Constituţia României

Elev: ISTRATE ANDREI SEBASTIAN, clasa a IX-a A

Prof. Coord. Mihaela Matache

Am întâlnit de nenumărate ori în buletinele informative la radio sau televiziune

termenul de constituţie sau derivate ale acestuia de tipul constituţional sau
neconstituţional. La ce se referă totuşi acest termen?
Fără prea mari eforturi, după o scurtă căutare într-un dicţionar, aflăm că acest
termen se referă la o lege şi nu una oarecare ci din contră, este chiar legea
fundamentală a unui stat, în care sunt prevăzute principiile de bază ale conducerii
statului, atribuţiile instituţiilor fundamentale ale statului şi drepturile, libertăţile şi
obligaţiile cetăţenilor.
Etimologic, cuvântul „constituţie” provine de la latinescul „constitutio”, care
înseamnă aşezare cu temei” sau starea unui lucru. În sistemul de drept roman constituţia
înseamnă edictul semnat de împărat a cărui forţă juridică era superioară celorlalte acte
juridice adoptate de organele autorităţilor publice ale imperiului. Noţiunea reapare în sec.
al XVIII-lea, când i se atribuie un sens nou şi prin care se înţelegeau legile de organizare
politică şi administrativă a statului. În acest sens, noţiunea este folosită în SUA, unde în
1787 americanii au adoptat prima constituţie scrisă din lume. După elaborarea şi
adoptarea primelor constituţii scrise, se ajunge la ideea stabilităţii constituţiei, la
imposibilitatea modificării ei de organele legislative obişnuite, adunarea constituantă
fiind singura putere competentă să adopte sau să modifice constituţia.

În istoria ţării noastre, Constituţia a fost modificată de nu mai puţin de opt ori.
Astfel, pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituţie a României, iar după Marea
Unire de la 1 decembrie 1918, a fost necesară o nouă Constituţie, adoptată pe 29 martie
1923. Au urmat modificări ale actului fundamental al României, în anul 1938, în timpul
dictaturii regale, apoi în perioada comunistă, în anii 1948, 1952 şi 1965, iar după
decembrie 1989, Constituţia a fost din nou modificată în anul 1991, forma actuală fiind
adoptată în anul 2003. Potrivit articolului 150 din Constituție: Revizuirea Constituției
poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o
pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de
cetățeni cu drept de vot. Implicarea populației în inițiativa de revizuire a constituției are
drept scop asigurarea legitimității acestui demers. Procedura de revizuire este de lungă
durata şi depinde de mai mulţi factori. In primul rând propunerea de revizuire trebuie
adoptată de Camera Deputaților și de Senat cu o majoritate de cel puțin două treimi din
numărul membrilor fiecărei camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin
referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau propunerii
de revizuire. Referendumul pentru revizuirea Constituției este valabil dacă la acesta
participă cel puțin jumătate plus unu din numărul total al persoanelor înscrise pe listele
electorale. Un astfel de referendum a fost organizat în anul 2003 când prezența la vot a
fost de 55,7%, iar 89,7% din participanți au votat pentru modificarea constituției.

Constituția României, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole
împărțite în 8 titluri: Principii generale, Drepturile, libertățile și îndatoririle
fundamentale, Autoritățile publice, Economia și finanțele publice, Curtea
Constituțională, Integrarea euroatlantică, Revizuirea Constituției Dispoziții finale și
tranzitorii. Acest document poate fi cu uşurinţă consultat de către orice cetăţean al ţării,
existând în majoritatea librăriilor dar şi in format electronic pe internet. Indiferent de
formatul în care accesăm textul Constituţiei României, putem observa că acesta este
organizat în titluri, capitole, secţiuni, articole şi alineate. Este foarte important ca atunci
când facem referire la un subiect al constituţie, să numim articolul şi alineatul respectivei
legi.

Este important de notat faptul că există o instituţie apărătoare a Constituţiei, numită

Curtea Constituţională a României. Aceasta are rolul de garant al supremaţiei
Constituţiei, având printre altele atribuţii precum verificarea constituţionalităţii legilor,
înainte de promulgarea acestora, supravegherea respectării procedurii pentru alegerea
Președintelui României și confirmarea rezultatelor votului; sau a procedurii pentru
organizarea și desfășurarea referendumului și confirmarea rezultatelor acestuia.

Făcând referire la importanţa actului nostru de identitate naţională, Mihai

Eminescu afirma: ,,Constiuţia e un instrument de pace internă (…), este proprietatea
ţării”. In semn de omagiu adus acestui act fundamental, în anul 1995, s-a hotărât prin
legea nr.120/1995, proclamarea zilei de 8 decembrie drept Ziua Constituţiei.