smarandache function", in
<Mathematical Spectrum>, VoI. 27, No. 1, 1994/5, 20-1;
[121] Pal Gr<zmas, stj ordal, Norway, "Scrisoare către the
Editor / The Smarandache function", in <Mathematical
Spectrum>, VoI. 27, No. 1, 1994/5, 21;
[122] Khalid Khan, London School of Economics, Solution to
problem 26.8, in <Mathematical Spectrum>, VoI. 27, No. 1,
1994/5, 22;
rezolvată şi de David Johansen şi Polly Show, Dame
Allan's Girls' School, Newcastle upon Tyne, U. K.;
[123] Jane Friedman, "Smarandache in Reverse" / solution to
problem B-740, in <The Fibonacci Quarterly>, USA,
Noiembrie 1994, pp. 468-9;
[124] A. Stuparu, Problem H-490, in <The Fibonacci Quarterly>,
VoI. 32, No. 5, Noiembrie 1994, p.473i
[125] Dumitru IChim, Cronică in <CUvântul Românesc>, Hamilton,
Ontario, Canada, Anul 20, Nr. 221, Noiembrie 1994, p.12;
[126] Mihaly Bencze, Open Question: QQ 6, in <Octogon>,
Braşov, VoI. 2, No. 1, Aprilie 1994, p.34;
[127] Pr. R. Halleux, redactor şef, <Archives Internationales
d'Histoire des Sciences>, Universite de Liege, Belgique,
Scrisoare către R. Muller, 14 Noiembrie 1994;
[128] Marian Mirescu, "Catedrala Funcţiei Smarandache"
(desen), in <Abracadabra>, Salinas, CA, Decembrie 1994,
p. 20;
[129] A. D. Rachieru, " 'Avalanşa' Smarandache", in <Banatul>,
Timişoara, Nr. 4, 1994;
[130] Gh. Suciu, "Spre America - Via Istambul", in <Minerva>,
Bistriţa-Năsăud, Anul V, No. 39-40, p.10, Octombrie -
Noiembrie 1994;
[131] Ion Radu Zăgreanu, " 'Exist împotriva mea' ", in
<Minerva>, Bistriţa-Năsăud, Anul V, No. 39-40, p.10,
Octombrie - Noiembrie 1994;
[132] R. Muller, editor of "Unsolved Problems related to
Smarandache Function", Number Theory Publ. Co., Phoenix,
1993;
recenzat in <Mathematical Reviews>, Ann Arbor, 94m: 11005,
11-06;
[133] Gh. Stroe, "Smarandache Function", in <Tempus>,
Bucharest, Anul III. Nr. 2(5), Noiembrie 1994, p.4;
[134] Dr. Dumitru Acu, University of Sibiu, "Funcţia
Smarandache ... ", in <Abracadabra>, Salinas, CA, Ianuarie
1995, No. 27, Anul III, p.20;
[ 135] Lucian TUţescu, " .•• funcţia Smarandache .•• " , in
<Abracadabra>, Salinas, CA, Ianuarie 1995, No. 27, Anul
III, p.20;
[ 136] Constantin M. Popa, "Funcţia ... " , in <Abracadabra> ,
Salinas, CA, Ianuarie 1995, No. 27, Anul III, p.20;
[137] Prof. M. N. Gopalan, Editor, <Bulletin of Pure & Applied
112
Sciences>, Bombay, India, Scrisoare către M. Andrei,
Decembrie 26, 1994;
[138] Dr. Peter L. Renz, Academic Press, Cambridge,
Massachusetts, Scrisoare către R. Muller, Ianuarie 11,
1995;
[139] Charles Ashbacher, recenzie la "Smarandache function
Journal", in <Journal of Recreational Mathematics>, USA,
VoI. 26(2), pp. 138-9, 1994;
[140] N. J. A. SIoane, S. Plouffe, B. Salvy, "The
Encyclopaedia of Integer Sequences", Academic Press, San
Diego, New York, Boston, London, Sydney, Tokyo, Toronto,
1995, M0453 N0167;
şi onl ine : SUPERSEEKER@RESEARCH. ATT • COM (de N. J. A.
SIoane, S. Plouffe, B. Salvy, AT&T BeII Laboratories,
Murray Hill, New Jersey 07974, USA)
prezentate ca:
