Nume și prenume:

Seria și grupa:

METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE

Gândește-te că ești proaspăt absolvent (ă) al/a unei facultăți cu profil tehnic din cadrul Universității POLITEHNICA din București. Ai depus eforturi uriașe
pentru a te angaja și iată că soarta ți-a surâs. Ai primit o ofertă de job pe o poziție începătoare în domeniul pe care ți-l dorești și ai un salariu realist, un
salariu care te mulțumește, având în vedere că abia ai ieșit de pe băncile școlii și nu ai experiență de lucru. Pentru că această ofertă de job nu a venit foarte
repede, ai aplicat, pe internet, pentru alte cursuri de formare și perfecționare în străinătate. Soarta ți-a surâs, incă o dată și iată că ai primit, pe e-mail,
confirmarea de acceptare la un program de masterat în specialitatea ta, în Franța, masterat care va avea o durată de 2 ani și pentru care tu ai obținut o
bursă.
Pe de altă parte, iubita/iubitul cu care tocmai te-ai mutat împreună, rămâne în România și nici nu va fi foarte încântat/ă dacă vei pleca. Până la momentul
acestei mutări, ai locuit împreună cu părinţii şi ai beneficiat de suportul integral al acestora.
Ce decizie vei lua? Vei accepta jobul sau vei merge la masterat în străinătate?
În continuare, sunt descrise câteva aspecte relevante ale ofertei de job, cât și cea de bursă, pentru a putea lua cea mai bună decizie.
Job Bursă
Full time Finanţarea studiilor pe o perioadă de doi ani la o instituţie universitară de
Pachet salarial atractiv (salariul 2000 RON net, tichete de masă, asigurare de prestigiu din Franţa
risc și accidente) Asigurarea cheltuielilor de cazare şi masă la un nivel acceptabil
Oportunitatea de dezvoltare a carierei profesionale Asigurarea accesului la o pregătire de specialitate de nivel avansat, cu
Responsabilităţile specifice valorizează spiritul de iniţiativă, creativitatea, posibilitatea continuării studiilor la nivel de doctorat
capacitatea de analiză şi sinteză în domeniul de specialitate. Oferirea unui stagiu practic la o mare companie de profil, cu posibilitatea
angajării ulterioare

Metoda Pălăriilor gânditoare reprezintă o tehnică de analiză a problemei și luare a deciziei, care a fost descrisă la începutul anilor 80 de psihologul Edward
de Bono. Metoda presupune ca subiectul să îşi aşeze pe cap una dintre cele şase pălării ipotetice, cu scopul de a adopta una dintre cele şase metode de
gândire. Exercițiul de decizie bazat pe ceea ce E. de Bono numea “alternativele gândirii” este de mare folos unei persoane, care poate deveni mai ordonată în
gândire, mai creativă, poate ajunge la o decizie înțeleaptă fără să se grăbească, luând în calcul toate posibilitățile existente.
Aplicatie
În continuare, decizia va fi trecuta prin prisma gândirii fiecărei pălării în parte:

1. Pălăria albă
- În această primă etapă a discuțiilor se adună toate informațiile disponibile
- este perspectiva neutră și obiectivă, disciplinată și directă
- nu oferă interpretări și opinii

Sarcină: Stabiliți elementele situaționale care sunt importante în procesul de luare a deciziei, ce informații am mai dori să avem pentru a
considera că am luat decizia în cunoştință de cauză? Cum vom obține aceste informații? Ce informații lipsesc pentru a putea lua decizia
finala?

2. Pălăria roșie
– etapa intuiției, a sentimentelor şi emoțiilor
– lasă frâu liber imaginației și sentimentelor
– este impulsivă, pătimașă, emoțională, afectivă

Sarcină: În momentul în care ”purtați” pălăria roșie, trebuie să vă gândiți cum va simțiți în legătură cu această decizie pe care trebuie să o
luați... Aceasta este o etapă impulsivă, în aceasta etapă nu ne justificăm feeling-urile și nici nu găsim explicații logice pentru acestea.
Exprima doar sentimente în forma lor brută.
3. Pălăria neagră
- etapa judecății şi a precauției
- este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor
- se punctează erorile
- se pun întrebări precum: Care sunt erorile? Ce ne împiedică? La ce riscuri ne expunem? Ne permite regulamentul?

Sarcină: Punctați tot ce este rău, incorect în legătură cu această situație. Explicați ce nu se potrivește și ce nu merge; care sunt riscurile,
pericolele, greșelile.

