pentru §colile sanitare §i

asistenti medicali

Prefata si Conduita terapeutica

COJOCARU INIMIOARA MIHAELA

EDI TURA CIS ON

Bucuresti, 1998
 CUPRINS

1. NOTIUNI DE AN ATOM IE SI FIZIOLQGIE A SISTEMULUi NER-

VOS...................................................................................................... ;................- 13
1.1. Sistemui nervos somatic......................................................................... 14
1.2. Sistemui nervos vegetativ....................................................................... 20
1.3. Expiicarea termenilor............................................................................... 21
/ ' lllis

2. EXAMENUL STARH NEUROLOGICE A PACIENTULUL.:................................... 23

2. EXAMENUL NERVILOR CRANlENi........................................................................ 30

3. EXAMJNARI PARACLIN1CE.,................................................................................ 35

4.1. Examinarea neuroradiology.................................................................... 35

4.2. Examinarea neuroradioactiva si neuroradioizotoptca........................ 40

4.3. Examinarea neuroultrasonografica.......................................'............... 41

4.4. Examinarea neuroelectrica..................................................................... ^2
4.5. Examinarea biologica.............................................................................. T:
4.5.1. Punctia lombara.................................-............................■....... 4g
4.5.2. Punctia suboccipital^............................,.................................... ^
4.5.3. Biopsia muscuiara...................................................................... 52

4.6. Examinarea anatomopatologica a creierului........................................ 53

4.7. Examinarea oftalmoscopica...................................................................

5. SINDROAME NEUROLOGICE MAJORE.................................................................. 54

5.1. Sindromul de neuron motor periferic........................................... ;...... 54

 5.2j Sindromul de neuron motor central........................................................ 55

5.3. Ingrijirea pacientilor cu paraptegie....................................................... 59

5.4. Sindromul cerebelos................................................................................ 6
^
5.5. Sindromul vestibular................................................................................ 62
6. B 0 LILE NERV»LOR ! P ERIFER(CI.......................................................... 64 8.3. Bilantul tulburarilor psihicului................................................................... 118
8.7.1. Isteria................................................. '............................................... 119 .
6.1. Nevralgii...................................................................................................... 64 8.8. Bilant hidroelectrofitic................................................................................ 120

6.1.1. Nevralgia de trigemen................................................................. 65 8.8.1. Exemple de solutii intravenoase si solutii perfuzabile

6.1.2. Nevralgia glosofaringiana............................................................ 67 din \ara............................................................................................ 121
6.1.3. Nevralgia occipitala...................................................................... 68 8.9. Bilantul durerii..................................................,.......................................... 128
6.1.4. Nevralgia sciatica......................................................................... 69 8.9.1. Cefaleea.......................................•............................................... 135

6.1.5 Prevenirea herniiior de disc -'Dr. iacob Gabriel............................ 72 8.9.2. Migrena.:........................................................................................ 136

6.2. Nevrita......................................................................................................... 77 8.10. Bilantul motor................................................................................ ■"........ 138

6.3. Paralizia plexului brahial........................................................................... 79 8.10.1 Recuperarea deficitului motor...................................................... 140.
8.10.2. Spasticitatea.,...................................................................•.......... 164
6.3.1. Paralizia nervuiui radia!............................................................... 81
6.3.2. Paralizia nervuiui cubital............................................................. 82
6.3.3. Paralizia nervuiui median............................................................ :'84 9. INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAG1E CEREBRALA .... 165
6.4. Paralizia nervuiui sciatic............................................................................ ' 86 f
6.5. Paralizia faciala periferica........................................................................ 89
6.6. Paralizia nervilor oculomotori................................................................... 91 10. INGRIJIREA PACIENTILOR CU TRAUMATISME CRANIO -
CEREBRALE .................:...................................... 174

7. ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE ........................ 93 10.1 Complicative traumatismelor crahio-cerebrale...............................-...... 179

10.2. Edemul cerebral......................................................................................... 181
7.1. Ingrijirea pacientilor cu ateroscleroza cerebrala.................................... 95
7.1.1. Sindromul pseudobulbar............................................................. 96
7.1.2. Boala Alzheimer............................................................................ 97 11. I NGRIJIREA PACIENTILOR CU EPILEPSIE ...........■....... 182
7.2. Ingrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral...........................:., 98
7.2.1. Tromboza cerebrala..................................................................... 98
7.2.1.1. Hemiplegia...................................................................... 99
7.2.2. Embolia cerebrala......................................................................... 105
11. INGRIJIREA PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE INTRACRA -
NIANA / 189
8. BILANT AL INTERVENTHLOR GENERALE ..................... 106 12.1. Sindroame de localizare............................................................................ 193

8.1. Bilant at comunicarii.................................................................................... 106

.. 8.2. Bilant respirator.............................................................................................. 108 13. INGRIJIREA PACIENTILOR CU COMPRES 1 UNI MEDU - LARE -
8.3. Bilantul odihnei si somnuiui.................................................,.................... 110 ............................ 197
8.4. Bilant ai termoreglarii................................................................................ 112
8.5. Bilant sfincterian......................................................................................... 113
3.3. Bilantul tulburarilor trofice......................................................................... 115
6 5
14. INGRIJIREA PACIENTILOR CU NEUROINFECTH . -........... 200

14.1. Neuroluesul...........................;...........-....................................................... 204

16. I NGRIJIREA PACIENTILOR CU SCLEROZA MULTIPLA ..........

15. INGRIJIREA PACIENTILOR CU COREE ACUTA ............................ 206

210

15. I NGRIJIREA PACIENTILOR CU MALADIA PARKINSON ..... 215

6 6
 17.1. Educatia pacientului si a familiei - • Prof. Dr. Serbanescu Alaturi de preocuparea pregatirii generatiilor de medici si
farmacisti prin fnfiintarea in 1857 la Bucuresti a Scoiii Nationals
Alexandra, Conf. Dr. Ticmeanu Marina.................................................... 219
de Mediclna si Farmacie de catre General Dr. Carol Davila, a tost
creata la Bucuresti in 1876 Societatea Romana de Cruce Rosie
constituind un pas important in oficializarea participant
personaiului sanitar superior si mediu, alaturi de benevoli, la
18. INGRIJIREA PACIENTILOR CU MIASTENIE............................................................ 226
rezbivarea unor probleme saniiare aie populatiei. -iMarturie vie a
contributiei cadrelor medii sanitare in timpui razboiului de
Independents este staiuia Eroilor Sanitari din Bucuresti.
Paraiel cu nolle cuceriri tehnlco-stiintifice, formarea noiior
19. VALOR! MEDU NORMALS ALE ANALIZALOR DE LAB ORATOR - Dr. Cojocaru generatii de asistente medicale in tara noastra a suferit in ultimii 8
ani transformed majore, imagtnea infir-mierei cu trusa medicala
Manole................................................................................................................ 231 creata de Fiorance Nightinghale, intemeietoarea scoiii dc asistente
sanitare fund inlocuita azi cu cea a asistente! capabile sa
urmareasca si sa foloseasca monitoare pentru supravegherea
functiilor vitale,aparate de asistat respirator, aparate pentru
dializa, computere, etc.
Manualul de fata vine in sprijinul aiatal color care fac primii
pasi in fngrijirea boinavilor, cat si a ceior cu expe-rienta in acest
domeniu, punand intr-o lumina nouS abor-darea ingrijirii acestora,
Jntrucat in aceasta meserie nobila formarea este cgntinuS, :
aparitia acestui manual sustine acest deziderat
"Ghid de neurologie" ~ manual de ingrijiri - nursing - reprezinta o necesitate Autorul acestei lucrari asistentul sef Florian Chiru cu
pentru formarea cadrelor medii saniiare. activitate de peste 21 de ani in Clinica Neurologie, cu ani buni de
terapie intensiva este un pasionat ai profesiei,

7 9
 avandpe ianga o bogata experienfa practica si expenenta
didactica, incearca In aceasta lucrare sa transmita s, ge-
neratiilorviitoarepriceperea, devotamentui, respectulfaa de bolnav
si profesionalismui nobil al asistentei medicate.

8
Dr. COJOCABU Inifnioara Mihaela
Set de lucrari, fi/ledic Primar Neurolog, Doctor
in Medicina ' UMF,"Carol Davila". Sef sectie
Urgente Neurologice - Clinics de Neurologie
-Spitalui Clinic N. G. Lupu Bucuresti
Aceasta lucrare, reprezinta un ghid' ?n ingrijirea pacientilor
cu afectiuni neurologice care pcate fi uti-lizat pentru elevii scoiilor
sanitare, pentru asistentele practiciene si chiar pentru studentii
facultatilor.de medicina.
Bibliografia de specialitate a fost completata de conceptul de
ingrijire al pacientului avand la baza modellii elaborat de Virginia
Henderson fiind evi-dentiate o serie de afectiuni neurologice cu
Tngrijiri individualizate si permanente pe tot parcursul vietii
pacientuiui sau care merg pana la reinsertia socio-profesionala a
acestuia.
Competenta profesionala a asistentelor medicaie este
demonstrate de cunoasterea si efectuarea Tngri-jirilor de baza dar
si de cunostinte solide privind cauzeie, investigatiile, manifestarile
acestor afectiuni neurologice si Tn mod special recuperarea lor.
in cazu! unui asemenea pacient pe Ianga afectiunea de baza,
e! prezinta de obicei si are drept cauza probleme cardiace,
pulmonare, hepatice, renale, diabet, etc. completand Jntreaga
paleta de Tngrijiri si cunostinte medicaie pe care este obligators sa
le cunoastem si sa !e aplicam.
Cu credinta ca acestei lucrari i se pot adauga si dezvoita alte
rnateriale sau completari, speram sa putem ajuta la pregatirea,
formarea si educatia unui personal medical cu responsabilitafi
personale si cunostinte tehnice la un nivel cat mai Tnalt.
Multumesc personalitatiior medicaie ianga care am (avut)
onoarea sa Tmi desfasor activitatea:
Prof. Dr. 'SERBANESCU ALEXANDRU, Prof. Dr. CiNCA IOAN,
Prof. Dr. POPA CONSTANTS, Cortf.
9
Dr. TICMEANU MARINA, Dr. ONACA PETRE, Dr. IONESCU MARIA
precum si Dr. iACOB GABRIEL medic Primar Neuirochirurg.
Multumesc colegei PUSA MORAR1U - profesor de nursing
care m-a "impins" tot timpul sa scriu aceasta lucrare si In mod
deosebit multumesc unui suflet mare si nobil care a cunoscut
boala si suferinta iar astazi nu mai este printre noi, fatal meu.

10
 Sistemui nervos asigura coor'donarea, controluf si conducerea functiilor isolate
ale diferitelor organe de care depinde functionarea organismului.
Organismul uman se comporta ca un complex unitar-fu notional datorita
coordonarii si regiarii nervoase, proprietati ale sistemului nervos; format din totalitatea
organelor alcatuite predominant din }esut nervos specializat in receptionarea,
transmiterea, stocarea si prelucrarea tuturor informatiilor sau excitatiilor culese din
mediul intern sau extern.

Rolul fiziologic a! ststemuiui nervos

- face iegatura dintre organism si mediul Tnconjurator;
- coordoneaza, controleaza, conduce activitatea tuturor tesuturilor, organelor si
sistemelor ce alcatuiesc organismul;
- adapteaza organismul la mediul extern ss dirijeaza functiile interne ale acestuia.
Excitatiile, stimulii proveniti din tesuturi si organe ale corpuiui sau din contactui
organismului cu exteriorui sunt primite de catre sistemui nervos sub forma influxului
nervos ce sunt anaiizati, elaborandu-se pe baza lor comenzr trimtse sub forma de
fmpulsuri spre toate organele si sistemele.
Aceste "raspunsun" apartin etajetor superioare ale sistemului nervos, dar organul
care conduce propriu-zis functiile acestora este scoarta cere-brala.
Realizarea unitatii diferitelor organe si sisteme ale organismului, precum si
unitatea dintre organism si mediu este efectuata prin acie reflexe, ca unitate
structural^ fiind arcurile reflexe simple si compiexe.
Elementele componente ale arcului reflex:
- receptori;
- caie aferenta;
- centrii nervosi; ~
calea eferenta;
- organe efectoare
Receptorii
- organe specializate pentru a inregistra modificarile fizice, cnimice din mediul
intern (interreceptori) sau externi (exteroceptori) pe care le trans-forma in influx
nen/os.