"NUMERELE SKARANDACHE": S (n), pentru n = 1, 2, 3,
••• , [M0453], (valorile Funcţiei Smarandache),
şi
"CÂTURlLE SKARANDACHE" : pentru n > O, să se
găsească cel mai mic k astfel incât nk să fie un
factorial, adică S(n)/n, pentru n = 1, 2, 3, ••• ;
şi in ultima versiune electronică a enciclopediei mai
există alte 12 noţiuni:
"DUBLII FACTORI ALI SKARANDACHE" , "BAZA PĂTRATĂ
SKARANDACHE", "BAZA CUBICĂ SKARANDACHE", "BAZA
PRIMĂ SKARANDACHE" , "SECVENŢA SIMETRICĂ
SKARANDACHE", "SECVENŢA CONSECUTIVĂ SKARANDACHE" ,
"SECVENŢA DECONSTRUCTIVĂ SKARANDACHE", "SECVENŢA
OGLINDĂ SMARANDACHE", "SECVENTA PERMUTAŢIONALA
SKARANDACHE", "SECVENŢA INVERSĂ SKARANDACHE",
"CIURUL CONSECUTIV SKARANDACHE", "FUNCŢIA PSEUDO-
SKARANDACHE" :
[141] Editorii de la <Mathematical Reviews>, recenzia cărţii
"Unsol ved Problems related to Smarandache Function" de F.
Smarandache, editată de R. Muller, 94m:ll005;
[142] Jean-Marie De Koninck, Quebec, recenzia articolului "A
function in the number theory" de F. Smarandache, in
<Mathematical Reviews>, 94m:11007, p.6940i
[143] Jean-Marie De Koninck, Quebec, recenzia articolului
"Some linear equations involving a function in the number
theory" de F. Smarandache, in <Mathematical Reviews>,
94m:11008, p.6940;
[144] ArmeI Mercier, recenzia articolului "An infinity of
unsol ved problems conceming a function in the number
theory" de F. Smarandache, in <Mathematical Reviews>,
94m:ll010, p.6940;
[145] ArmeI Mercier, recenzia articolului "Solving problems by
using a function in the mnumber theory" de F .
Smarandache, in <Mathematical Reviews> , 94m:11011,
p.6941;
[146] I. M. Radu, Bucharest, Scrisoare către the Editor ("The
Smarandache function"), in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield University, UK, VoI. 27, No. 2, p. 43, 1994/5:
113
[147] Paul Erdos, Hungarian Academy of sciences, Scrisoare
către Editor ("The Smarandache function inter alia"), in
<Mathematical Spectrum>, VoI. 27, No. 2, pp. 43-4,
1994/5;
[148] Ion Soare, "Un scriitor al paradoxurilor: Florentin
Smarandache", 114 pages, Ed. Almarom, RIn. Vâlcea,
Romania, p.67, 1994;
[149] Or. C. Oumitrescu, "Funcţia Smarandache", in <Foaie
Matematică>, Chişinău, Moldova, No. 3, p. 43, 1995;
[150] O. W. Sharpe, A. Stuparu, problem 1, in <Foaie
Matematică>, Chişinău, Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[151] Pedro Melendez, Problem 2, in <Foaie Matematică>,
Chişinău, Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[152] Ken Tauscher, Problem 3, in <Foaie Matematică>,
Chişinău, Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[153] Thomas Yau, Problem 4, in <Foaie Matematică>, Chişinău,
Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[154] Lohon, O., Buz, Maria, Biblioteca Universităţii din
Craiova, Scrisoarea Nr. 499, Iulie 07, 1995.
[155] Growney, JoAnne, Bloomsburg University, PA, "The most
Humanistic Mathematician: Florentin Smarandache"
şi Larry seagull, "Poem in Arithmetic Space", in
Claremont, CA, octombrie 1995,

