Fidelitate si validitate

Fidelitate

Fidelitatea unui test psihologic se refera la acordul sau stabilitatea asteptata a masurilor analoge.
Daca un instrument este fidel, atunci rezultatele obtinute in conditii similar prezinta o anumita
stabilitate in timp (Dempster si Brainerd, 1995).

Fidelitatea unui instrument de masurare este cel mai adesea exprimata pe baza consistentei interne
si a stabilitatii in timp a rezultatelor (Anastasi, 1995)

Consistenta interna a unei scale se refera la masura in care toti itemii scalei masoara aceeasi
variabila. Stabilitatea rezultatelor testarii ne indica in ce masura la aplicari diferite in timp un subiect
obtine rezultate similar la un test sau scala.

Fidelitatea USAQ a fost estimate prin calculul coeficicientului de consistenta interna Alfa Cronbach.
Esantionul utilizat a fost de 437 subiecti, valoarea Alfa obtinuta fiind de .73. Aceasta valoarea indica
o consistenta interna buna, cee ace exprima faptul ca itemii testului evalueaza acelasi construct-
acceptarea neconditionata a propriei persoane.

Studiile de fidelitate effectuate americana indica un indice Alfa Cronbach de 7.2. Valorea medie a
coeficientului obtinut este in concordanta cu definitia.

Validitate

Validitatea este o caracterisitica a unui test (sau scala) care arata masura in care acesta masoara
ceea ce se spune ca masoara. Altfel spus, validitatea se refera la masura in care inferentele pe care le
facem pornind de la rezultatele obtinute la un test sun corecte ( Messick, 1995).

Validitatea de continut se refera la examinarea sistematica a intemilor testului/scalei pentru a vedea

daca ei acopera un esantion reprezentativ al domeniului pe care dorim sa il masuram. In elaborarea
USAQ, Chamberlain si Haaga (2001) au pornit de la definitia acceptarii neconditionate a propriei
persoane care reflecta faptul ca individual se accepta in totalitate si neconditionat, indifferent daca
se comporta intelligent, correct sau competent si indifferent daca oamenii il aproba, il respecta sau il
iubesc. Chestionarul a fost astfel conceput incat itemii lui sa acopere diferitele fatete ale conceptului
de acceptare neconditionata astfel definit.

Validitatea de construct se refera la masura in care testul/scala reflecta constructul pe care il

masoara. In cazul testelor utilizate pentru masurare, validarea relativa la criteriu este o componenta
a validarii relative la constructul masurat (Albu, 1988). Ea apreciaza gradul in care rezultatele
furnizate de test coreleaza cu rezultatele altui instrument de evaluare despre care se presupune ca
masoara acelasi construct sau unul similar.

Intr-un studiu efectuat pe populatie romaneasca (Macavei, 2006-lucrare neplublica) s-a incercat
determinarea masurii in care acceptarea neconditionata a propriei persoane (masurata cu USAQ) se
asociaza cu anumite emotii si cognitii conform modului theoretic propus de Albert Elis (teoria
rational-emotiva si comportamentala). Asumptia de baza a modelului amintit este ca la baza
problemelor de tip emotional si comportamental sta dificultatea persoanei de a se accepta
neconditionat si de a accepta neconditionat oamenii din jurul sau si conditiile de viata.

La studiu au participat in total 701 subiecti, o parte dintre acestia au fost student recompensate
pentru participare prin recunoasterea unor activitati de profil prevazute in curricula scolara. Ceilalti
subiecti au fost inclusi in studio pe baza de voluntariat, in urma unor anunturi publice.

Instrumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfunctionale -DAS-A (Dysfunctional Scale-form A) este un instrument de 40 de

itemi care permite evaluarea prezentei atitudinilor/credintelor disfunctionale associate
simptomatologiei de tip depresiv.

Inventarul de depresie Beck-BDI (Attitudes and Beliefs Scale 2) este formata din 72 de itemi si este
un instrument valid pentru identificarea prezentei credintelor irationale si rationale centrale teoriei
rational-emotive si comportamentale.

Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane-USAQ, este format din 20 de itemi si

masoara acceptarea neconditionata a propriei persoane, ca factor protectiv care previne
declansarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situatiile negative de viata.

Profilul distresului afectiv-PDA este un instrument de 39 de itemi care masoara prezenta emotiilor
negative functionale si disfunctionale (ca anxietatea, ingrijorarea, deprimarea, tristetea) si a
emotiilor positive, utilizeaza principiul de constructive al profilului dispozitiilor affective, forma scurta
si se bazeaza pe teoria lui Albert Elis asupra distresului emotional.

Profilul dispozitiilor affective-forma scurta-POMS-SV, este un instrument de 47 de itemi care

masoara emotiile positive si negative

Chestionarul gandurilor automate-ATQ continue 30 de itemi care reflecta gandirea de tip depresiv.

Inventarul de anxietate ca stare si trasatura este alcatuit din 2 scale de autoevaluare a cate 20 de
itemi fiecare pentru masurarea a doua aspecte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-
stare) si anxietatea ca trasatura (A-trasatura).

Rezultatele arata ca acceptarea neconditionata a propriei persoane se asociaza pozitiv cu credintele

rationale, fara insa a se suprapune pentru acest concept. De asemenea se constata a asociere
pozitiva intre acceptarea neconditionata a propriei persoane si subscale de evaluare a
comportamentelor. Conform teoriei rational-emotive si comportamentale, acceptarea
neconditionata este un concept care se refera atat la varianta functionala a evaluarii globale
negative (evaluarea comportamentelor), cat si la o atitudine mai generala fata de sine, lume si viata.
Totodata, acceptarea neconditionata a propriei persoane se asociaza negative cu (1) credintele
dezdaptative de diverse tipuri (inferente, evaluari, scheme cognitive) si cu (2) emotiile de tip
disfunctional. Indicii de corelatie obtinuti evidentiaza si distinctia dintre probleme emtionale (care
implica aspecte diverse de tip afectiv, cognitiv, comportamental si fiziologic) si emotiile (ca trairi
affective distincte) . Astfel, o persoana poate trai emotii negative, fara ca acestea sa aiba in subiacent
distorsiuni cognitive sau sa devina probleme emotionale (cu implicatii de ordin comportamental,
fiziologic), aspect reflectat de gradul de asociere diferit intre scorurile la PDA si USAQ pe de o parte si
STAI/BDI pe de alta.

In concluzie, datele disponible pana in acest moment sugereaza ca varianta in limba romana a USAQ
are proprietati psihometrice bune, asemanatoare variantei originale, in limba engleza.