11
 - - excitatiile de la niveluiorganelor interne sunt culese de visceroceptor!, r -
e Calea' aferenta
xcit - transporta influxul nervos la'centrii nervosi fiind aicatuita din unul sau mai
at'il multi neuroni.
e
de Ccntrii nervosi
la - preiucreaza infcrmatiile elaborand raspunsurile necesare (centrii nervosi
niv situati In substanta cenusie a sis-temului nervos central, maduva spinarii, bulbul
elu! rahidian, puntea iui Varoiiio pedunculii celebrals, diencefal, scoarta celebraia sunt
mu aicatuiti din grupe mari de neuroni).
schi
lor, Calea eferenta
ten - transmit comenzile (influx nervos) de la centrit nervosi la organele
doa efectoare.
nel
or, - este aicatuita din unu! sau mai multi
oas
elor neuroni. Organe efectoare
. - sunt reprezentate de musculatura scheletafa si viscerala cu raspuns prin
liga contractie.
me - !a nivelul glandelor cu secretie interna si externa raspund
ntel prin secretie.
or
sun Pe baza ceior doua functii principale ale sistemului nervos:
t - de a mentine legatura dintre organism si mediui extern
cul - de a coordona, controla, conduce activitatea tuturor tesuturilor,
ese organelor si sistemelor care alcatuiesc organismul acesta este
cu subampartit pentru necesitati didactice Tn:
ajut - Sistem nervos somatic sau al vietii de reiatie
orul - Sistem nervos vegetativ.
pro
prio

1.1.siSTEMUiy ismvos SOMATIC

cep
toril
or.
• asigura legatura organismutuf cu mediui extern si se
Imp arte Tn:
f
14 12
 - sistem nervos central - este asezat Tn cutia craniaha si format din:
- sistem nervos periferic. - doua emisfere cerebrale (stanga, dreapta)
- formatiunrle de la baza creterulur
- toinchiul cerebral
- cerebelul.
- egte invelit Tn trei ^embrane cu rol trofic, protector, numite meninge.
• duramater = rnembrana fibroasa In contact direct cu osul reprezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, separate
spatiul dintre duramater si os se numeste spatiul epidural. printr-un sant adanc - fisura interemisfe-rica sau longitudinals.
arahnoida = rnembrana subtire ce captuseste fata interna a partea bazala este unita de corpul calos (lama de substanta alba) fig.t.
dure-, mater
- spatiul dintre duramater si arahnoida este
strabatut de vase si tracturi fibroase, se numeste spatiu sub-
dural.
piamater = rnembrana mulata pe substanta cerebrala
- spatiul dintre piamater si arahnoida constiiuie
. spatiul subarahnoidian.
- acest spatiu confine lichid cefalorahidian. este alcatutt din
encefal si maduva spinarii
encefalul este situat Tn craniu
maduva spinarii este situata Tn canalul vertebra! sau rahidian

Se repeta figura'la pag. 253 fiecare emisfera cuprinde 4 lobi

ce sunt Tmpartiti prin santuri Tn circumvolutii: -- frontal ~ codex motor .

14 13
 Formatiuniie Diencofalul:
- parietal = cortex senzitiv
- temporal = cortex auditiv
- occipital = cortex vizual. Lobul
frontal (fig 2)

Lobii 51 circumvolatiile creieralui

- ia nivelul circumvolutiei frontal ascendente se afla se-diul
neuronului motor central (sediul miscarilor vo-luntare)
- daca este iezat apar deficite motorii (parahzii), tulburan Tn
articulatia vorbirii, tuiburari de comportament.
Lobul parietal
~ este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generate
- daca este Iezat apar tuiburari privind aprecierea;
- volumului
- formei
- greutatii
diferitelor obiecte, iar prin distrugere totals rezuita nere-
cunoasterea prin atingere si pipait a unui obiect. Lobul temporal
„ este sediul cortical al analizatorului auditiv,
olfactiv. vestibular
- daca este Iezat pot apare:
- surditate verbala
- cecitate verbala
- apraxie
- tuiburari de echilibru
- halucinatii auditive Lobul
occipital
- este sediul cortical al analizorului vizual
- daca este iezat pot apare:
- halucinatii vizuaie ;
- tuiburari de orientare in spatiu
14 17
de la baza - talamus = popas de releu pentru fibrele .. f unui fparte mare numar de fbrmatiuni anatomice:
senzitive ce
ne'rvii cranieni
creierulut ajung ia scoarta cerebrala
- hipotalamus' ~ coordoneaza sistemui — cai'aferente/eferente
vegetafiv si
sistemui endocrin - maduva spinarii

Corpi striati: -cerebel -

- nuclei cu substanta cenusie -. formatia reticulata.

- coordoneaza miscarile automate Cerebelul - situat Tn fosa cerebrala posterioara,; legal de trunchiul
cerebral prin pedunculii cerebe.lo.si.
- coordoneaza tonusul musculsn
— este alcatuit din: . ,
-- Tn caz de leziune - sindrom extrapiramidal
— doua emisfere cerebeloase -
Thincliiul -r punte de Iegatura Tntre maduvS $i creier situat sub cor-
— vermis
cereiiral ■■ tul cerebeiului si format din:
- bulb rahidian - indeplineste urmatoarele functii:
- protuberanta (puntea lui Varollio) - coordonarea motorie prin neocerebel
— mezencefal - mentinerea echilibrului prin cerebelul
-..in caz.de leziune apar multiple..?! complexe afectjuni: vestibular
/
- reglarea tonusului muscular prin cerebelul
- tuiburaricardiovascular© ■-"
spinal.
-. blocare de scurgere a lichiduiui
cefatorah'idian
• T- multiple afectiuni neurologice
- tesut nervos situat Tn canaiul rahidian (ca o coloanacilindrica) de la nivelul
, deces., .. primei vertebre ceryicale pana la nivelul lombarei a doua unde se tor mina prin canul
■ explicate prin prezenta in acest'-.t'eritoriu foarte restrans medufar si formatiunea filiforma fiium, terminate avand o umflatura cervicala si una
lombara

15 17
 Trufic'itul cerebral

- de maduva sta lipita piamater (fig. 3}. - prezinta doua coarne anterioare Tntinse pana la perrfene (runctii motorii) si
doua coarne posterioare (functii senzitive) legate intre ele prin comisura
cenusie.
- Intre coarnele anterioare siceie posterioare tn regiunea dorsala este situat
cornul lateral cu functii vegetative
- • substanta alba:
~ este aicatuita din:
-• fibre nervoase mielinice
- fibre nervoase amielinice
~ nevroglii (tesut de sustinere) I
- prezinta:
- doua cordoane anterioare:
contin fascicolui piramidal direct {functional conduce impulsu! propriocepliv constient}
- doua cordoane posterioare:
contin fascicolui Goil si Burdach care conduc spre etajele superioare sensi-bilitatea
tactila, sensibilitatea profunda constienta, simtul atitudinilor, simtul miscarilor

I.
active/pasive si sensibilitatea osoasa
- doua cordoane lateraie:
Caracteristiciie maduvei spinarii: contin fascicole ascendente ce conduc impuisurile primite de.piele, muschi. tendoane,
- lungimea aproximativ 43-45 cm aponevroze Ja centri encefalici.
- diametrul aproximativ 1 cm Prin lezarea maduvei spinarii sunt afectate functiile sale fundamental de conducere si
- regiunea cervicala = C1-C6 centru reflex determinant tulburari: senzitive
- regiunea toracala = C6-T9 - motorii
- regiunea iombara = T9-T12 - vegetative.
- regiunea sacrala = T12-12 < din aceste
regiuni pornesc 31 perechi de nervi spmali:
- 8 cervicati
- 12toracali N
- """"^
- sistemul nervos este eel mai complex si evoluat aparat asigurand coordonarea
- 5 lombari armonioasa a majoritatii functiilor organismului urrian
- 5 sacrali - sistemul nervos periferic este alcatuit din nervii spinal! si nervii cere-brali sau
- 1 coccigian. . . . cranieni ' I
- radaciniie nerviior spinaii din regiunea iombara, sacrala, coccigiana coboara
- transmisia nervoasa este asigurata de celuiele nervoase si preiun-giriJe for
vertical si insotesc firul terminal alcatuind asa numita coada de cat. formand impreuna neuronii.
Structura interna a maduvei spinarii:
- celula nervoasa prin preiungirile sale: axonii si dentritele unesc organele
corpuiui uman intr-un tot unitar fiind legat prin receptori de mediul ambianf'
• substanta cenusie: . - prin axon influxuf nervos pfeaca de ia celula (prelungire de obicei unica si
- este'dispusa in forma iiterei H Tn jurul canalului ependimar lunga), iar prin dentrite (prelungire scurta) influxul nervos vine la celula

SB 19
 - axonul se continua cu fibra nervoasa' (fascicul de neurofi-brite/cilindrax) care
realizeaza legatura dintre 2 neuroni: sinapsa.
Nervii spinali — fibrele nervoase care Ti alcatuiesc sunt:
motorii
- somatice
— senzitive
sunt nervi micsti
- fiecare nerv spinal prezinta o radacina anterioara (moto-
rie) si una posterioara (senzrtiva)
- pe traiectul radacinii posterioare se afla ganglionul
spinal in interiorul caruia se gaseste corpul celular al
primului neuron senzitiv periferic.
- ramurile anterioare a!e nervilorspinali din regiunea tor-a-cala
formeaza 12 perechi de nervi intercostal! cu actiuni antagoniste asupra fiecarui organ.
- ramurile anterioare ale nervilor spinali din ceiaialte regiuni se Activitatea sistemului nervos vegetativ:
anastomozeaza formand 5 plexuri nervoase:
- cervical
- brahial
- lombar
- sac rat
- sacrococcigian
Nervii cranieni - sunt In numar de 12 perechi notati cu cifre romane de la I la XII
- in raport cu functiile lor sunt considerati ca nervi senzi-tivi, rjnotori,
micsti
I = nervul olfactiv
II = nervul optic
III = nervul oculomotor
IV = nervul trohlear sau patetic
V = nervul trigemen
VI = nervul abducens
Vil = nervul facial
VIII' - nervul acustico vestibular (vestibulocohlear)
IX - nervul glosofaringian
X = nervul vag sau pneumogastric
XI = nervul accesor sau spinal
XII = nervul hipogios
Tracturi/fascicuie = grupari/benzi de fibre nervoase situate Tn SNC, care conduc
impuisurile nervoase. ascendente/aferente ~ conduc impulsul nervos de la centrii
1.3. sitmrntji, JSTERVOS vEGERmv nervosi din maduva spinarii la centrii nervosi din encefal (diferite segmente)
descendente/eferente - conduc impulsul nervos de la centrii
19 nervosi din encefal la centrii nervosi din
SB
maduva spinarii
 - nu este un sistem independent sau autonom cum se credea pana nu demult, ci este parte integranta a sistemului nervos ce poate sa-si desfasoare activitatea si independent
de vointa
- Tntre cele doua sisteme exista numeroase legaturi atat functional cat si anatomic influen£andu-se reciproc, rezultand adaptarea la schimbarile mediului intern si extern a
functiiior organelor interne.
Rolul sistemului nervos vegetativ
- controleaza si regleaza activitatea organelor interne, vaselor sanguine, gtandelor cu secretie interna si externa etc. i
- mentine homeostazia, constantele lichidelor corpului, bataile inimii, frecventa miscarilor respirator!!, secretia glandelor sudoripare.
■Componentele sistemului nervos vegetativ
- simpaticul
- parasimpaticul
• simpaticul
- inervatia simpatica intensifies activitatea inimii (mareste catab-olismul)
- inhiba miscarile peristaltice (activitatea digestiva)
- vasoconstrictia glandelor salivare
- vezica urinara = relaxeaza muschiui detrusor si contracta sfino terul vezicai
- caile aeriene - relaxeaza muschii netezi ai bronhiilorv vaso-constrictie
- alaturi de medulo-suprare-nala fortifies mijloacele de aparare ale organismului:
- creste caldura
- mareste glicemia
- micsoreaza. circulate periferica
- mareste circulatia centrala Exemplu: cresterea glicemiei si
a acizilor grasi din sange determine aprovizionarea celulelor cu material energetic.

* parasimpaticul
- inervatia parasimpatica scade activitatea inimii (creste ana-bolismul)
- intensified miscarile peristaltice
- vasodilatatia glandelor salivare
- contracta muschiui detrusor si relaxeaza sfincterul vezicai
- realizeaza contracta muschilor netezi ai bronhiilor
- are caracter de refacere si conservator
Exempli!: prin scaderea frec-ventei cardiace scade consumul de energie al inimii si o apara de efort:
- expunerea la iumina intensa duce la contracta pupilei rezultand protectia ochiului.

SB 19
 Funicule/cordoane = grupari de tractun
aferente/eferente situate in madut/a spinarii
Ganglion! - aglomerari de corpi neuronal! situati in atara SNC/ (senzitivi, vegetativi) Examenul obiectiv a! pacientului este efectuat tbtdeauna numai de medicuf
senzitivi = aflati pe radacinile posteiioare afe nerviior spinaii si pe neurolog.
traiectul unor nervi cranieni vegetativi = de o parte si de aita a coioanei vertebrate, Avand Tn vedere spectrul afectiunilor, caracteristica acestora, faptul ca Qe muite
in apropiere de viscere sau Tn peretele acestora Nudeu ~ giupare de corpi on primul contact a! pacientului este cu cadrul mediu medical, acesta trebuie tn mod
neuronal! aflati Tn SNC Centru nervos = reda aspectul functional a nucleuiui obligatory, daca se considera un bun profesionist, sa poata efectua un sumar/bilant
(centrul respirator din maduva spinarii - corpii neuronal! ce controieaza respiratia) neurologic privind intreaga evolutie a pacientului (de la debut, invesligatii, Tngrijiri,
Impuis/influx nervos = propagarea Tn sens centripet a undei de evolutie) si sa transmits aceste date tnedicufuL
excitatie Tntr-o fibra nervoasa; energia care ctrcula oe-alungul fibrei nervoase
Surditate verbaia = pacientul aude, dar nu inteiege Cecitaie verbala - pacientul nu
Tntelege scrisul Apraxie = incapacitatea de a executa corect gesturile si de a utiiiza
corect obiectele Afazie senzohala ----- nu Tntelege
cuvantul vorbit Ataxia = nu Tntelege ceea ce este scris
Neuronal - celula nervoasa propriu-zisa.
Homeostazia ~ mentinerea constantelor fiziotogice ale mediului intern Nerv ~
manunchi de fibre nervoase ,situate Tn afara creierufui sau a
maduvet spinarii (alca:ui? din fibre nervoase, tesut conjuctiv,
vase sanguine si vase limfatice).