pp. 38-40;
*
<Humanistic Mathematics Network>, Harvey Mudd College,
12, p. 38 şi respectiv
[156] Le, Charles T., "The most paradoxist mathematician of
the world", in <Bulletin of Number Theory>, Martie 1995,
VoI. 3, No. 1;
[157] Seagull, Larry, Glendale Community College, "Poem in
Arithmetic Space", in <Abracadabra>, Salinas, CA, August
1995, Anul III, No. 34, pp.20-1;
[158] Moore, Carol (Library Specialist), Wurzburger, Marilyn
Smarandache papers" special collection, CaII *

(Head of Specila Collections), Abstract, "The Florentin
SM SC SM-
15, at Arizona state University, Tempe, AZ 85287-1006,
Box 871006, Tel. (602) 965-6515, E-mail:
icclmc@asuvm.inre.asu.edu , USA;
[159] Zitarelli, David, recenzie asupra articolului "A brief
history of the ' Smarandache FUnction'", de C. numi trescu,
in <Historia Mathematica>, Academic Press, USA, Mai 1995,
VoI. 22, No. 2, p. 213, *22.2.22;
[160] Alkire, Leland G., Jr., Editor, <periodical Title
Abbreviations>, Kennedy Library, Eastern Washington
University, Cheney, Washington, Scrisoare către R.
Muller, Aprilie 1995;
[161] Summary of R. Muller.s "Unsolved problems related to
Smarandache Function" book, in <Zentralblatt fur
Mathematik>, Berlin, 1995, 804-43, 11006;
[162] Oumitrescu, C., "Funcţia Smarandache", in <Caiet de
informare matematică>, 'Nicolae Grigorescu' College,
Câmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, p. 976;
[163] Melendez, Pedro, Bello Horizonte, BraziI, Problemă
Propusă 1, in <Caiet de informare matematică>, 'Nicolae
Grigorescu' College, Câmpina, Mai 1995, Anul XVII, No.
114
33, p. 976:
[164] Sharpe, D. W., Stuparu, A., Problemă Propusă 2, in
<Caiet de informare matematică>, 'Nicolae Grigorescu'
College, Câmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, pp. 976-7:
[165] Rodriguez, J., Sonora, Mexico, Problemă Propusă 3, in
College, Câmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, p. 977:
[166] Tauscher, Ken, Sydney, Australia, Problemă Propusă 4, in
College, Câmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, p. 977:
[167] Index of <Mathematical Spectrum>, University of
Sheffield, England, Vara 1995, VoI. 25-7, p. 71:
[168] Abstract privind <Smarandache Function Journal>, in
<Ulrich's International Periodicals Directory>, USA,
1994-5, Mathematics 3783:
[169] Burton, Emil, <Tudor Arghezi> College, Craiova,
Scrisoare din Mai 18, 1995:
[170] Fons Libris, Pretoria, South Africa, Scrisoare către
Editor, Mai 1995;
[171] Sakharova, V., <Referativnyi Zhurnal>, Moscow, Russia,
Scrisoare către R. Muller, Iulie 20, 1995, No. 64-645/11:
[172] Dumitrescu, C., Seleacu, V., editori, "Some notions şi

