UTILIZAREA

CALCARULUI SI
IMPACTUL
EXPLOTATARII
ACESTUIA ASUPRA
MEDIULUI
INCONJURATOR
BUSUIOC DIANA
CLASA A VIII-A
Există o istorie unica al fiecarui tip de piatră naturală. Piatra naturală este un produs special născut într-un anumit interval de
timp, într-o anumita locație și generată de un anumit eveniment. Pietrele naturale pot varia în caracteristicile lor. Pot fi
necesari milioane de ani pentru a fi formate sau pot fi formate într-o clipă, în funcție de compoziția și natura acestora. Ele s-au
nascut fiecare în situatii diferite, ceea ce le conferă caracteristicile unice pentru care sunt atat de îndrăgite.
Credem că cel mai incitant lucru despre utilizarea acestor pietre naturale este că ele aduc valoarea naturii inimitabile dintr-o
anumită locație geologică, dintr-o anumita eră, chiar in casa oamenilor.

Una dintre cele mai renumite și folosite pietre naturale este calcarul, roca din apele marine calde.
Calcarul este o rocă sedimentară compusă în principal din minerale ca aragonit și calcit ambele fiind forme cristaline de
carbonat de calciu. Cea mai mare parte din calcar este formată din fragmente scheletice de corali, moluște și alte organisme
marine. Este una dintre cele mai comune roci, ea reprezintă cam 10% din totalul rocilor sedimentare ce se găsesc pe pământ.

Calcarul are mai multe utilizări decât orice altă piatră naturală. Acesta este utilizat pe scară largă în industria construcțiilor în
ziua de astăzi, așa cum a fost folosit și acum mii de ani în urmă. În mod similar, este folosit din abundență în diferite industrii
de la fabricarea de materiale plastice până la hârtie și produse chimice. Utilizarea pe scară largă a calcarului se datorează
caracteristicilor unice pe care le are, calitați ce nu se găsesc în nici o altă piatră naturală.
• Acesta poate fi la fel de moale ca și creta, dar și la fel de tare ca cimentul.Calcarul și alte roci sedimentare sunt foarte
frecvente în fiecare continent. Cele mai multe dintre rocile carbonatice pe care le cunoaștem sunt din apa de mare. Ele
există acolo din timpuri necunoscute și se formează încă şi astăzi în partea de jos a mărilor și a recifurilor de corali.
Calcarul este format în apă marină puțin adâncă, caldă. Apa de mare are un nivel ridicat de calciu şi bicarbonat. Acestea
sunt aceleași substanțe chimice care sunt folosite de creaturile marine, cum ar fi scoicile şi coralii, pentru a forma
cochiliile lor de protecție. Calcarul este format în mare parte din fragmentele scheletice ale acestor scoici. Produsele
reziduale ale acestor organisme marine contribuie, de asemenea, la fabricarea calcarului. Calcarul format în acest fel este
o rocă sedimentară formată biologic. Prezența fosilelor în rocă dezvăluie cum a fost calcarul format biologic.

Această fotografie de Autor necunoscut este licențiat sub CC BY-SA.