19
Culegerea de • data aparitiei tulburarilor
date (semite • mod de instalare:
si simp tome - brusc
- lent * ■
| " simptome functionate:
\ - durere de cap (cefalee)
j - deficit motor
| - modificari de: - vorbire

20
 - echilibru
j - mers
- vedere
— crize de pierdere a constientei
- tulburari sfincteriene
— tulburari psihice
* date sociale
— conditii de viata
- abuz afcool, tutun, drogurt, etc.
- conditii de munca- ocupatia
- mediu toxic
- efort fizic
- stress
- conditii de iocuit
° antecedente:
- personaie
- heredocolaterale

21
 I
- istoric al .tratamentelor tncluzdnd Iranchiiizante. soda- I - encefalita
live, anticoagulant^ anticonsultivante. ; *ticuri - miscari neasteptate si repetate ale unui grup do
muschi
Atitudini particular/? - boii psinice
• mtscari aiotozice = miscari involuntaie. lente care dis-
- par In somn
- rnembrul inferior in aductie si rotatie externa (cbservat - encefalite infantile
in leziunea neuronului motor central) • hemibalism =■ miscari ample, dezordonate numai !a
membreie de a^e?asi parte -
leziuni sxtrapieramidale
; ° convuisii = contractu muscufare urmate de relaxare
- pozitia "'in cocos de pusca" ~ semn de iritalie meningeala
• torticoiis =-capul Inters Tntr-p parte Examenul nervilor cranieni
- pozitia In opistotonus (coarda de arc) - obsen/ata in tetanos
(vezi pag. 30)
- devierea conjugata a capuiui si globilor ocular! fie catre ■ ieziune r fie
catre membreie paralizate indica topografia leziunii Tulburari ale motitftatH
- ras sardonic observat la bolnavij cu tetancs si cu degenerescenla • pareza = diminuarea forte! musculare
hepato-lenticulara • paralizie - absenta forte! musculare
- membreie superioare In flexie, iar cele inferioare in extensie - ° hemiplegie = paraiizia a unei jumataii de corp 9 monoplegie =
paraiizia unui singur membru
rigiditate prin decorticare
• paraplegie = paraiizia part'i inferioare a corpului 9 tetraplegia -
- toate membreie in hipoestensie, usor rotate spre exterior- rigiditate
paraiizia celor 4 membre.
prin decerebrare.
Tulburari de mors, otlostaiiune si echilibru
Miscari involuntare • ortostatiune = mentinerea corpului in pozltie verticaia
»tremuraturi: • mers cosst ~ rnembrul inferior Intins descrie un arc de
- alcooiism cere In afara (gamba rigida-hiperextensie):
- intoxicatii toxice - parapareza spastica
- boala Parkinson . ' ■ ■-- boala - hemiparsza sechelara
Basssdov 9
mers taicnai = mers iovind pamantui cu calcaieie; mers
- nevroze ■ asemanator cu cei al gastelor (tabes). a mers ebrios = ca de
fasciculatii: betiv (syndrom cerebeios)
- polinevrite • mers de rata - leganat ca de rata (miopatie)
- scieroza laterata amiotrofica - SLA • mers robotizat = pa si mici si tarati (sindromul pseudo-
- comprestuni meduiare bulbar)
* contractu ri: ° mers siepai = gamba ridicata sus pentru a nu iovi pamantui cu
tetania ■■- varful picioruiui
tetanos • asiazo-abazia - imposibiiiiatea pacientului de a-si
- tumori cerebrale menfine ortostaiismul chiar cu baza de sustinere fargita
• rniocionii = contractie brusca a unui muschi (iacunarism cerebral}
- epilepsie • mers cu pasi mici tarslti cu ioracele anteflactat (bolnavul
- accidente vasculare cerebrale fuge dupa propriul sau centru de greutats - boala Parkinson)
•miscari coreice - miscari involuntare bruste care dispar'
Tulburari de ortostatiune si echilibru apar in pareze si pa-ralizii
In somn tiind afectata muscuiatura membrelor inferioare:
- coreea acuta .*
- leziuni vestibuiare/cerebeloase
- coreea cronica
22 25
 I
- tumori frontale • -onusui normai este caracferizat printr-o slaba rezistenta
- tulburari psibice Tulburari de tonus • nipotonie - diminuarea fenusuiui
muscular

23 25
° hipertonie = exsgeiarea fonuculul - reflexe abderninaie: se obtlne prin aiingerea tegu-mentului abdominal cu varfur
acului
Tulburari ae caordonare (ataxic) - reflex plantar: se obtine prin excitatea marginii externe a piarusi de la calcai
9
manevre pentru aprecierea tulhurariior de coardonare a miscariioi sore degexu) mic cu un obiect bont (fig. 4}
- proba caicai-genunchi: calcai pe genunchi ri
- proba indice-nas: Index pe nas ii - Reflexe mucoase j
— proba marionetelor : miscari simultane cu mainile succesiv si - reflex cornean: se examineaza prin atingerea de |
rapid de eupinaiie si pronatie marginea corneeii cu o bucata de vata, raspunsu! constand in reflex
de clipire
— proba Draganescu-vofct/iescu: ridicarea rapida Triainte a - reflex fund de gat
membreior superioare pana ia orizontaia.
reflex velopaiatin = atingerea cju apasatorui de iimba a
* tremuratura intention ata: tremuratura ampla a indexului
mucoasei palatine rezuita miscare de de-
In proba indice-nas
* hipermetrie: depasirea cu degetui sau calcaiul a tintei glutitie
* adiadocokineziG: nu sunt egale ritmu! si amploarea
miscarii !a proba marionetelor (proba nu are vaioare In paralizia - reflex faringian. = atingerea mucoasei farinqiene
rnembrului sup&rior si Tn boala Parkinson) produce greata chiar voma.
\ Tulburari ale reflexelor •reflex = raspuns motor sau vegetativ ia-un
anumit stimul - Reflexe vegetative
- Refiexe osteotendinease (ROT) - reflex la intinderea tendoanelor de - reflex pupilar (mioza = proiecjarea de fascicul lumi-,
insertie a muschilor pe case (se exami-neaza prin percutia cu
ciocanui de refiexe a tendonului) nos pe pupila determina pupilo-constrictie. diame-
- reflex biciprai: tsndoan biceps la plica cotuiui 1 tral pupilei fiind sub 2 mm)
- reflex stiioradiai: dessupra apofizei radius j
- reiiex tricipta!: tendon triceps brahia! pe oiecran - reflex oculo-cardiac = comprimand trebtat aiobii
- reflex rotulian: tendon rotulian —' oculari se produce rarirea batailor cordului (bradi-
reflex achiSian: tendon Ahile
cardie)
- Reflexe cuianate:
- abdominal - rnidriaza = marirea diametruiui pupilei peste 5 mm
j Tulburari de sensibiiitate:
- plantar G
subjective
- senzatii de Tntepaturi
- furnicaturi !
!
- amorteli j
- dureri f
° objective

2b
 ■ - sensibiiitate jactila
- sensibiiitate dureroasa
- sensibiiitate termica
- astereognozie = tuiburare privind aprecierea voiu- - grafie = capacitatea de a scrie
mului si a formei obiectefor . [
- ansstezie ~ pierderea sensibilitatii
- hipoestezie ~ diminuarea sensibilitatii
- hiperestezie = accentuarea anormala a sensibilitatii
Tulburari trofice:
- edeme = acumulare de lichid seros ;n tesuturi
- ulceratii = leziuni cu tending de a se permanetiza, ce
afecteaza pielea si mucoasele
- escare cutanate := necroza tesuturilcr
- colorajie anorrna.a
— artroze
- artropatii
- fracturi spontane
Jj - atrofii muscufare
\ - anchiloza artrcu.ara
i - obnubllat
ilburari i>fincte none
7"(
- tuiburari de mictiune si defecatie apar In:
- feziuntte ceninfor medulari (components vegetatfv'a -
involuntara
- lezium traumatize ale MS cat si ai centrifor corticalL
(componenta voiuntara): tumori, AVC
- retentie de urina = mictiune pariiaia sau absenta
- retentie de fecale - constipate
- incontinenta urinara = eliminate involuntara de urina
- Incontinenta de fecale = eiiminare involuntara de fecale
Tuiburari ale functiilor sexuale
- impotenia sau fiigiditate
- abolirea erectiei
- erectii persistente
- erectii nemotivate
- retentie ejaculara
Tuiburari de limbaj
- lexie - capaciiatea de a crti
acaicuiie - incapacitatea de a efectua calcuie
- dizartrie - dificultate in ariicularea cuvinteior anartrie = incapacitatea de a ariicula
cuvintele
-~ afonie - pierderea vocii
- afazie = diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verba! sau scris
- afazie senzorisla: vorbeste dar nu inteiege
- afazia motorie: diminuarea/incapacitatea de a se exprima verbal sau scris
- alexia = incapacitatea de a Inteiege cuvinte scrise
- agrafia - incapacitatea de a scrie seiectiv
Tuiburari de praxie
- apraxia = incapacitatea de a execula ccrect ges-turile (pacient fara tuiburari
matorii)
- apraxie ideatorie = incapacitatea manipularii obiectelor uzuaie (bete chibrit,
teiefon)
- apraxia ideo-motorie: executie automata a unor manevre uzuaie cu incapacitatea
executiei la ordin (sufiatul nasufui)
Tuiburari de constienta, comportament si psihic:
- sunt afectaie: atentia, mernoria, judecata, afectivitatea ~ adinamic
j - bradipsihic
- somnolent
- COnfuZ
stupor
-- coma
~ agitat
- agresiv
- vuloar
- deiir
- halucinatii olfactive, auditive, vizuale
- buiimie
- iendinta la stare euforica
- dezinhibitia unor acte fiziclogice {defecatie, mictiune in
 mijfocui salonului)
~ dezorientare tempcro-spat:a]a si in iegatura cu propria
persoana
_______________________________________________________

Nervii cranieni-cerebrali - sunt nervi pereche, simetrics care

les/intra din/in cutia craniana cu ro! Tn conducerea impuisurilor de ia
perlferia spre centru sau invers (tocaiizare ia pieie, musculatura, aite
structuri ale extrem-itatilcr cefalice: masticatie. rnimica, faringe,
iannge).
In raport cu functiile Ipr, nervii cranieni au roi:
- sanzitiv
- motor
- mixt
Prin iezarea acestora sunt" determinate perturburari si deregiari
la niveiui nervilor cranieni cu urmatoarele manlier taxi ciinice:
. .'
>M ■'
Nervi atectati Manifestori (semne si
simptome)
Nervii! - nerv senzitiv
olfactiv (!) pacientul este rugat sa. Tnchida ochii, identificand sub-
i
■ stantele mirositoare, alternativ Tn dreptui fiecarei nari, ceafalta flrnd
biocata.
- anosmia - absenta mirosuiu.
- parosmia = viciere mirosuiu: (perceperea aitor mirosuri decat ceie
reate)
- hiperosmia=" exaeerbarsa mlrosului
- halucinatll olfactive ~ par ars; miros de putreziciune
- cacosmia = percepersa tuiuror mirosuriior ca mirosuri neplacute
optic Examenu! nen/i!or optici consta de fapt Tn examenu! Tntregii functii
vlzuaie (anaiizatcrui optic), adica examenu! fuctiilor nervilor:
— nervul ocuSo-motor comun (III), nervui oculo-rnotor extern (VI) si
nervul patetic'trchlear (IV)
Se pot examina:
1 1 = AV + CV +FQ nen/ senziltV
11! .= P + RP nerv motor
IV si V!-. MGO nerv motor
f 1
rxamtnare: j -- acuitate vizuaia (AV) 1
l
- amb!iopU\ - diminuarea AV
- amauroza - orbire -■ camp vizual (CV)
- hemianopsia = pierderea vederii 1/4, 1/2 din cam-pu! vizuai
' :
- Tngustare concentrica - CV tubuiar
- scotom = pierderea pariiaia din camp vizuai
- fund de ochi (FO) - diiatarea prealabiia a pupilei cu mydrium sa'j
homatropina; interzisa diiatarea la pacienti cu glaucom
- afrofie optica
- staza papi'ara
- edem papilar
- nevrifa optica
- angioscleroza retiniana
- pupifa (P)
- forma normal rotunda
- marimea: - mioza ■■= diminuarea diamefrului pupiiei sub 2 mm
— midriaza ~ cresterea diametruiui peste
5 mm
- refiexe pupilare (RP)
- reflex fotomotor = ochii pacientului acoperiti/desco-periti
succesiv/simultan: mioza~revenire
- reflex de convergenta = urmarirea unui obiect/punci departat dupa
care brusc pacientul priveste indexul examinatorului, aflat la 10-15
cm de ochi: simultan are loc convergenta (privire Tncrucisata) si
 miGza.
- mobilitatea giobilor oculari (MGO) = urmarirea misca-■ rilor verticale-
orizontale ale indexuiui examinatoiului
- strabism - privire sasie
- diplopia = privire dubia
- daltonism ~ neperceperea culorilor rosu-verde ~
acromatopsie = neperceperea culorilor
- nictaiopie = vedere nocturna mai buna decat ziua
- hemeralcpie = vedere scazuta ia ilurninare defici-tara
Menrat ■ — nerv senzitivo-motor
trigemeo {V} - components senzitiva inerveaza mucoasa nazala respi-raiorie si
olfaciiva, pielea fruntii. a buzeior, a pioapefor ■giobilor oeu-ari, etc.
c-xaminars- Nerval
Jtervul vag trie (X}
- componenta senzitiva = cercoiarea rc-'iexului corn scan
- componenta motorie = inerveaza muschii mastics-tori, muschi vestibular
temporal';, muschiui tensor ai velulu> paJatin
prin iezarea acestui nerv se produce;
- nevralgie trigerninaia'fesentiala si secundcra)
. . hipoestezie = fata, mucoasa nazaia. respsratorie,
bucaia
-- anestezia = fata, mucoasa nazaia, respiratorie, bucaia
- trismus = irclestarea maxilarelor (ccniractura maseteri)
- paraiizie masticatorie ~ maxiiar deviat de partea sanatcasa
- paralizii bilaterale - maxilarul este cazut
nerv senzitiv-motor, senzorial si vegetativ componenta
- senzitiva. inerveaza timpanul, mucoasa linguaia |
- motorie = inerveaza muschii mimlcil, muschiui i digastric,
muschii scaritei, muschii stisoniodieni !
- senzoriaia = inerveaza perceptia gusta.iva pentru duice, acru
si sarat la niveiui celor 2/3 anterioare ale limbii
- vegeiativa - inerveaza secrefia saiivara, lacrimals si
vasodiiatstia fetei
prin Iezarea acestui netv se produc:
- tulburari de gust - nerecunoasterea prin a'ringerea cu sars,
zahar a limbii a acestor substanta
- paralizia faciala de tip periferic
- paralizia faciala de tip central:
- dure re
- nu poate sufla, fiuiera
- nil poate Tncretii frunfea
- epifora - acumuiare de secretie iacrimala
- iagoftalmie - nu Tnchide ochiui
- asimetria fetei -- trasaturile fetei deviate de partea boinava
- inacapacitatea de a a rata dintii, a umfla obrajii
- spasm facial =- miscarea involuntara costparalizie faciala