questions in the number theory", Erhus Uni v • Press,
Glendale, Arizona, 1994:
[173] Erdos, Paul, Hungarian Academy of Sciences, Budapest,
Scrisoare către T. Yau, Iunie 18, 1995:
[174] Lungu, Al., Bonn, Germany, Scrisoare din Aprilie 04,
1995:
[175] Vlad, Mihail I., "Nota Editorului", in <Emigrant la
Infinit>, Ed. Macarie, Târgovişte, Romania, 1995:
[176] Henry Ibstedt, "Smarandache's Function Sen) Distribution
for n up to 100", <5marandache Function Journal>, VoI. 5-
6, No. 1, coperta I, Iunie 1995:
[177] Marcela Popescu, Paul Popescu, Vasile Seleacu, "On some
numerical functions", <Smarandache Function Journal>,
VoI. 5-6, No. 1, pp. 3-5, Iunie 1995:
[178] I. BăIăcenoiu, V. Seleacu, "Properties of the numerical
functions Fs"' <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6,
No. 1, pp. 6-10, Iunie 1995:
[179] V. Seleacu, Narcisa Virlan, nOn a limit of a sequence of
a numerical function", <Smarandache Function Journal> ,
VoI. 5-6, No. 1, pp. 11-2, Iunie 1995;
[180] Emil Burton, nOn some series involving the Smarandache
Function", <Smarandache Function Journal> , Vo1. 5-6, No.
1, pp. 13-5, Iunie 1995;
[181] I. BăIăcenoiu, V. Seleacu, "Some properties of the
Smarandache Function of the type I", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 5-6, No. 1, pp. 16-20, Iunie
1995;
[182] Charles AShbacher, "Some problems on Smarandache
Function", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6, No.
1, pp. 21-36, Iunie 1995;
[183] I. BăIăcenoiu, M. Popescu, V. Seleacu, "Aboui t the
115
Smarandache Square's Complementary Function",
43, Iunie 1995;
[184] Tomiţă Tiberiu Florin, "Some remarks concern ing the
distribution of the Smarandache function", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 5-6, No. 1, pp. 44-9, Iunie 1995:
[185] E. Rădescu, N. Rădescu, C. Dumitrescu, "Some elementary
algebraic considerations inspired by the Smarandache
Function", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6, No.
1, pp. 50-4, Iunie 1995;
[186] I. BăIăcenoiu, C. Dumitrescu, "Smarandache Functions of
the Second Kind", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-
6, No. 1, pp. 55-8, Iunie 1995:
[187] M. Popescu, P. Popescu, "The problem of Lipschitz
condition", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6, No.
1, pp. 59-63, Iunie 1995:
[188] L. Seagull, "A generalization of a problem of Stuparu",
<Smarandache Function Joumal>, VoI. 5-6, No. 1, p. 71,
Iunie 1995:
[189] L. Seagull, "An important formula to calculate the
number of primes less than x", <Smarandache Function
Journal>, VoI. 5-6, No. 1, p. 72, Iunie 1995;
[190] Tomikawa, Hisaya, Magalog project Group, Tokyo, Japan,
abstract despre <Smarandache Notions> j oumal , August
1995:
[191] Erdos, Paul, Hungarian Academy of Sciences, Budapest,
Scrisoare către T. Yau, August 7, 1995:
[192] Hazewinkel, M. , stichting Mathematisch Centrum,
Amsterdam, Scrisoare către I. BăIăcenoiu, Iulie 4, 1995;
[193] SIoane, N. J. A., AT&T BeII Labs, Murray Hill, New