• Pământul, aşa cum este el astăzi, are o mulțime de medii care sunt ideale pentru formarea de calcar. Cele mai multe dintre
aceste locații sunt prezente în zonele de apă de mică adâncime. Astăzi, calcarul se formează abundent în Golful Persic,
arhipelagul indonezian, insulele din Oceanul Pacific, Golful Mexic, Marea Caraibelor și Oceanul Indian.
• Calcarul este la fel de vechi ca omenirea și a fost folosit de oameni timp de milenii. Acesta a fost folosit ca una dintre
principalele materiale de construcție de către civilizații antice și este încă folosit din abundențăşi astăzi.
• Utilizările calcarului sunt multe şi variate. Este piatra naturală folosită în cele mai diverse moduri. Cea mai mare parte a
calcarului este folosit ca material de construcție sau transformat în piatră spartă. Sub forma aceasta, de piatră spartă, este
utilizat în balast de cale ferată și, de asemenea, pentru baza de drumuri. Calcarul este utilizat şi ca un agregat în compoziţia
betonului. Pentru a fi fabricat ciment se foloseşte calcar. Acesta este încălzit într-un cuptor împreună cu șist zdrobit.
Cimentul este folosit din abundențăîn construcții și clădiri.
• Calcarul este tăiat în formă de plăci și blocuri de dimensiuni specifice care urmează să fie utilizate în arhitectură și
construcții. Acesta este utilizat pe scară largă pentru podele sub formă de dale, blaturi, glafuri, trepte și o serie de alte
scopuri.
• Calcarul măcinat fin este utilizat ca un strat de căldură. Este rezistent la intemperii şi este folosit pe acoperișuri și şindrila.
Este, de asemenea, utilizat pe scară largă ca strat superior pe tavane și acoperișurile clădirilor.
• Calcarul este, de asemenea, folosit pe scară largă în multe procese de rafinare a metalului, cum ar fi topirea. Calcarul se
combină cu impuritățile care sunt prezente în substanțele chimice și, în timpul procesului de topire, acestea sunt
îndepărtate sub formă de zgură, fiind absorbite de calcar.
• Calcarul încălzit într-un cuptor împreună cu nisip, șist și multe alte materiale se transformă într-o pulbere măcinată fin care
se întăreşte odată amestecat cu apă. Acesta este utilizat pe scară largă ca ciment în construcții.
• Carbonatul de calciu din calcar este unul dintre cei mai eficienţi agenţi care pot fi utilizaţi pentru neutralizarea acidului.
Atunci când calcarul este zdrobit în particule de dimensiunea nisipului fin, acesta poate fi cu adevărat eficient în tratarea
solurilor acide. Este, prin urmare, utilizat la nivel mondial în ferme.
• Având în vedere caracteristicile și proprietățile sale, piatra naturală se utilizează pe scară largă într-o gamă diversă de
industrii. Calcarul este una dintre pietrele naturale cele mai utilizate și disponibile din abundență. Piatra a parcurs un drum
lung și a fost o parte importantă a construcției în toate marile civilizaţii pe care lumea le-a văzut, de la egipteni până la
romani şi până la industriile din ziua de azi. Calcarul are mai multe utilizări decât orice altă piatră naturală găsita pe
pământ. Utilizarea acestei pietre naturale a crescut în ziua modernă datorită calităţilor exclusive și inimitabile pe care
această piatră oferă. Durabilitatea şi felul în care arată calcarul, împreună cu compoziția să chimică sunt incomparabile și,
prin urmare, vom vedea din ce în ce mai mult calcar folosit în anii următori.
• Calcarul este o roca cu foarte multe variante,referindu-ne nu numai la procesul de formarea lor,dar si la caracteristicile
rocii,ca aspect sau utilizare.Cea mai cunoscuta cariera de calcar din tara noastra se gaseste la Albesti,Judetul Arges.Roca d e
aici are culoare galbuie cu nuante cenusii si roscate.Din calcarele exploatate la Albesti s-au executat lucrari monumentale
si arhitectonice,printre care,Manastirea curtea de Arges,Castelul Peles,Palatul Regal,Posta centrala din Bucuresti,Arcul de
triumf,Palatul Parlamentului si multe altele.
• Termenul de calcar este utilizat in limbajul tehnic sau stiintific diferentiat.De exemplu,roca masiva compacta va fi numita
calcar,pe cand roca poroasa este numita creta,in timp ce in industria de constructii calcarul este folosit ca var nestins sau
varianta cu o structura porifirica este numita marmora cu toate ca marmorele adevarate din punct de vedere geologic
sunt roci metamorfice
• Sunt două tipuri de cariere de calcar.Subterane şi supraterane.
Cele supraterane sunt cele mai sadice cu mediul înconjurător, deoarece metoda de
exploatare se rezumă la decopertarea circulară în straturi a zonei de exploatare(dealului,
muntelui, etc.) până se ajunge la zăcământ(calcar în cazul tău), iar la final rezultă un crater
imens, crater ce nu se poate acoperi şi readuce la forma iniţială. Această metodă se
foloseşte ce mai des deoarece este cea mai rapidă şi productivă, dar distructivă.
Metoda a doua, cea a minelor de calcar subterane.Astea au un impact minim asupra
mediului înconjurător, dacă nu se folosește explozibil în timpul exploatării, şi se rezumă la
extragerea calcarului din subteran la suprafaţă.E o metodă mai puţin productivă şi cu cost
mai mare, de asta nu se prea foloseşte, doar în zone unde peisagistica este esenţială, cum
ar fi parcurile naturale de exemplu.
Beneficii asupra reliefului şi mediului nu există asta deoarece orice extracţie a minereului
produce dezechilibru ecosistemelor, distrugând mediul înconjurător, mai ales că se folosește
metoda de exploatare de suprafață.
Relieful practic dispare şi mediul înconjurător se distruge.
Pentru stabilirea impactului carierei asupra biosferei este necesară cunoaşterea noţiunii de biosferă. Biosfera
include o multitudine de organisme şi de specii care formează numeroase ecosisteme.
Analiza impactului carierei asupra biosferei se face în scopul de a stabili starea ecologică în ansamblu a tuturor
componentelor de mediu (litosfera, hidrosfera, atmosfera şi biodiversitatea). Pentru formarea, existenţa şi
funcţionarea ecositemelor un rol deosebit îi aparţine solului.
Starea şi proprietăţile solului sunt determinanţii stării ecositemelor terestre. Această resursă naturală este
practic neregenerabilă şi în rezultatul activităţilor antropice este drastic afectată. Degradarea solului are loc în
urma activităţilor agricole, silvice, minerit, exploatarea lemnului, industria alimentară şi depozitarea deşeurilor.
Afectarea solului rezultată din folosirea necorespunzătoare a terenurilor este foarte gravă, din cauza
pierderilor (prin eroziune) a principalilor constituenţi ai solului şi în primul rând a materiei organice. Studiul
privind impactul carierei asupra solului a demonstrat, că degradarea solului este însoţită de pierderea
capacităţii de producere vegetală.
Contaminarea solului este determinată de poluarea cu elemente şi/sau compuşi toxici. Iar creşterea şi
dezvoltarea plantelor este în funcţie de gradul de degradare şi contaminare a solului. Pentru estimarea
obiectivă a impactului carierei asupra componentelor de mediu este necesară cunoaşterea faptului, că solul
este o resursă naturală practic neregenerabilă. Solul joaca un rol crucial pentru activităţile umane şi
supravieţuirea ecosistemelor.
• Impactul carierei asupra aerului atmosferic Lucrarile de abatare plasate pe cele trei trepte deschise se desfasoară
conform metodei de exploatare, având în vedere urmatorii parametri constructivi şi de funcţionare. Fluxul poluanţilor
constă din emisiile de praf (emisii de particule şi pulberi în suspensie), care se elimină în rezultatul activităţilor mecani ce
asupra calcarului şi a celor care se formează în procesul de detonare a încarcăturilor explozive pentru dezagregarea
monolitului de calcar şi a emisiilor care le constituie gazele de eşapament, ce se formează la funcţionarea utilajelor,
maşinilor de mare tonaj şi a excavatoarelor (poluanţii emişi sunt cei specifici gazelor de eşapament de la motoarele
Diesel). Emisiile care cauzează impactul asupra aerului atmosferic în procesul de extragere a calcarului constau din
emisiile de particule de praf, care se formează în procesul de decopertare a stratului de sol fertil a terenului (care se
prevede de inclus în procesul de extragere a calcarului), în procesul de încărcare a materialului decopertat în auto- 334
basculante de mare tonaj şi transportarea lui la locurile unde se prevede depozitarea lui în forme de halde), decopertării
următorului strat de argilă şi nisipuri până la orizontul unde apar sedimentele de calcar şi procesul de separare a
stratului de argilă de cel de nisip şi transportarea acestora la haldele de depozitare şi în procesul de descărcare a
materialului decopertat la halde. Impactul asupra mediului în carieră este cauzat de încărcarea şi transportul calcarului la
echipamentul de prelucrare preliminară a calcarului. Menţionăm faptul, că toată cariera este amplasată în principal în
depresiune, nivelul (fundul carierei) este amplasat la 84m mai jos faţă de nivelul orizontului stratului fertil de la care se
încep lucrările de decopertare. Graţie acestui fapt, particulele de praf care se formează în procesul de explozii
(ditrugerea monolitului de calcar) încărcarea, transportarea şi descărcarea acestuia la fabrica de ciment (la sectorul de
tratare preliminară a materiei prime) nu sunt transportate în afara carierei şi masa principală a prafului se sedimentează
în carieră depunându-se pe suprafaţa carierei şi în cazurile când praful ajunge la sectoarele unde sunt amplasate halde
cu vegetaţie şi pe frunzele plantelor, ceea ce duce la diminuarea procesului de fotosinteză.
• CONSECINTELE EXPLOATARII INTENSIVE A CALCARULUI ASUPRA RELIEFULUI SI MEDIULUI
INCONJURATOR