-29
nerv senzitiv alcaiuii din nervul cohlear (scustic) si aie mucoasa linguaia, mucoasa amigdaliana, mucoasa urecfttf
nervui vestibular. globilor medii
examinare: ■.'- — motorie = inerveaza mu^chif superior! ai faringelui (m.
functia audttiva;oapacitate auditiva cu ambele urechi iezarea Gcuiari constrictori)
nervy !ui determms: ]■ — senzoriaia - inerveaza sensibilitatea gusiativa pentru 1/3
postsrioara a limbii - gustul amar
- zgomote, acufene ~ pccnituri, fasait, tiuit narvui giosofaringian Inerveaza ?i gianda parotida Iezarea
- hipcacuzie = scaderea auzului produce:
- surditate = incapacitatea--de auz compone
nta: — tulburari gustative
functia vestlbulara: perceperea excitatiilor determinate de — hlpoestezis/anestezie = iimba, faringe. amigdale, trompa
schirnbariie pozifiei capuiul iezarea nervuiui determ'tna: —■'
— senziti
va = Eustachio
ameteala (vortij) inerve — degiuiiiie dificila pentru solide
- cade re de partea leziunii aza — reflexui vefo-palatin si farigian abolit
- tulburare de echilibru static si^inamic " retluarea alimenie-lor pe nas In paralizii bilaterale
- proba mersijlui in stea - pacientuf cu ochii Tnchisi efecrueaza
cai'va pasi Tnarnfe si fnapoi. nerv msxx-
■ proba ■ Romberg = pacieritul '.in. ortostatism cu . picroare.le participa la aciul ffejologic al respiratieL fonatiei, degiutitie,
apropiate, membfeie. superioare intinse, ''brizontai'Tnainte, activitatea corduiui
apoi Tnchidg-ochii ~ rnistagmus =? mlscari osciiatorii. :ntrrilce iner/eaza muschi ai faringelui, faringelui, muschi ai corzilor
vocals (muschi cu rot inspirator si In fonatie),

-30
 muschiul inimii, muschi ai bronhiilor, esofaguiui. stom-acului,
intestinului suture. - prin lezare apar:
- deplasarea valutui paSatin spre partea opusa. cu aparitia disfagisi
- disfagie = dificultatea de a tnghiti lichide, acestea refluand pe nas
- disfazie = tuiburari de vorbire, voce nazonata stearsa
- afcnie - dificuiiata Tn. respiratie si tuse cu 'ipsa on pierderea vocti
- dispepsie = tulburarea procesuiui de digestie
- dubla paraiizie a nervului ~ tahicardie, dispnee,
bronhopiegie, tuiburari intesiinaie
Mervui spinal - nerv motor
i1i - inerveaza muschii trapez si sternocleldomastoidian si muschi as
faringelui, faringeiui si patatului moate
- lezarea nervufu! determina:
- jena resplratorie {dificultate)
- voce nazonata, stearsa sau bitonaia
- refluarea licfvdelorpe nas
- amiotrofia muschiului stemodeidomastoidian si trapez
- paratizia muschiului sternocleidomastoidian si trapez
I Hervul - nerv motor
! fiipoglas - inerveaza muscu/atura Jimbli
( XII ) -
-
lezarea nervuiui hipoglos produce:
parafizia de hipoglos
- amiotrofia iimbii
ii - ft.briiat.ia limbis _1
- piierea Iimbii cu deviere de partea sanatoasa (fig.5) In cavitatea
bucala si spre partea afectata In afara cavitatii bucaie
- tuiburari de formare a bolului aiimentar
- tuiburari de fonatie
/ / / ; n
^ 2 ^ ^3
 Pentru precizarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie Tn mod decisiv si examenui radiologic simplu sau cu substanta de contrast.
Jfectiografia imagine de profil (fronto-occipitala)
de ersniu - pozitia pacientuiui este Tn decubit ventral avand profiiul
paraiei cu pfanui mesei de radiografiat
Imagine'de baza (Hirtz) i
- pozitia pacientuiui este Tn decubit dorsa! cu umerii rid!-
cati, fiectand foarte muft capul (atentie la traumatisms
cervicafe, hipertensiune intracraniana)
Imagine de fata
" fata Inaita"
incidents regionale
f - pentru stanciie temporals ,
- pentru fanta sfenoidala si canaiu! optic
Modificari patologice:
- fracturi de baza
- fracturi de bolta craniana
- defecte ale oasetor eraniene
- caicificari intracerebral (parazitoze cerebrale, tumori)
- atrofii eraniene
- scleroza craniana
- sindrom de HIC (tumori, hematoame)
— tumori osoase primitive
 - tumori metastatice
- hiperostoza craniana
•ateri'Kirti! - pregatirea psihologica a pacientuiui:
- comunicam pacientuiui necesitatea examinarii si
rolu! acesteia pentru stabiiirea diagnosticului
- pregatirea fizica a pacientuiui
S
 - exarninarea se efectusaza Tntr-o camera mtunecoasa Modiflcari patologice
- pentru evttarea frisaanelor temperafura - 20 t'C - hidrocefalie
- indicatia examinanl radioiogice este data numai de medic - malformatii cran'ene cerebrale
- examinarea este consemnata In foaia de observatie - maliormatli cranicyenebrale
- Tnsotim pacientu! la radiologic - atrcf:! cerebraie
- dezbracam regiunea de examinat - hematom intracranian
- parul iung il vom lega pe crestet - abces cerebral
- Tndepartam obiectele radioopace: - procese expanc^ve
- nasturii de la haine pot cauza greseli de interpretare ca si
cerceii, agrafe, medalioane, lantisoare, inele
- pozitionam paciertul In functie de examinare
- administram substanta de contrast dupa ce In preaiabi! am
efectuat testarea acesteia
- eviiam producerea reactiilor postexaminare:
- ob/igaEoriu avem la indemana produse corfizonice
antihistaminice, antifrinolitice, tonicardiace, etc,
- interzis asistarea pacientului fara protectie: sort si manusi
specials din cauciuc pumhluit
- interzlsa prezenta Tn serviciul de radiofogie a gravideior
- zona de examinare la nevoie se rade
- se recomanda folosirea de ochelari fumurii cu 10-15 minute
Tnainte. de examinare pentru acomodarea mai rapida cu
semiobscuritatea
- personalul medical va purta obligatoriu dozirnetre cu fll-tru de
metal care periodic se controleaza stabiiind gra-dui de iradiere

- consta In evidentierea sistemului ventricular, a spatillor

subarahnoidiene si a cistemefor cerebraie
Ftmumoence - investigatia este trauma tizant a. pentru pacient
- Examinare:
falogiafia
PEG
- se efectueaza punctie lombara sau -suboccipitala (mai rar)
aspirandu-se o cantitate'de iichid cefalorahidian In medie 15-
40 ml. introducandu-se Tncet o cantitate mai mica de gaz, de
preferinta aer (vezi punctia lombara si suboccipitala pag. 44,
49}
- pentru buna distensie a spatiuiui subdural si subarah-noidial se
asteapta dupa punctie cateva minute
- pozitia pacientului este sezanda
- metoda de examinare se foloseste In spitalele unde nu exist^
posibilitatea examinarii compuier-tomcgraf
34
Interval Jtii . - pacientul va fi nemancat
- asiguram transportu! pacientului In saia de examinare
- sedarn pacientu! Tn caz de necesitate
- pozitionam pacientu! (vezi punctia lombara)
- dupa efectuarea radiografliior asiguram transportul pacientului
numai In decubit dorsal la salon
- supraveghem atent pacientul
- pozitia in pat a pacientului va fi decubit dorsal fara perna (la
nevoie 2-3 ziie;
- pacientu! poate prezenta:
- franspirafis profuze
- stari lipotimice
- greturi si varsatur! -- febra si cefalee
- !a indicatia mecicului'se vor administra:
- antitermice *
- calmante
- antiemetic^
-- solutli hipertcne de glucoza ' - apa distiiata si cofsjna intravencs
Ventricuio- - similara PEG, exceptia constand In introducerea de aer dupa
grsfia sxlragecea de LCR prin punctie ventricuiara cu drenaj numai a
sistemuiui ventricular
-- procedura se executa In sectia de anestezie, terapie intensive sau
sala de operatie ,
Mielografia - consta In introducerea In spatlul subarahnoidian prin punctie
lombara a unei substante de contrast (lipiodoi uitrafluld sau
pantopaque) dupa extragerea In aceeasi cantitate a LCR cu
urmarirea radioscopica pe masa bascuianta a migrarii substanfei
de contrast si exe-cutarea radiograiiilor de coioana vertebrala
Modifies ri patologice
- hernie discaia
- compresiuni/procese arabnoidiene
- tumori medulare

Artarfografia - consta fn (njectsrea unei obstante de contrast (triio-date) tn - catetsrism femural

cereUral a sistemui Canadian sau ve-tebrobazilar - pe cafe numerals (numai pe dreapla) •sistem vertebrobasilar
(angicgrafiej Tehnici: - punctia directa a arterei vertebrale pe ca!e humerala
* sistem carotidian (sfanga/dreapta)
- punctie directa a vaselor la nivelul gatului - cafeterism femural
35
faterventii Punctia directa a vaselor la nue'ml gatului: — rectitudine a coloanei vertebrale
- pozitia pacientuiui va ft in decubit dorsal cu gatul in extensie si
— tasari, discopatii
capul rota? opus locului de punciie
- pregatim psihic pacientui - spina bifida - osificarea incomplete a arcului cerebral
- efectuam tesful de loieranta ia iod
- pensarea spatiului Tn herniile de disc
- sedam pacientui (medicalia anxiolitica)
- supra vegnem foarte'atent functiile vitaie a!e pacientuiui ~ erodarea ped'culilor vertebral!
- atentionam medicul fa aparitia eveniuaielor complicatH
To mo gratia - tehnica introdusa Tn 1972 j
- asiguram transportul in salon al pacientuiui numai In pozitia
coiiiputerizata - tomografia este selectiva si superlocalizata
decubit dorsa:
- sistemui tomografic se deplaseaza din treapta tn treap-
Catererism femural:
- pregatim psihic pacientui - ta de cate un gracl ■
- efectuam toaieta regiunii inghino-crurafe a pacientuiui -- In rest
- efectueaza o rctatie de 180" obtinand masuratori densito-
aceleasl interventJi ca la punctia carotidiana
Compiicaii; poslbile: metric©
- hematom local = vcnri compresa preiung locul punctiei
- lezarea endarterei = rise de trombus si Tn timp stsnoza si - durata unei examinari este In medie de 30 minute
tromboza - iradierea pacientuiui este minima (egala cu a unei radi-
- crize comitiate Jacksoniene
- crize grand-mai ografii de craniu)
- tuiburari vizuaie - se efectueaza cu si fara subgtanta de contrast
- hemianopsie
- tuiburari de sertsibilitate - obligatoriu testarea substanielor de contrast - odiston
- afazie
75%, omnipaque
- hemipareza, hemiplegie
- exitus Modificari patoiogice
fvlodificari patoiogice:
- anomaiii vasculare cerebrals - accidente vasculare cerebrate
- stenoza — traumatisme craniocerebrale
- obstructii vasculare
- procsse expansive intraeraniene - neurolnfecttt
- modificari ale dinsrnicii chcuiatorii cf-.r^braJe — abcese cerebrale
Baffiografia - se efectueaza prin radiograiie simpla: !
coluartei - tumori cerebrale
- fata 1 f - parazitoze
vertebrafe - profi! - sindrom de hipertensiUne intracraniana
— incidenfa 3/4
- evidentiaza in mod complex patobgia sistemului ner-
- examinarea se efectueaza pe segmente: cervical, tora-
magnetiea vos, subsiantei aibe acreierului si a maduvei spinarii
cai, lombar, sacral
nucleara RIVR4 -- nu necesita pregatirea specials a pacientuiui
Modificari patoiogice - obligatoriu Tndepartarsa obiectelor metaiice (proteze
- scoiioza, cifoza dentare)