Jersey, USA, njas@research.att.com, E-mails to R. Muller,
Februarie - August 1995;
[194] Ashbacher, Charles, Decisionmark, Cedar Rapids, Iowa,
"An Introduction to the Smarandache Function", 60 pp.,
Erhus University Press, VaiI, Az, USA, 1995;
[195] Ecker, Michael W., Editor of <Recreational & Educational
Computing>, Clarks Summit, PA, E-mail of 22-SEP-1995:
[196] Ecker, Michael W., Editor of <Recreational & Educational
Computing> , Clarks Summit, PA, Două E-mail_uri din 26-
SEP-1995;
[197] Andrei, M., Dumitrescu, C., Seleacu, V., Tutescu, L.,
Zanfir, st., "Some remarks on the Smarandache function",
in <Bulletin of Pure and Applied Sciences>, Editor Prof.
M. N. Gopalan, Bombay, India, VoI. 14E, No. 1, 35-40,
1995;
[198] Mudge, Michael Richard, Scrisoare către S. Abbott, The
Editor of <The Mathematical Gazette>, U. K., Octombrie 7,
1995;
[199] Mudge, Michael Richard, Scrisoare către David Wells, The
Author of the <penguin Dictionary of Interesting and
Curious Numbers>, U. K., octombrie 8, 1995;
[200] Mudge, Michael Richard, "A paradoxal mathematician, his
function, paradoxist geometry, and class of paradoxes",
116
manuscris, Octombrie 7, 1995;
[201] Mudge, Michael Richard, "A paradoxal mathematician, his
function, paradoxist geometry, and class of paradoxes",
manuscris, octombrie 7, 1995;
[202] Ashbacher, Charles, Problem A, in <Personal Computer
World>, London, Octombrie 1995;
[203] Radu, I. M., Problem B, in <Personal Computer World>,
London, octombrie 1995;
[204] Mudge, Mike, "The Smarandache Function revisited, plus
a reader's miscellany", in <Personal Computer World>,
London, Octombrie 1995;
[205] Ashbacher, Charles, "The Smarandache function-1",
Scrisoare către the Editor, in <The Mathematical
Spectrum>, editor D. W. Sharpe, University of Sheffield,
VoI. 28, No. 1, 20, 1995/6;
[206] Seagull, L., "The Smarandache function-2", Scrisoare
către Editor, in <The Mathematical Spectrum>, editor D.
W. Sharpe, University of Sheffield, VoI. 28, No. 1, 20,
1995/6;
[207] Ashbacher, Charles, "The Smarandache function and the
Fibonacci relationship", Scrisoare către the Editor, in
<The Mathematical Spectrum>, editor D. W. Sharpe,
University of Sheffield, VoI. 28, No. 1, 20, 1995/6;
[208] Ashbacher, Charles, Scrisoare către R. Muller, Octombrie
26, 1995;
[209] Muller, R., Scrisoare către Elias Toubassi, University
of Arizona, Tucson, Octombrie 30, 1995:
[210] Dumitrescu, Constantin, "Solved and Unsolved Problems
related to the Smarandache Function", The Second Asian
Mathematics Conference (AMC '95), Nakhon Ratchasima,
Thailand, octombrie 17-20, 1995:
[211] Sandor, Jozsef, Forteni, Harghita, nOn certa in
inequalities involving the Smarandache function", articol
nepublicat:
[212] Zitarelli, David E., Scrisoare către Mario Hernandez,
Noiembrie 1995:
[213] Bruckman, Paul S., Solution to problem H-490, in <The
Fibonacci Quarterly>, VoI. 33, No. 5, Noiembrie 1995, pp.
476-7:
şi de asemenea M. Ballieu, A. Dujella, N. Jensen, H.-J.
Seiffert, A. Stuparu:
[214] 'First International Conference on Smarandache Type
Notions in Number Theory', August 21-24, 1997,
organizatori: C. Dumitrescu & V. Seleacu, Dept. of
Math., Univ. of Craiova, Romania
[vezi <Notices of the American Mathematical Society>,
VoI. 42, No. 11, Noiembrie 1995, p. 1366]:
conferinţa se desfăşoară sub auspiciile UNESCO:
[215] Radu, I.M., Problem PP60, in <Octogon>, Braşov, VoI. 3,
Noo 1, Aprilie 1995, po 50:
[216] Yau, To, Problems PP66 & PP67, in <Octogon>, Braşov,
VoI. 3, No. 1, Aprilie 1995, p. 51;
[217] Andrei, Mo, Dumitrescu, C., Seleacu, V., Tuţescu, Lo,
Zanf ir, şt o, II Some Remarks on the Smarandache Function",
117
in <Octogon>, Braşov, VoI. 3, No. 1, Aprilie 1995, pp.
23-7;
[218] Abbott, Steve, Farlingaye High Scool, England, Review of