• Industria miniera exercita asupra mediului inconjurator influente deosebite,care se

manifesta in toate fazele proceselor tehnologice de productie.Influenta asupra factorilor de
mediu incepe odata cu activitatea de prospectare si explorare a zacamintelor si continua si
se intensifica odata cu dezvoltarea activitatilor productive.
• Intreaga activitate miniera produce,din cauza specificului sau,multiple si variate efecte
negative asupra mediului,exemplificate prin
• -modificari ale reliefului,manifestate prin degradarea peisajului si stramaturi ale
gospodariilor si obiectivelor indutriale din zonele de exploatare
• -ocuparea unor mari suprafete de teren pentru activitatea de exploatare, haldare,
depozitare a substantelor minerale utile, instalatii industriale, cai de acces,suprafete ce
devin astfel total inutilizabile in alte scopuri, pentru o perioada lunga de timp
• -degradarea terenului,prin deplasari pe verticala si orizontala ale suprafetei si alunecarea
haldelor si iazurilor de decantare.
• -impurificarea apeor curgatoare de la suprafata si a apelor freatice
• -dezechilibrul hidrodinamic al apelor subterane
• -influente negative asupra atmosferei,florei si faunei din zona
• -zgomote,vibratii si radiatii raspandite in mediul inconjurator,cu o puternica actiune
nefavorabila
 BIBLIOGRAFIE

• WWW.WIKIPEDIA.COM
• WWW.BRAINLY.COM
• RO.SCRIBD.COM