36
 - nu pot efectua aceasta investigate pacientii purtalori de
tije metaiice, valve cardiace metaiice, pacemaker car-
diac, etc.
ir - durata unei examinari,este In media de 40 ujnuto
- invesUgatia se ba?eaza pe undefe de radio-free yonta
ale unui magnet foaile puternic si un computer penr.ru
razeie X
- tehnica mat eficace decat tomografia computerizata
introdusa din 1980
Modificari patologice
— tumori/compresiuni medulare
- scleroza-multipla
- accidents vasculare cerebrate recente de tip ischiemic
Masuri de-protectee;
- personalui medical va pu'rta Tn mod obiigatoriu manusi, haiat, masca,
dozimetre.
/
- prezenta paravanelor de plumb este obligatorie
- stocul de izotopi radioactivi va fi pastrat Tn Tncaperi speciaie (nu Tn
laboratoare, cabinet medicaS, sala de tratament, etc)
- aspirarea solutiiltir radioactive se efectueaza cu pipeJe automate
- Tn caz de zgaraieturi sau rani se va interzice lucru! cu izotopi radio-act ivi
- interzis oonsumul de aiimente si fumatui la iocul de munca
- dupa examinare pacientul este izoiat pentru a nu deveni sursa de radiatii
I---------------------------- 1-----------------------■——------------------------------------------------------------------------------------ —l
Scientigrafta — se efectueaza cu ajutorul izotopiior radtoactivi deter- j
cerebrala minandu-se topograms si afectiuniie creieruiui si madu-
(Garaa ence- vei spinarii
falogrsfia} - jesuturile anormaie capteaza radiaiiile emise de izotopii
radioactivi -"
- administrarea se efectueaza, parenteral sau per os
: Example de substante radioactive:
- 113 m indiu; 131 m !od (RiSA), 99 m Technetiu
- procedura foioseste dispoztfivui de de^tectie (colectea2a
informatla ) si oispozitivu! de efaborare (Tnscrfe grafic
informatia)
- cu 2-3 zile Tnainte se adrmnistreaza pacientului pentru a
preveni localizarea izotopului Tn anumite organe interne sau
glande endocrine solutie Lugol 3 x 1 0 pieaiuri/zi sau
percloratde potasiu 3 x 0.20 gr/zi

37
 rviodlficy.ri p;3loiog /f e
- tuniori cerebraie
- hidrocefatle
- meningioame si hematoame
- abces cerebral si metastaze cerebraie
- ramolismente cerebraie
In GAE normala caracleristic este localizarea radioactiv-itatii la
periferia craniului corespunzator teritoriilor muscular, osos si
arteriovenos iaremisferele cerebraie apar iipite aproape total
Gama i — metoda neinvaziva, selectiva, rapida de apreciere a deb-
angioencefa- itului circulator cerebral global
lograma - consta In introducerea unui izotop radioactiv Tn circulafia
sistemica (emintator) si folosirea unui captor (camera de
scintilatie'-i- ccmpuleru! pentru totalizarea datelor)
Scintigrafie — scinfigraiie (scanografie) de Tnregistrare si transmisie cu
tomografisa cu fotomuiripiicatori a. radiatiilor gamma sub o forma spec-traia a
smfsse da debifu'ui zonal circulator
fntooll - imaginea este color

Ecoettcefa'n- - ultrasuneteie strabat materia si sunt reflectate cu o anu-mita

grafia (iiSEG) densitate structurala.
- procedura include aparatu! nurni'. ecoencefalograf si o sonda
speciaia emitatoare si receptoare
- prin sonda se smite un fascicui de uitrasunete Tn interiorul cra-
niului
- fascicului este refiectat de diverse structuri din creier,
re vine ia sonda unde este capiat si retrimis Tn aparat unde esle
transformat Tn semnal electric (semnal Tnreg-istrat pe oscilograf
catodic)
- metoda inofenslva, simpla, poate fi utlzata si la patui pacien-tului
- se pot depista hematoame, procese expansive etc.
Sunagriiiia - procedura realizats cu ajutorul unui captor, emitator-receptor
iranscramana Tngjobat Tnlr-o sonda "creion" care Tn timpul exarninarii pacieriului
se deplaseaza pe axui vasului; timp Tn care sangeie refiecta
ultrasuneteie emise

38
 Modificari patoiogice - hiperpneea = efort respirator cu ritm de 50 resp/min timp ! de 3 min.
- stimulare luminoasa intermitenta = iampa stroboscopies, stimulii se
— stenoze si procese ociuzive aciivars EEG In apica crescand si dcscrescand, dutata
- maiformatil arterio-vertcase ! epilepsia unsi free vents este de 10-15 sec, pacientui tine ochii Inchis; iar in
- fistuie arterio-venoase nVjfoeul fiecarei frecvente ii tine -deschis; 5
sec
- activari medicrmentoase (substanta neurostimulatoare) - achypncn
in caz de criza'epiieptica vezi interventii Tn epilepsie
Potential - apar pe cortexut cerebral dupa stimu'ari senzoriaie prin diferiti
electrozi
- potentfalul evocat are valoare Tn leziuni medulare ■ afectiuni
vasculare cerebraie de trunchi cerebral, scle-roza muitipia, coma.
Llscfroence- - consta Tn culegerea biocurentilor produsi de tesutul cerebral cu Electramso- - masoara activitatea biolectrica a muschilor striati si a nervului
faiayrgma ajutoru! unor electrozi de Ag sau Pb aflati ia o distanta minima de 2 grafte EMC pentehc
(EES) cm; intre ei si piasati pe pielea capuiui, iniranazal si intrauricular. / - se folosesc eiectrozi de suprafata (apiicati deasupra muschiului, si
- biocurentii sunt ampiificali, Tnregistrati de encefalografe electrozi de profunzime ("ace intrader-mice") care se introduc in
electrice cu 4,6,8,10,12 sau 2* derivatii muschi
- pe traseele obtinute se obiin; - biocurentii sunt ampiificali de electroniograf Tn semneie sonore
- - unde normaie: = 8 - 1 3 c/s ^ 1 8 - 3 0 care apar pe osciioscop
c/s - In functie de intensitatea contractiei apar trasee normaie cu
- unde anormale = 0,5"- 3 c/s frecventa cuprinsa Intre.4-50 c/s
= 4- 7 c/s Modificari patoiogice EMG;
- complex varf-ur.ca - poilomielita
- pregatire pacient - scleroza laterals amiotroftca
- pregatim psihciogic pacientui / - neuropatii
- interzicem medicatis sedat'rva, excitatoare cu 24 h Tnainle - polineuropatii
de examinare - paralizii ale nervilor periferici
- scaipul curat - trasee EMG anormale apar si Tn; hipo-hipertiroidism.
- parul curat si desplatit hiperglicemie, hiper-hipopotasemie
- pozitia pacientuiui este asszat In fotofiu special sau culcat - EMG-ul este util Tn diagnosticul miofoniei s rniasteniei,
pe pat cu ochii fnchisi poiiomiozitei. distrofiilor muscuiare progresive
- camera este Izotata fonic, electric si de iumina
Modificari patoiogice EEG:
- epilepsie
~ neuroinfectii
- tumori cerebrale Consta Tn:
- traumatisme cranio-cerobraie - examen LCR
- accidents vasculare cerebrale — examen bioptic
- modificari EEG apar si in hipoxie, hipoglicemie si hiper- Ce! mai important dintre examenele de diagnostic biologic este exam-enul
hidratare lichidului cefalorahidian (L.C.R.)
 L.C.R.-ui = este secretat Tn ventrical? de catre plexurile ceroids si patrunde Tn
spatiiie subarahnoidiene prin orificiile iui Magendie si Luschka.

AO
 Rol L-CR; Material;
- asigura sustinerea si protecjia crate rutui impotriva socurilor traumatica piincSiei - materiale de proteose a mesci sau patului
- pastreaza. constants presiunee intracraniana - ace spina/e de unica folosinfa.apfragene cu mandrin (jungimea
- eiimina produsii de metabolism at tesutufui nervos lor este intre 6 cm-10 cm cu un diametru intre 0,5 mm-2 mm)
- joaca rolui unui roediu de transfer a! anumitor substante din tesutui nervos - se verifica infegritatea ambaiajuiui individual, data ste-rilizarii si
catre sange.si invers a expirarii scesieia
- LCR-ui este In continua circulate, resorbtie si formare - este interzlsa reutiiizarea aceior
- seringi de unica foiosinta (pentru aspiratia LCR sau
desfundarea acului) /
- manusi chirurgicaie
- cantitate frziologica! = 140-150 mi
- comprese.tampcane, rompfast
- cantitatea Vecoitata va fi de = 2 - 3 mi - camp steril
- se face prin punctie lombara si suboccipitala (08REJA) - eprubete steri!e(eventual gradate)
- viteza normaia este de 60 pic/min - hipo-hiper (jet) - aleza.musama
- iavita 'enala.suuiv oentru eprubete
Contraindicatii Tn efectuarea punctulor: - manometru Claude {pentru a masura tensiunea LCR)
- septicemia - pot trasmite infecxii la meninge - sofuiii dezinfectanteialcool fodat
- infectii ale regiunii pimctionate - medicatie de urgenta pentru eventuale accidenre
- compresiuni ale triunchiului cerebral = In timpul punciiei pacientul decedeaza punctionaie
- tumori cerebrale - pericoi de angajare Organizarea msdiufui:
- punctia se executa Tn' cabinefui de tratamente sau In salon ia
- hipertensiunea intracraniana (HIC) patu! bolnavulut =
Obiigatoriu Inainte de efectuarea punctiei se efectueaza examenul fun-dului de - iuminc.ritate adecvata
ochi (contraindicatie absolute este staza papiiara) - temperafura In lur de 20"C
- se interzic aciivitatile de curatenie, servitul mesei, activi-tatile
zgomotcase aie ceiorlaiti pacfenti
- se interzice prezenta vizitatorilor
patrunderea cu un ac printre vertebre In sacul arahnoi-dian: se
va siraoate (igamentui interspinos, iigameniuJ galben, Pr egatf ?ea • pregatirea psihica:
pen'orarea dureimater, se ajunge la sacul arah-noidian cand pacieniolui
curg primele picaturi de lichid (fig. 8)
- informam pacientul asupra necesitatii efectuarii punctiei , si
minimefe rlscuri ce ie.comporta
- combaiem neiimstea,frica pacientului
- tn caz de refuz al pacientului sau familiei pentru efectuarea
punctiei se va consemna In foaia de observatie "conirar
indicatiilor medicaie se refuza efectuarea puncfiei" dupa care vor
semna
s
pregatirea fizica
- pacientul "a jeun"
- ia nevoie locul punctiei este spaiat si ras

44
 Pozitfiie ° pozitia sezanda:
pacierituiu
i - pacientul este petition at pe pat sau scaun cu mainile pe coapse
Intre vertebrele D12-L1 sau L4-L5 (maduva spinarii nu poaie ti
pentru sau Incrucisate pe piept sau spatar fig. 7
lezata daca se ajunge ia cisterna rzhidiana)

44
 — executia punctiei se face de cat re medic ,sjutat de 1 - 2
asistente medlcaie
spalatul si dezinfectia mainilor:
- ca solutii dezinfectante se pot foiosi CLORHEXIN C
solutie 0,5% sau BESEPTIN
- pe pietea umeda se aplica ~5mi solutie ,se adauga apa
si se freaca bine
- clatitul se face cu apa curenta

46 47
capu! pacientului esle apiecat Tnainte spateie incovoiat Tn
forma de arc "spate de pisica" asistenta medicala sta Tn fata
pacientului si apasa mod-eratcapul acestuia Tn regiunea
occipitaia (pentru a-si Tndoi spatelejtar cu mana ceaialta
Impinge Tnapoi epi-gastrui, accentuand pozitia dorita pozitia
decubit lateral
pacientul este pozitionat ia marginea paiului ghemuit genunchii
cat mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi
capul pacientului este- apiecat Tnainta spateie Tncovoigt Tn
forma de arc — "poz;rje embrionara" asistenta 'medicala ce sta
Tn.fata pacientului fixeaza cu o rnana" coapsele, iarcu ceaialta
ceafa acestuia (daca pacientul este agiiat vor pam'clpa pentru
mentinerea pozitiei 2 asistente medicals} fig. 8

copiii Tn timpul punctiei sunt tinuti Tn brate, pe genunchti

asistentei medicate fata Tn fata sau Tntr-o parte asistenta
medicala Ti poate fixa cu o mana de umeri si ceafa. iar cu
ceaialta efectueaza presiune rooderata asupra regiunii
epigastrice

46 47
 MEDIC
ASISTENT MEDICAL 1 ASISTENT MEDICAL!(
- se aseaza la spateie - pregateste materi-alele - pregateste pacientul
pacientului pentru punctie - asigura protectia pa-
tului cu musama si a!e-za
sub pacient
- dezbraca pacientul
- stabiiesle iocuf punctiei - pozitioneaza pacien-.tul
- dezinfecteaza iocul *~ men tine pozitia pa-
punctiei (badijoneaza cu cientuiui
tinctura de iod o suprafata
de cca 1 0 x 1 0 cm J din
centred ?n afara
- serveste manusile
chirurgicaie si campul ■
stent
- aseazs eampui ste-ril sub - servesie acul spinal — supravegheaza sta-rea
locu! punctiei generala a pacientului
- executa punciia - pregateste eprube-tele - executa manevreie
pentru' recoitarea LCR mentionate ia pozltiife
- menfine eprubetele "spate de pisica" si
pentru recoitarea LCR "embrionara"
~ masoara tensiunea - serveste manometry! - comunica medicului or.ce
LCR Claude (oliva sterila) schimbare sur-

46 47
 tr
:DI< AS5STENT MEDICAL i a ASISTENT MEDICAL \\
n
s venita Tn starea generate a pacientului
p
or - aseaza pacientui In pozitie decubit dorsal sau ventral tare perna
- retrage acui de -- dezinfecteaza Iocuf ts
punctle punctiei, comprima cu e
o compresa Iocuf punctiei, pr
aplicand pansa-ment u
uscat pe care-! fixeaza cu b - mentioneaza In foa-ia de observatie efectu-area punctiei ora si da ta, Upu!
rornplast et punctiei,canii-tatea de LCR extrasa si numele medicului care a efectuat punctia
a
- mentioneaza pe eti- ia
cheta eprubetei; nume-ie, la
pronu.mele pacien-tului, b
satonui, patul, ora or
efectuari;, examenele de at
laborator solicitate si or

n caz de oprire brusca a scurgersi [ichidului

cefaforahidian (LCR vascos, purulent sau sfacelui de
fibrina) AM1 va sewfmedicui cu seringa sau rnandrin
pentru dezobstruarea acului de purictie.