"The Smarandache Function Joumal 4-5 (1)", in <The
Mathematical Gazette>, London, Vol. 79, No. 4-86,
Noiembrie 1995, p. 608;
[219] Mudge, Michael R., Dyfed, U.K., "Introducing the
Smarandache-Kurepa and Smarandache-Wagstaff Functions",
manuscript, 11-19-1995;
[220] Mudge, Michael R., Dyfed, U.K., "The Smarandache Near-
To-Primorial Function", manuscris, 11-19-1995;
[221] Mudge, Michael R., Dyfed, U.K., Scrisoare c~tre R.
Muller, 11-19-1995;
[222] Suggett, Gareth, U .K., "Primes between consecutive
Smarandache numbers", lucrare nepublicat~, Noiembrie
1995;
[223] B~l~cenoiu, Ion & Seleacu, Vasile, "Some properties of
the Smarandache Functions of the Type I", in <Octogon>,
Braşov, Vol. 3, No. 2, Octombrie 1995, pp. 27-30;
[224] Ibstedt, Henry, "Base Solution (The Smarandache
Function)", Broby, Sweden, Noiembrie 30, 1995, manuscris;
[225] Faure, H., Centre de Mathematique et d'Informatique,
Universite de Provence, Marseille, France, Scrisoare
c~tre C. Dumitrescu, Septembrie 19, 1995.
[226] Policarp, Gane & Stadler, Mihail, "Istoria Matematicii
/ Anivers~rile din anul 1995", in <caiet de Informare
Matematic~>, Câmpina, Anul XVII, No. 34, Decembrie 1995,
p. 1013;
[227] Popescu, Titu, Karlsfeld, Germany,
şi Larry Seagull, "Poem in Arithmetic Space", pp. 134-7
in cartea <Estetica Paradoxismului> (143 pages), Editura
Societ~ţii Tempus, Bucharest, 1995;
[228] ROdriguez, J., Sonora, Mexico, Problema 5, <Foaie
Matematic~>, Chişin~u, Rubrica de <Probleme cu Funcţia
Smarandache> editata de V. Suceveanu, No. 4, p. 37, 1995;
[229] Melendez, P., Belo Horizonte, Brazil, Problema 6, <Foaie
Matematic~>, Chişin~u, Rubrica de <Probleme cu Funcţia
Smarandache> editat~ de V. Suceveanu, No. 4, p. 37, 1995;
[230] Yau, T., pima Community College, Tucson, Az, Problema 7,
<Foaie Matematic!>, Chişin~u, Rubrica de <Probleme cu
Funcţia Smarandache> editata de V. Suceveanu, No. 4, p.
37, 1995;
[231] Seagull, L., Glendale Community College, USA, Problema
9, <Foaie Matematic~>, Chişinau, Rubrica de <Probleme cu
Funcţia Smarandache> editat~ de V. Suceveanu, No. 6, p.
40, 1995;
[232] Stuparu, A., Vâlcea, Romania, Problema 10, <Foaie
Matematic!>, Chişin!u, Rubrica de <Probleme cu Funcţia
Smarandache> editat! de V. Suceveanu, No. 6, p. 40, 1995;
[ 233] Crudu, Dumitru, "FI orentin Smarandache sau înc~p~ ţânarea
unui exilat", in <Vatra>, Tg. Mureş, Anul XXV, Nr. 295,
p.92, Octombrie 1995;
[234] B~rbulescu, Radu, "Florentin Smarandache: 'Exist
împotriva mea''', <Observator>, Munchen, Germania, Anul
118
VIII, No. 2-4 (27-9), p. 72, Martie-Decembrie 1995;
[235] Kashihara, Kenichiro, Tokyo, Japonia, E-mail_uri către
R. Muller, Decembrie 1995 - Ianuarie 1996;
[236] Strazzabosco, Barbara, secretară Prof. B. Wegner,
editor, <Zentralblatt fur Mathematik>, Berlin, Scrisoare
către R. Muller, octombrie 13, 1995;
[237] Kiser, Lisa A., Lock Haven University, PA, Scrisoare
către Ch. Ashbacker, Cedar Rapids, IA, Decembrie 4, 1995;
[238] Tuţescu, Lucian, "Funcţia lui Smarandache -- o nouă
funcţie in teoria funcţiilor", Societatea de ştiinţe
Matematice din România, <Programul manifestărilor
organizate cu prilejul împlinirii a 100 ani de la
apariţia primului număr al revistei 'Gazeta Matematică',
1895-1995>, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba, Sala
de Şedinţe a Liceului Militar 'Mihai Viteazul', Alba
IUlia, Simposion, 18-20 Februarie 1995;
[239] A. Mullin, Huntsville, AL, USA, "On the Smarandache
Function and the Fixed-Point Theory of Numbers",
manuscris nepublicat, 1995;
[240] Corduneanu, Constantin, "Personalia", in <Libertas
Mathematica>, Texas State University, Arlington, USA,
VoI. XV, p. 241, 1995.
119
FUNCŢII PRIME !N TEORIA NUMERELOR
Vom construi o clas~ de funcţii, definite astfel:

