Sunteți pe pagina 1din 1

Clasa a VI – a https://materialedeistorie.

com
Istorie

SECOLUL NAŢIONALITĂŢILOR
Statele moderne: revoluţie şi emancipare naţională
- schiţa lecţiei -

- statele învingătoare asupra Franţei napoleoniene au organizat Congresul de pace de la Viena


(1814-1815);
- ţările conservatoare care au dominat Congresul (Austria, Rusia şi Prusia), doreau restauraţia
vechilor regimuri absolutiste;
- Franţa a fost redusă la graniţele din 1792, s-a creat Confederaţia Germană (34 de state şi 4
oraşe libere), Austria a ocupat teritorii din Peninsula Italică, Rusia şi Prusia au anexat teritorii
noi;
- Austria, Prusia şi Rusia au creat o coaliţie numită Sfânta Alianţă; scopul acesteia era
intervenţia şi sprijinul reciproc în înfrângerea acţiunilor revoluţionare sau de eliberare ale
popoarelor;
- Sfânta Alianţă nu a reuşit însă să oprească declanşarea unor acţiuni revoluţionare în Europa:
 grecii şi-au obţinut independenţa faţă de Imperiul Otoman;
 Belgia s-a desprins de Olanda şi a format un stat separat;
 dinastia de Bourbon a fost răsturnată în Franţa;
 revoluţiile europene ale anului 1848 a cuprins mare parte din statele europene ;
- în America Latină, fostele colonii spaniole şi portugheze şi-au obţinut independenţa, formându-
se state noi: Argentina, Bolivia, Brazilia.
- în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-au format state noi în Europa:
1. România - prin unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti în 1859, la conducerea statului fiind ales
domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
2. Italia - s-a format în jurul Regatului Piemontului şi Sardiniei, în procesul de unificare s-au
remarcat regele Victor Emanuel al II-lea, Camillo Cavour şi Giuseppe Garibaldi;
3. Germania - s-a unificat în jurul Prusiei; în 1871, Wilhelm I a fost încoronat împărat al
Imperiului German, un rol însemnat la avut cancelarul prusac Otto von Bismarck.

S-ar putea să vă placă și