Ingriiiri - transports I pacientului este asigurat obiigatoriu numai in

acordate decubit dorsal pe targa (daca punctia s-a efectuat in
pacientttiui sala de tratamente)
>js$i-pi«ne^e — pozitia pacientului in pat este Tn decubit dorsal sau ventral fana
perna, cu capul ia nivelul patuiui aproximativ 24
de ore
- servirea alimentelor si lichidelor se va face !a pat dupa circa
2'ore de ia punctie
- Tn caz de evacuare a unei cantitati marl de LCR pacientui este
asezat Tn pozitie moderat Trendelenburg
- supravegherea atenta a funciiilor vitaie (puis, TA, respi-ratie,
temperatura)
- medicui va fi infonnat de aparitia unor manifesiari ca: greafa,
durere de cap. ameteala, varsaturi sau rabiaigii
- este fnterzis pacientului sa fumeze sau sa consume :..[fturi
alcoolice 48 49
- dupa 24 de ore pacientui ooate folosi perna
/ - dupa 48 de oro p^cientu! se poate mohiliza
- administraroa de calmante, anliemetice, solutii perfuz-abile ; etc.
se va face la prescripts medicului
Accidents In timpul punctiei pacientui poate prezenta:
— ameteii
- tulburari vizuate ~ . eefalee
—-:tuse -greata- sau.varsatura
-=hemoragiiie cd apar prin ac ?n timpul punctiei nu au mare
importanta, LCR-ui c'arificandu-se dupa cateva picaturi de sang©
(AMI schimba eprubeta pentru recoltare)
— durere vioiema Tn membtele inferioare prin atingerea ramificatiilor
cozii de cai sau ala maduvei cu varfu) acu-
lUJ
'■^'■socu! reflex.desi foarte rar, duoe ia sincope mortale, in
acest caz se aplica mijloaceie obisnuite de reanimare - .ruperea
acului Tn timpui punctiei

Befieaifle: - palrunderea cu acul tntre arcul posterior al atlasului si

osui occipital pe iinia mediana in cisterna cerebro-meduSara
Pregaiirea - asemanatoare punctiei lombare cu exceptia pozifiei pacierituiui
punctiei
Pazlfllle - pe scaun cu -^patele de spatar
timpul pysieJiei - capul fiectat Tnainte, astfel ca barbia sa atinga stemul (occipitalui
se indeparteaza de atlas evidentiindu-se' spatiul)
- ?n decubit lateral drept cu perna sub capu! pacientului imediai
ianga umar msntinand tn acest mod coioana vertebrafa dreapta si
orizontala
- paru! pacientului acoperit cu camp steril
- la nevoie vor pariicipa doua asistente medicate:
— una mentinand capu! pacientului ?n pozitie fixa
- cealalfa vy Tndepiini rolui AV11 de la punctia iombara
Executla - identica cu punctia iombara

48 49
 - punctia occipiiala nu deiermina sindrom postpunctiona!
- pacientu! nu trebuie cuicat; poate umbia In ziua punctiei - d u p a
circa 1 5 minuts de la efectuarea punctiei poate
pieca acasa
Tn caz de necesitate va fi cuicat Tn pat _ se interzic pacientului
fumatul, bauturiie alcooiice, expunerea preiungita la soars
Accidents - dure re
- contracture fetei, gatului sau a unui mernbru prin atin-gerea cu
acul a maduvei cervicale
- la senzatia dureroasa, pacientul poate tresari si Tndrep-ta coioana
vertebraia rezuliand traumatizarea sub-stantei nervoase sau
ruperea acului

PARTIC^LARiTAT[ LCR
Proteins (lombar)= 15-40 mg /1C0 mi
RBW negativ - RBW pozitiv (++) sau intens pozitiv (+++
+) In neurosifilis
Reactia Pandy = negativa (™) sau user - pozitiv (++) sau intens pozitiv
p02i.fiva Tn neurosifilis
NORMALPATO LOGIC
- In poliradiculonevrite: tumori ce-
rebrale compresiuni medulare, etc
Reactia Nonne-Appelt = negativa {-} sau - pozitiv (++} sau intens pozitiv (-M-4H-)
usor pozltiva (±) In neurosifilis
— In poliradiculonevrite, tumori cere-
brale, compresiuni medulare, etc.
Reactiile coloidale cu aur coioidal sau - reactiile coloidale pozitive (++) sau intens
benzoe cofoida!= negativa (~) sau usor pozitive (+-*-++) Tn neu-rolues
pozitiva (±)
-
Presiunea LCR Tn pozlfie cu!cat= 110-130
mm Este o metoda curenta de diagnostic a afectiunilor neurologice ca:
Albumina = 20-^0 mg/100 ml ra-portul igG cresc In PESS (malarie, sifilis, rubeo!
IgG/aibuminorahie x 100 -15% -afectiuni neuromuscular
a)> 1 5 % fn scieroza multipla = miozite, distrofii musculare progresive, amioirofii de efioiogie diversa.
- manusi chinirgicaie -boii de coiagen
- - echipament sterii (nalat, masca, calota, etc.)
- instrumentar sterii:
- bisturiu
- foarfeci de diferite dimensiuni
- pense anaiomice, pense simple mari si roici
- pense Cocher drepie si curbe cu dinti si vara dinti
-~ pense Pean cu dinti si fara dinti de diferite dlmensi-' uni
- raci pentru prins campurile- ace de cusut, port-ace, ata
chirurgicala
48 49

QU 51
 - - seringi si ace de uniea folosinta pentru anestezic-locala
- material© nesteriie:
- fesi de tifonde diferite marimi
- mastiso!
- romp last
- 'xilina 2% pentru anestezie locala
- aicool iodat 1 % , aicool 70% ca solufii dezinfectante
Execsiiia — se executa. numai de catre medic
biopsies — preievarea de muschi se numeste excizie
- fragmenteie recoltata reprezinia portiuni de cca 1 —2 cm iungime si 0,2 pana la 1 cm grosime de muschi
- - ele sunt puse Tn ser fiziologic caidut 1 0 minute pentru reaparitia contraction si producerea artefactelor
- pieseie recoltate se pot pune cu fixator care poate fi:
- formol, .se tin circa 24-48 de ore cu incluzionare Tn parafina
- glutaraidehida la 4° C Tn cazul Tn care se prepara pentru exam-inare ia microscopui electronic
— pentru determinarea hisfochimica fesului muscular nefixat este con-geiat Tn azot iichld ia 180° sau zapada carbonica ia 70° si sectionate la 20-30" la criosfat.
— se poate efectua si biopsie de new

b) flxarea creieruiui;
- Tn solutie formol 20%
- creieru'i este asezat intr-un vas de sticia pe on strat de vata
c) seciionarea creierului: la 1 5 zile dupa fixare in formol
/ ' - pozitionarea creierului cu suprafata convexa in jos pe masa de lucru
-- incizie pentru izoiarea trunchiuiui cerebral si cerebeiuiui
- sectiunile vor fi ia circa 1 cm distanta ,
d) descrierea leziuniior anatomice vizibiie macroscopic
e) prepararea portiunilor de tesut pentru siudiul microscopic
}) creierui seciionat si fixat m formol 20% sa poate conserva ani de ziie

Examinarea pacientuiui se face Tn camera obscura cu oftaimoscopul

Examenul fundului de ochi:
- vezi nervul optic pag. 30
- se instiieaza midrium sau homatropina )% cu 30 de minute Inainte
- se inferzice diiatarea pupllei la pacienfircu glaucom

Examen oftaimobgtc:
- se pun In evidenta:
- papila nervuiui optic
- macula iutea (pata galbena)
- campui oftalmoscopic
48 49
- corpui vitros

Modificari patoiogice:
~ edemut papiiar (neinflamator sau staza papilara)^ hematoane, tumori
- congestia papiiei (semnul nevritei optics- inflamat'.a nervului optic)= scleroza Tn plagi
- atrofia optica primitiva sau secundara.

48 49
Consta. Tn:
a) localizarea topografica, cerebrala a anomaliilor constatate:
- edem, atrofie
- hemoragii, anevrisme
- ramolisrnent cerebral
- atrofie musculara marcala (a = lipsit; mys = muschi; tro-phe -
hranire) = amioirofie
■- diminuarea sau abolirea refiexeior R.O." 7"
- fasciculatiiie - contract!! izoiate ale unei grupo de fibre musculare,
fare deplasarea segmentelor respective (dtstrugerea ienta a
corpuiui neuronului motor periferic).

52
 Neuronul motor central (pericanionul) este situat in stratul V - stratu! piramidai - al
asigurata scoartsi
de neuronii
cerebraie,
motor!
Tn special Tn circumvolutia frontala ascendents.
- iferici
central! si per-, axonii acestor
In care neuroni formeaza fasciculul piramidai, o parte din fibreie acestui
primul este
fascicul
un stabitesc
ordonator sinapse
si cu neuronii motorii din nucleii nerviior cranieni (fibreie
ellberatorcorticonucleare)
ai motllitatii
iar cealalta parte, cu neuronii motori din coarnele anterioare ale
voluntare,maduvei
iar (fibreie corticospinaie).
- 75% din fibreie corticospinaie se Tncruciseaza Tn buibul rahidian for-mand
fasciculul piramidai Tncrucisat. Fibreie acestui fascicul transmit astfel inriuxul nervos de
ai doilea un executor al ordineior venite de la difeniele segmente a|e nevraxului. la o emisfera cerebrala ia motoneurons din coarnele anterioare spinale de partea
Patologia ctinica a acestor neuroni este tradusa prin paralizie. opusa. Asa se explica de ce o ieziune a emis-ferei stangi (aria motorie) provoaca
paralizia jumatatii drepte a corpuiui (hemiplegia dreapta) si invers.
- lezarea neuronului motor central la nivel cortical sau pe traiectul sau
desoendenf, intracerebral sau intraspinal, provoaca o serie de tulburari reunite sub
danumirea sindrom de neuron motor central.

Neuronul motor periferic reprezinta legatura aferenta a S.N.C. cu muschii filnd

situat Tn coarnele anterioare ale maduvei spinarii si nucleii motors ai nervilor cranieni
III—XII din trunchiui cerebral.
- evaluarea E.M.G. pune in evTdenta modifioariie activitatii bioelectrice
neuromuscular©.
Cauze: — leziune a neuronului motor din nucleii nervilor cranieni si din
coarnele anterioare ale maduvei ca Tn poiiomelita
acuta si cronica, tumori. traumatisms, accidents vasculare
— leziunea ra.dacln.li anterioare (motorii) als nervilor spinali, Tn
tumori, traumatisms, arahnotdite, morb Pott.
— leziunea trunchiurilor nervoase periferice prin trauma-tisme, boli
infectioase, toxice etc.
Manifestari - paralizie totala cu abolire a motiiiJatii voluntare, cat si motllitatii
automate si reflexe
- paralizia poate fi localizata noma! la o poriiune a unui muschi, un
muschi Tntreg, a unui grup mic de muschi
sau la un grup mare de muschi
- hipotonie musculara (tonusui muscular este scazut)
- membrul paralizat este flasc (tonusui muscular disparut)
Nota: Muschii nu mat au reliefurile normale, la paipare sunt moi,
lipsiii de conslstenta normaia, iar rnisca-r[|e pasive sunt ample
$3a&«l£msnsl <fe is^as^ss. motes* central

52
Gauze: - accidente vasculare cerebraie
- raumatisme:
— craniocerebrale
— vertebromedulare
- tumori cerebraie
- tumori spinale ■
* deficit motor sub forma de pareza sau paralizie (vezi tulburari
motorii pag. 25) '
- Tn general parapiegia/parapareza, hemiplegia/hemi-pareza, apar
mai rar, numai unui din mem.bre este paralizat (rhonoplegie,
monopareza)
- oxtremitati distale: mana si piclorul sunt cele mai expu-se frind
afectate miscarile fine, compiexe ale degetelor
- impotenta functional a. membrelor cuprinde 2 faze:
— faza fiasca
- faza spastica

53
 ultima dupa circa 1 luna de ia debut «*
hipotonib musculara
- In pericJada imediat urmatoare leziunii neuronului
- predomina ia muschii extensor! ai membrului inferior si muschilor
flexori £i membrelor superioare
e
tulburari vasomotorii
- cianoza, vasoconstrictie/ edem cu aspect de "rnana sucuienla"
- airofia musculara
- nu este consecinta leziunii nervoase, ci a neutilizarii muschilor
respectivi timp ir-delungat
• reflexeie ostec-iendinoase
- pot fi diminuate sau aboiite m prima faza, apci odata cu hipertonia
musculara devin vii, ample, exagerate, reai-izand fenomenul de
hiperreflectivitate
- refiexele cutanate sunt diminuate sau aboiite, In special cele
abdominaie

Avand Tn vedere marea utilitate Tn patologia nervoasa a

reftexelor vom enumera cateva:

este evidentiat prin percurtia subrotuiiana a tendonului

rctuliaa pacientui sta pe scaun cu picioareie usor desfacute si
neconiractafe (cand pacientui Tsi mentine greu ortosta-tismui,
reflexui este luat Tn pozitia decubit dorsal, mem-breie inferioare
usor flectate, examinatorul tinand mana sub genunchi) raspuns
normal: — se produce usoara extensie a gambei pe coapsa si
contractia cvadricepsuiui (fig. 9).