a dac! n este prim ;
? , , N - , (a. 1}. P, (n i • ( 1'.
In caz contrar .
De exemplu Pl ( 2 ) =- ? ~ (3) ?, ( 51. • a.
pe când PI ( O) = PI (1) :=: PI ( ~ ) ... 1.
In general, pentru un intreg dat k a 1. se poate defini:
? , N" - -, {a. 1}.
J O .dac! :1,. n1 • o, . sunt toat.e prime ;
p. ( nI! nl • "'1 ~l ~ 1
1. 1n caz contrar.
Mai departe, să stud i em 1n ce cond i ţii p. (n :. n: . . . . . ". l =- O, sau
sa determin~m condiţii necesare şi sut'iciente astfe l incat n
intreg i , primi intre ei do i câte doi , sa fie simultan pr i mi.
25 Lei

Noi Funcţii În Teoria Numerelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noi Funcţii În Teoria Numerelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOI FUNCŢ II ÎN TEORIA NUMERELOR

CATEDRA DE ALGEBRĂ, LOGICĂ, $I TEORIA NUMERELOR

NOI FUNCŢII IN TEORIA NUMERELOR

Secţia poli graf ie operativă

1. O NOUĂ FUNCŢIE ÎN TEORIA NUMERELOR

1.1. Definiţia, construcţia, şi proprietăţi ale acestei

1.2. O infinitate de probleme nerezolvate referitoare la

1.3. Rezolvând probleme cu ajutorul acestei funcţii ........ 66

1.4. Câteva ecuaţii liniare implicând această funcţie .•.... 73

2. ALTĂ FUNCŢIE ÎN TEORIA NUMERELOR ••••••••••••••••••••••••••• 78

3. FUNCŢII PRIME ÎN TEORIA NUMERELOR •••••••••••••••••••••••••• 83

4. ASUPRA FUNCŢIEI TOTIENT A LUI EULER îN TEORIA NUMERELOR

4.1. O proprietate a unui contraexemplu la conjectura lui

4.2. Altăproprietate a unui contraexemplu la Conjectura lui

4.3. O generalizare a teoremei lui Euler privind congruenţele

Referinţe generale (în ordine cronologică) ...••..••.•.•.•••.. 104

priJn~ui capi tol din teză se defineşte,

__________________ ~n~~:~z! ---> N.

Fie p un număr intre g> 4, atun ci pes te prim dacă

Totodat~, funcţia f1 intr ! in cone

Dacă (a. b) .., 1, atun ci n(ab ) =

c) T. Yau [63] a prop us dete rmin area tutu ror

unde P(n) reprezint~ cel mai mare fact or prim al lui n.

n(mx) = x, unde mEZ este un parametru.

binEZ-{O, ±11 5'kEN pili (m) = nilill (m) = n j

2. în capitolul doi se defineşte alt~ funcţie in teoria analitic~

3. in capitolul trei se introduc urm~toarele funcţii, denumite

________F~i.::::e_ P i j l 1 ~ i ~ n, 1. ~ j ~ mI' coprime două câte două}

Aceast~ teorem~ general~ reuşeşte s~

Iar în cazu ri part icula re obţinem, aşadar:

(p-1 )! + 1J I p + [(p-1 )! 2 + 11 I (p+2 )

este nu~ă: intreg.

4. Ultimul capitol abordeaz~ func'ţia totient (phi) a lui Euler:

in paragraful 4.2 se extinde lema anterioar~, ar~tând c~:

Xoeste multiplul unui produs de foarte multe numere orime,

Se observ~ c~ rezolvarea Conjecturii lui carmichael este

in paragraful 4.3 se genera~izeaz~ teorema clasi~ a lui Euler

Oacâ" (a m) = 1 atunci at1!!l. == 1 (mod·. m)

unde avem din nou de-a face cu functia ~ a lui Eulerj

Fie a, m € z , s i m :# O. Atunci: af(lIIs}:s~~ (mod m) I

unde s si m~ se obtin prin procedeul de mai jos:

Se construieşte şi un algoritm pentru implementarea pe computer a

are următoarele proprietăţi:

(1) "i n (Z n-O ( T) ( n) )! - ~1 n •

Considerăm N - {O, 1, 2, 3, ••• } şi

Lema 1.1.1. "i k, P ( N*, P -1, k este scris in mod

= i = 1, e. , n, > n 2 > ••• > n t > O şi 1 < 't..

(1) (1) (p) (1)

~~ (MOS) subjec~ classification (1980): 10A99~

este scris in mod unic

(teorema imp~rţirii intregi).

1.1.1. este demonstrat~ •

> :', - n, > n 2 , r, .. O şi ~ k ~ a - l - 1 < t, <

Procedeul continu~ in mod similar. Dup~ un num~r finit de paşi

1, ajungem la r = O deoarece k = finit, k f N*

numai un num!r finit de numere naturale distincte.

r se scrie in mod unic:

r se scrie in mod unic:

t·, , 1 < t".s.

=> k se scrie in mod unic sub forma: + •.. T

< p - 1, j = 1, e. -1 , 1 < tt < p, t. > 1.

1 < t j < P - 1, j = 1, e -1, 1 < t{ < P .

Nota 1.1.1. Funcţia 17 p este bine definită pentru orice număr