4. Pălăria galbenă
- este pălăria logicii optimiste, presupune evaluarea beneficiilor aplicării fiecărei alternative
- exprimă speranța, are în vedere beneficiile, valoarea informațiilor și a faptelor date
- ideile creative oferite sub pălăria verde pot construi material de studiu sub pălăria galbenă
- se pun întrebări precum: Pe ce se bazează aceste idei? Care sunt dezavantajele? Pe ce drum o luăm? Dacă începem așa….sigur vom ajunge la
rezultatul bun!

Sarcină: În această etapă trebuie să oferiți sugestii de rezolvare, propuneri concrete și clare.
5. Pălăria verde
- este etapa creativității, a propunerilor, a alternativelor, a descoperirii aspectelor interesante, provocatoare legate de obiectul deciziei
- simbolizează gândirea creativă, fertilitatea, renașterea
- sste folosită pentru a ajunge la noi concepte și noi percepții, noi variante, noi posibilități
- se pun întrebări precum: Șansa succesului este dacă? Cum poate fi altfel atacată problema? Găsim și o altă explicație?

Sarcină: Găsiți noi concepe, percepții, variante sau posibilități de a rezolva situația.

6. Pălăria albastră
- este o pălărie corespunzătoare unei viziuni integratoare asupra soluțiilor şi alternativelor luate în calcul
- gânditorul pălăriei albastre definește problema și conduce întrebările, reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile
principale și concluziile la sfârșit
- intervine din când în când și de asemenea la sfârșit
- chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii și sugestii
- exemple de întrebări: Putem să rezumăm? Care e următorul pas? Care sunt ideile principale?
Sarcină: Care este decizia pe care ati luat-o?

Intrucat pandemia a adus foarte multe aspecte negative, multe frustrari si restrictii, aleg sa prezint o nota pozitiva a acestei conjuncturi, in special traita de
studentii de la programele de master din cadrul universitatii. O data cu venirea pandemiei s-au deschis multe usi pentru ceva ce nu a fost implementat (pe
indelete) pana atunci: remote working. In urma „purtarii” palariei verzi m-am gandit la srategia pe care multi studenti am adoptat-o (si cum ne-a ajutat,
unexpectedly, pandemia). Deoarece au aparut foarte multe restrictii, atat in spatiul universitar cat si cel de la munca, multi studenti au ales sa faca ambele
lucruri in acelasi timp, fara sa sacrifice educatia pentru un trai mai bun, si nici oportunitatea de a avansa practic in cariera pentru o educatie mai buna. Astfel,
o mare parte a studentilor de la master (cu cateva exceptii in randul studentilor la licenta) lucreaza si isi si desfasoara studiile, in mediul online. Astfel, cea
mai benefica alegere intre cele 2 prezentate mai sus, fie ramas in Romania pentru job (si prieteni, familie, relatie, etc.), fie urmat cursurile facultatii din
Franta (si implicit, mutat in Franta pe o durata de 2 ani), este o imbinare a celor 2. In special in domeniul IT, muncitorii se bucura de un program flexibil,
deci nu ar fi greu pentru studenti sa isi desfasoare cursurile online, chiar si la o facultate in strainatate, si in restul timpului sa munceasca remote. Cea mai
benefica solutie ar fi sa ramanem in romania in timpul anului universitar, cursuri online, munca remote dar si timp alaturi de cei dragi, cu sacrificiul ca o
luna - 2 din timpul verii sa presteze practica de vara (daca este necesar, acest lucru nu este specificat de oferta), si sa lucreze remote in acelasi timp. Astfel,
nu doar ca se pastreaza elementele bune si se evita cele rele din ambele oferte, ba chiar se amplifica cele bune. In cadrul ofertei de bursa la master, ultimul
punct, se mentioneaza un stagiu urmat de o posibila angajare. In cazul in cadre noi, studentul in cauza, nu doar ca venim cu baza educationala, un master in
domeniu, dar si aducem expreienta practica (2 ani), ne crestem semnificativ sansele de a primi o oferta de angajare din partea companiei. Astfel, consider ca
cea mai buna varianta (in acest caz datorita pandemiei) este sa imbinam cele 2 oferte, cursuri online si munca remote.

Note: Mentionez ca acest lucru este realizabil, companiile in IT in general cer un minim de 4-6 ore pe zi (in special in cazul studentilor care vor sa urmeza
cursuri de specializare), iar un program de master ar putea avea maximum 30 de ore pe saptamana, ceea ce ar ajunge la 10-11 ore de lucru zilnic, insa ne
putem bucura de weekenduri libere si un viitor asigurat din ambele puncte de vedere :).