54 5/
- refiexu! rotulian corespunde niveluiui segmentar medu-lar L3-L4
Steflsx ahiiian - pacientui va sta in genunchi pe scat in percutandu-se tendontil
(tricepsuiar) ahilian sau Tn decubit lateral cu gamba flec-tata pe coapsa sustinand
f laba picioruiui
--■ raspuns normal:
f ft
- se produce extensia label picioruiui si usoara con-tracfie a moletiior
(fig. 10) ~ reflexui ahilian corespunde niveluiui segmentar meduiar
S1-S2
Reflex - con sta. in percutia deasupra apofizei stiloide a radiusu-
stiloradiai lui, antebratu! fiinci ftectat pe brat Tn semipronatie '
- raspuns norma!:
- se produce fiexia antebratuiui pe brat si uneori fle-xia mainii si a
degeteior (fig. 1 1 }
- refiexul stiloradiai corespunde nivefului segmentar meduiar C5-C6
Reflex — consta m percutarea regiunii antero-interne a extre-miiafii
isjulto pronator inierioars a radiusului sau a rsgiunii posteroinfe-rioare a capuJui
cubitusului, antebratul fiind flectat pe brat Tn semipronatie si
sustlnut la niveiul mainii
- raspuns norma!:
~ se produce o discrete pronatie a antebratuiui cu fiexia mainii (fig,
12)

55 5/
 a = raspuns patoiogic; b - normal

reflexul cubito-prpnaior corespunde niveiuiui segmen-

tar medular C8-D"1,
msseter consta Tn percvlarea arcade! dentars inferioare, gura fiind
Tntredeschisa raspuns norma!:
are loc Tnchiderea maxilaruiui si contrac|ia mase-
terului

se produc prin atingerea cu un ac a pieiii paraie! cu reborduf
costal, pe o iinie care trece prin ombitic si paraiel cu arcada
inghinaia pozitia pacientului este decubit dorsal raspuns
norma!: -- are Soc contracts drepiiiof abdominal si transversal
raspunsul este abolit Tn r.emipiegii sau parapiegii (fig. 13)
- se produce prin zgarierea usoara a marginii exteme a piantei
piciorului
- raspuns normal:
Reftex M3nifestari (semne si simptome)
- are ioc fiexia degeieior inclusjv a degetului mare
(haluce)
- reflex patoiogic BABiNSKl (fig. 14):
extensia haluceiui si rasfirarea "In evantai" a celorlalts
deuete
Paraplegia ~ paraiizia partii inferioare a corpului-care apare dupa o lez-iune de
neuron motor central prin atingerea bilaterala a caii piramidale medulare, sau
periferic.
■
- siafilcccc
- streptococ Trecerea parapiegiei in i.isdiul spastic se face lent pm re aparitia motii-itatii si a
ProsiSeniele - disconfort si durere prin imobilizare si redori articuiare reliexeior osteotendinoase, sfinctereie ajungand !a automatism vezicai si recta! cu
\iv.a\entuiui - modificari ale circulatiei mictiuni automate Independente de vointa.
- imobilizare la pat prin deficit motor al membrelor infe-rioare
- incapacitatea de a ss Tngrijii igienic
- alterarea functiei de eliminate intestinala si urinara
- alterarea integritatii pielii
- alterarea percepties de sens'bilitate
- modificarea eomportamentului: teama, frica, indiferenta, depresie
etc.
- diminuarea dureriior si disconfortului pacientuiui ~ Indeplinirea
planuiui medical de tngrijire
~ mentinerea comunicarii deschise cu pacientui
- planificarea exercitiiior fizice si de mobilizare
- cornbaterea tuiburariiortrofice
- cornbaterea tui&urariior sfincteriene
- cornbaterea ruiburarilor de comporiamenf
- prevenirea suprainfectiiior
Snterventu - schimbam pozitia pacientuiui la 2-3 ore
- asiguram pacientuiui pozitia sezanda Tn pat sau fa mar-ginea
patuiui cu membrele inferioare pe taburet pentru evitarea atarnarii
"n gol a.membreior inferioare atunci cane U alimenfam sau
hidratam
- >efectuam masajui membrelor inferioare
- efectuam gimnastica membrelor inferioare prin mobilizare pasiva
ia marginea patuiui sau mentinand pacientui Tn ortostatism
- mobilizam acfiv pacientui cu ajutorul cadrului de mers cu sprijin
subaxilar
~ ajutam pacientui sa se miste si sa aibe pozitiile dorite In pat
- asiguram protectia pielii sanatoase prin spaiare zilnica
- in cazul aparitiei escarelor evitam infectarea acestora
- evitam comprimarea escarelor prin pozitionarea pacientuiui
- tratam escareie prin combateiea infectiilor si supura-tiilor
secundare
- extirpam tesuturiie devrtalizate
- asiguram pansamenf local ziinic
- asiguram curatenia corpora.ia a pacientuiui ori de cate on este
nevoie
- la recomandarea medieului Tn ca^ul tuiburariior sfincteriene
sondaj vezioaf si c'ssma evacuatoare

59
 Cerebeiui este situat In fosa cerebrala posterioara, filnd legat prin pedunculi cerebelosi (3 perech:} de trunchiui cerebral si scoarta cerebrala.
Cu ceialalte formatiuni aie nevraxuiui (maduva, bulb, punte, scoarta) este iegat prin conexiuni Tn circuit.
Cerebelul poate fi considerat un organ regiator al tuturor reactiilor motorii ca intensitate si corectitudine a miscarii:
- controiui miscarii voluntare
- controiui eebiiibrufui Tn mers si ortostatism
- controiui tonusului muscular
Prin lezarea cerebeluiui sau/si r-. caiicr cerebeioase din bulb, mezence-fat, etc. se produc aparitia unor tulbu.'^ri.neurologice reunite sub denumirea
de sindrom cerebelos.
- In proba indice-nas se pot observa o serie de oscilatii care fac ca
Manifestari
degetul (semne
sa nu-si mat atingasitinta
sirnpfomej
cand index-ui este aproape de
varful nasului
- adiadocokinezia (a = !ipsit; diadochos = succesiv; kinesis =
miscare) - pacientui nu poate efectua miscari sin-crone in ritm
rapid
- proba marionetelor- miscari de pronatie sisupinatie ale mainilor
efectuate de pacient succesiv sirapid
- asinergie -■- incapacitatea pacientuiui de a efectua 2 miscari in
vederea unui act motor mai complex
ex.: pacientui nu poate flecta simuitan picioarele din artic-ulatia
genunchiior
- ataxia cerebeloasa = mersul este alterat progresiv cu tuiburari in
coordonarea miscariior fine
Tuiburari de -- vorbirea este sacadata si exploziva
vorbire - sunt afectati muschii care participa la actul vorbirii
Tuiburari de - scrisul este cu litere mari, inegale, tremurate si neregu-late ca
scris urmare a hipermetriei si tremuraturii intentionale
Gauze — traumatisme cranio cerebrale
— boli degenerative
— intoxicatii cu afcoof, plumb, mercur, barbiiurice,
droguri, etc.
~ afectiuni inilamatorii ca: encefalite, abces cerebelos, scleroza
multipla
— afectiuni tumorale ca: tumori cerebeloase, tumori
de trunchi cerebral, meningioame
— afectiuni vasculare - hemoragie, infarctul cerebelos

5.5 SHQDIlOMXinE^^

60
 Analizatorul vestibular are rol important ?n mecanismul de reglare al tonusului muscular deci in mentinerea echilibrului ?n mers si ortostatism.
Lezarea acestuia provoaca tuiburari neuroiogice ce constitute sindromul vestibular.
In functie de topografia ieziunii au fost izolate 2 sindroame vestibular
numite dupa elementul vestibular Iezat: !
- sindrom vestibular periferic
- sindrom vestibular central
SindraEii Manifest an
vestibular ~ crize de veriii intens ~ greturi
periferic - varsaturi
f agravate de schimbarile pozitiei capului
- nistagmus orizontat sau rotator; in mod exceptional vertical
- semnui Rombe-g cu caderea pacientuiui de partea iabirintului Iezat
i
- ia proba "brate!or mtinse" dupa Tnchiderea ochilor acestia vor
devia paralel de partea iabirintului bolnav
- Tn proba "mersului Tn stea" pacientui stand cu ochii Tnchisi dupa
cativa pasi facuti Tnainte si Tnapoi va devia de partea urechii
lezat'e
- tuiburari auditive;.
- scaderea auzului i
- aparitia de zgomote Tn urecbi ("acufene")
- duraia acestor manifestari este de aproximativ 4 sap-tarn an i;
- simptomele se remit de obicei fara urmari Cauze:
- ieziuni ale urechii interne
- traumatismele standi temporale (fracturi, contuzii)
- otrte acute . ; - . . ■
- boli infecti'oase generate (febrele eruptive)
- intoxicatii endogene (uremie, diabet zaharat)
- intoxicatii exogene (aicool, salicilati, etc.)
~ sindromul vestibular periferic este armonic si sociat
Sindrom Manifestari:
vestibular - vertij discret
central - iipsesc greturile si varsaturile
- nistagmus vertical de obicei cu secusele Tn sus
- directia caderii nu este influentata de pozitia capului
- ia probele Romberg ?i a brateior Tntinse, devieriie sunt de partea
opusa Iabirintului
- durata acestor manifestari este mult mai mare decat la sindromul
vestibular periferic
- compensarea sindromului vestibular central este foarte ienta
- sindromul vestibular central este dizarmonic si disociat Cauze:
- Ieziuni de trunchi cerebral, vasculare, traumatice, encefalite
- scleroza multrpia
- tumori de fosa cerebrala posterioara
61
Infegritatea fiziologica a nerviior perifict asigura transmisia normala a influxului nervos
de Ia periferie la centru si de ia centru la efectori. In functie de natura leziunilor, boiile

I
nervilor periferici sunt:
— neuropatii ~ nervul sufera un proces de degenerare parenchima-toasa
- mononeuropatie - afectarea unui nerv
— polinevrita - afectarea mai muitor nervi nevrite =
nervul sufera un proces inflamaior
- mononevrita = afectarea unui singur nerv ■ -
polinevrita = afectarea mai muitor nervi
-in cadrul acestor afectiuni leziunils se traduc prin tulburari motorii (par-alizii si
pareze) sau tulburare de sensibilitate (nevraigii, hipo-hiperestezii).

64 62
b) durata
- de la cateva secunde sau ore pana ia zile
c) forma
- arsura
- junghi
- muscaturi
— sfasieri
— descarcari electrice
- Tntepaturi, torsiune
in zona dureroasa se pot descrie si fenomene vegetative:
- term ice
- secretorii
- vasomotors
Dintre nevralgiile nervilor cranieni cele mai des Tntalnite
sunt:
- nevralgia de trigemen
- nevralgia glosofaringiana
- nevralgia occipitaia

64 63
 Centrul
cortical
trigeminal

64 64
Manifestari - tuiburarile de sensibilitate sunt produse prin lezarea nervuiui Trigemen 1 (N. oftairaic)
periferic iar una dintre cele mai frecvente afectiurii este nevralgia
^ 'Trigemen 2 (N.
- nevralgia = simptom care consta Tn durere:
— "neuroni" = nerv inaxilar)
Tractul ^ Trigemen 3 (N,
- "algos" = durere lalaoKicoitical mandibular)
cu caracter paroxistic (uneori continua, dar cu exacerbari entice) Puoto i
iGang CSasscr
'- durerea se manifests pe traiectui sau Tn teritoriul de distribute al Lemniscus
unuia sau mai muitor nervi senzitivi sau micsti, iar cand apare pe tiigemlnalis RSdSdna spinali a
traiectui nervilor vegetativi se numeste "simpatalgie". ■ Bnlb MSduvS. trigeraenHlui Subscml§
GaracteristicHe a) intensitatea
gelatinoasS Rolando
durerii - are caracter variabil mergand de la durerea suportabila, surda ca
Tn nevralgia occipitaia, pana la durerea exac-erbata de Suport
nervul trigemen ~ este un nerv senzitivo-motor cu ori-
nesuportat, ca Tn nevralgia de trigemen anatomi
c ginea la punte, radacina senzitiva pornind din gan-
- se accentueaza Tn timpu! noptii glionui GASSER cu o ramura centrala descendenta si o
ramura periferica, cu legaturi pentru nervul oftalmic
maxilar superior si maxilar inferior
ieziunea ramurilor senzitive va produce nevralgia
trigeminals

64 65
Manifestari - suferinta dureroasa care apare brusc, disparand si reaparand ia
intervale Deregulate
- durerea poate persista ziie sau saptamani, crizeie avand
caracterul de "ran dureros^'
- Tn paroxismeie dureroase faeiesul este suferind, orice atingere
exagereaza durerea
- bolnavti cronici mari suferinzi ajung !a operatie
- aparitia durerii poate fi.spontana sau declansata de tuse, stranut,
masticatie, deglutitie, etc.
- uneori dupa perioadele de crize pot trece saptamani. luni/ani
fara.nici cea mai mica durere si brusc reapar durerile
- Tn timpul crizei pot aparea fenomene vegetative: Tnrosirea fetei,
iacrimare, spasme.ale musculaturii pe partea durerii
Cauze - iritatia fibreior trigemenuiui prin:
- infectii periferice
- tumori sau malformatii ale carotide; la nivelul gan-glioniior Gasser
- tumori ale fosei posterioare craniene, In cazul nevralgiei de
trigemen esentiala (primitiva)
- tn tumori, afectiuni inflamatorii, anemie, diabet, reumatism,
intoxicatii, malformatii ale arterei bazi-iare si sinusului cavernos Tn
cazul nevralgiei de trigemen simptomatica (secundara).
Evolutie si • Nevralgie de trigemen esentiala
prognostic - Tn general spre agravare, desi pot exista Intre crize perioade de
liniste Tndelungate (luni, ani), crizeie sunt din ce tn ce mai dese,
cuprind toate ramurile nervului de pe partea fetei afectate -
prognostic nefavorabii
• Nevralgia trigeminals simptomatica:
- evolutia este Tn paraiei cu afectiunea care a provocat-6,
prognosticul este:
- bun Tn cazul boiilor infectioase si metaboiice
- nefavorabii Tn cazul afectiunilor tumorale s>u inflamatorii
intracraniene
• Stlucatia - eliminarea focarelor infectioase dentaresau otice (NTS)
pacientutui - prevenirea crizei propriu-zise; declansarea refiexa a durerii prin:
- evitarea trecerii bruste de la. aer rece - cald, cald -rece
— ingestia fichidelor prea reci-fierbinti
- periatul violent al dintilor
Coft'tlttHa - antialgice (saEicilat, piramidon, algocalmin, fenacetin)
67
66 F
terapeutica - barbiturice (carbamazeptn sau tegretol)
- vitaminoterapie (B1, B12, PP) ATENTiEf la periccful
autotratamentului
--- fizioterapie: galvanizari si iopizari fara diatermie
- infiitratii cu alcocl ale ganglionului Gasser
- interventii chirurgicale (
- gasserectomie 1

- neurotomia retrogasseriana (rezectia subtotala a radacinii

posterioare)
WBSmAI^GIA C ^OSOFAlWirOIARA. (fig. W )
Manifestari - durere vie Tn regiunea amigdaiiana, partea posterioara a iimbii si
faringeiui
- anestezia portiunii posterioare a Iimbii, faringeiui, amigdalelor si
trompei Eustache I
- greutate In deglutitie pentru soi/de
- aguezie = pierderea gustului Tn 1/3 posterioara a Iimbii
Evolutie si
- Tn paralizii bilaterale alimentele reflueaza pe nas
pragostic
Caracteristicile - durerea are durata scurta asemanatoare unei descar-cari de curent
durerii eiectric sau unei Iovituri de cutit »
- Iradiaza de obicei In ureche, mai rar In ceafa sau In regiunea fetei
- durerea poate fi declansata de deglutitie, tuse, cascat, vorbire,
ingestia de alimente
- criza dureroasa poate fi Tnsotita de fenomene vegetative:
congestia fetei, Iacrimare, salivate si transpiratie abundenta
Cauze — iritatia fibreior senzitive ale nervului glosofaringian prin
traumatisms, tumori, infectii la nivelul amigdalelor,
afectiuni ale coloanei cervicaie = nevralgie gloso-faringiana
simptomatica NGS -- iritatia 'fibrelor nervuiui glosofaringian prin
infectii peri-ferice = nevralgie glosofaringiana esentiafa (NGE)
Evolutie si - N.G.E. evolueaza Tn general catre agravarea cu crize dureroase
prognostiD din ce Tn ce mai dese si atroce (piognosiic nefavorabii)
— N.G.E. evolueaza parafei cu afectiunea care i-a dat nastere
Tmprumutandu-i si prognosticul care este. nefavorabii Tn cazui
afectiunilor tumorale
CDnduita - eliminarea focarelor infectioase amigdaliene (NGS)
terapetitica - prevenirea crizei propriu-zise pentru ' Tmpiedicarea declansarii
reflexe a durerii
- ca ultima optiune se recurge la tratamentul chirurgicat:
sectionarea nervuiui
- tratamentul curativ-simptomatic este asemanator cu tratamentul
Tn nevralgia de trigemen

67
67 F
6.1.3. NVWRJ&jGlX OCCBPKRUA <^ilEVRA3LOIA
suatocciFix &iA, Meam mmmmjM jmrnrnm
Siiport - ramurile dorsale ale nervilor C2-C4 asigura inervatia senzitiva a
anatomic regiunii nucale superioare si occipital©
- eel mai mare teritoriu din aceasta regiune depinde de nervul
Arnold care reprezinta ramura dorsala a nervuiui C2
- la nivelu! veriexuiui nervul Arnold se anasiomeaza cu nervul
oftalmic (explica iradierea durerii)
[Vlanifestari - durere Tn ceafa: regiunea occipitaia bilateral sau unilateral' cu
iradiere Tn regiunea frontaia sau ureche, Tn regiunea mastoidiana
si vertex
- greutate Tn mobilizarea regiunii occipitale
Caracteristicile durerii:
- criza dureroasa are intensitatea variabila sau suporta-bila
-- caracter de "durere surda"; (Tntepatura, usturime, cal-dura); se
accentueaza la miscariie capului
- durata durerii este mai mare decat Tn ceialalte nevral-gii

criza dureroasa poate fi Tn sot-la de fenomene vegetative:

- tulburari vasomotorii locale
- caderea parului
tulburari digestive (greafa. varsatura)

Gauze expunerea la frig," umezeaia si curent de aer efort fizic mare

miscari bruste ale capului ce implica coloana cervicala spondiloza cervicala reumatism herpesul zoster
intoxicatii cu: nlcottna si alcool traumatisme si-tumori cervicaie

- dependente de evolutia factorilor cauzali

Cpnduiia- - eliminarea cauzelor infectioase, cauzelor toxice tera(ie<it(ca; - tratament mec'Icamentos:
- antiaigice (salicilat, algocalmin)
— calmante (piafen, ketorol)
- barbituric© (carbamazepin, Tegretol)
- procedee fizioterapeutice
- diadinamies
— ultrasunete
— solux
- infiltratii cu xilina ale nervuiui Arnold

Evaluate - radiografie stmpla .

paraclinica _ radiografie cu substanta de contrast
- mielografie gazoasa

67
68 F
 - sunt precizati factorii etiologici
- hernia de disc, proces tumoral, etc.

Tn teritoriu! senzitiv se distribute ramurile anterioare ale nervilor L5-S1-S3; prin asocierea acestor ramuri rezulta pe peretele posterior al cavitatii pelviene plexul
anatomic sacrat
unica ramura teriforiafa a plexulut sacrat este nervul ischiatic (sciatic mare)
sciaticu! paraseste pelvisul prin scobitura ischiatica, strabate fesa si.interstitiul muscular posterior al coapsei
i pana Tn- regiunea poplitee, unde se divide Tn nervii per- j ononier
comun (sciatic popiiteu extern) si tibia) (sciatic | popiiteu intern)
Manifestari - senzatie dureroasa pe traiectul si tn teritoriul de distribute al
nervului sciatic (sindrom dureros)
- radiculita = atingerea radacinii: L5,S1.S2)
- plexita - prinderea nervului in gaura de conjugare
- Tn paroxismele dureroase, durerea survine brusc pe traiectul
nervului, pe fata posterioara a coapsei
- hipoestezia
- anestezia
Manevre pentru examinare:
- declansarea durerii prin elongatia nervului:
- manevrarea Lasegue (ridjcarea mernbrului inferior Tntins)
- manevra Nerl (pacientui nu poate ridica un object de jos fara sa
fiecteze genunchiui)
- mers pe calcai (durere profunda datorata presiunii nervului sciatic
la plan dur)
- senzajia dureroasa este Jocalizata in regiunea Iombara si poate
cobora pe unul din membrele inferioare de mentionat ntclodata
bilateral, unde poate fi resimtita pe fata superioara a coapsei si
gambei, cu iradiere la glezna si calcai
- pacientui adopta anumite pozitii ale coloanei vertebrale, ale
trunchiului si mersului (pozitii antalgice):
- scolioza cu trunchiui Tnclinat de partea opusa mernbrului afectat,
pacientui se sprijina mai mult pe piciorul sanatos
- mersul este schiopatat
-- Tn pozitia sezand sta pe o singura fesa ;
Caracteristicite - variaza de la un'bolnav la aliu', cu caracter intermitent sau
durerit continuu
- durere brusca dupa efort fizic
- intensitatea poate merge de la Jena dureroasa pana la paroxismul
dureros sub forma de arsura profunda, ruperea nervului, sfasiere a
fesuturilor
67
69 F
 - durerea poate fi accentuata de tuse, stranut, suflarea nasului,
defecate, mers, pozitia sezanda
- durerea poate fi Tnsotita de:
tulburari discrete de sensibiiitate, (hipoestezia superfictala la niveiul
picioruiui)
f - tulburari de tonus muscular (hipotonia mushilor fe-sieri si
Lijjatncate vot-br
muschilor gambei)
r - tulburari de reflectivitate (diminuarea sau abolire reflexului Ahilian
- tulburari de circulate (hipotermie si cianoza mai ales ia picior)
- tulburari trofice (amiotrofia pediosului cu fixarea haiucelului Tn
fiexie)
- In sciatalgia datorata herniei discului intervertebral, tul-burarile
asociate pot fi mai pronuntate, iar tulburarile motorii pot sa capete
caracterul asa-numitei sciatici paralizante, cu paralizia extensorilor
picioruiui si mers stepat (fig. 17)

^^^^^^^^4ilidj>« libra* ^^^^^^^^^^^^^^ ^H™°°"

*ab!^s°D"a Petasre

Gauze - efod fizic: ridicarea unei greutati, aplecare Tnainte, sari-tura,

pozitia ortostatica sau aplecata prelung, torsiunea trunchiului
- expunerea tndelungata la frig si umezeala
- modificari degenerative la niveiul discurilor, inelelor si ligamentelor
vertebrale
- reumatismul vertebral degenerativ (spondiloza si spondilita) .
- arahnoiditeie
67
70 F
 ~ morbul Pott lombar
- traumatismele si tumoriie lombare (foarte rare)
- 80-90% din cazuri este hernia de disc Iombara L4—L5 si hernia de
disc lombo-sacrata L5-S1
Evoiifi|ie si - nefavorabii Tn spondilite, morbul Pott, tumoii metasta-tice si
prognosije vertebrale
- favorabila Tn hernii de disc
- evolutia si prognostics depind de facforii si cauzeie care au
provocat nevraigia sciatica
Examinari - ciatele pentru stafaiiirea diagnosticum etiologic si topografic se
paraciinice obtin prin examenul radiologic al coloanei iombare (fara si cu
substanta de contrast)
- computer tomograf, rezonanta magnetica, eiectro-miografie.
Conduit a - Tn faza acuta, pacientului i se asigura pozitie de repaus pe un pat
terapeutica Tn trepte sau pe un plan orizontai dur
- sub saltea introclucem o scandura
- antiaigice = algocaimin, novalgin, calmant 3
- antireumatice = indocid, paduden, diclofenac, profenid
- miorelaxante = diazepam, tetrazepam
- decontracturante ==. ciorzoxazona, midocalm, muscalm, baclofen
- cand se..urmareste Tnlaturarea procesului edematos infiamator -
ACTH sau alti corticoizi
-- masaje
- proceduri fizioterapeutice:
- termoterapie
- raze ultraviolete
- Rontgenterapie
- ionizari
- .Rontgenterapia profunda, fombo-sacrata 50-100 R
- tratament balnear antireumatismal
- infiltratii paravertebraie cu novocaina 1 % , boicil, acetat de
hidrocortizon, dyprophos -
- brau sau corset lombostat dupa disparitia durerilor
- scbimbarea locului de munca, Tn cazu! eforturilor fizice
- laminectomia cu extirparea discului lateral In'sciatica rebela de
peste 6 iuni

6.1 .5. PREVERocREA wmmnuoK. rase tm

Expresie a procesului de degenerare nucleara Tnsolita de. exteri-orizarea de material discal Tn canalui spinal, hernia de disc apare Tn con texts unor factori constitutional!, cat si a
unor factori determinant!. Factorii constitutional!, cu determinism.probabil genetic, detin prioritatea, explica de ce Tn conditii de soliciijari mecanice identice un individ face hernie de

67
71 F
disc si altul nu. Factorii determinanti (printre care microtraumatismele repetate si esalonate Tn timp) indue modificari degenerative lent progresive ce core-spund noliunii anatomo-
clinice de discopatie Iombara: alierarea structurii discului intervertebral prin scaderea hidrofiliei mucopolizaharidelor cu dimi-nuarea Tnaltimii discului intervertebral respectiv
suprasolicitarea mecanica a apofizelor articulare ce preiau din punct de vedere mecanis sarcinile discu lui degenerat. In contextul unor factori favorizanti: orioslatismu! prelungit,
obezitatea, frigul, umezeala, posturi de lucru necorespunzatoare, sarcini repetate; procesui de uzura afeeteaza eel mat frecvent doua segmente aie rahisuluiicu mobilitatea cea mai
mare: segmentul cervical si lombar, pro-ducand severe invalidari vertebrale ce implica schimbarea locului de munca, concedii medicale prelungile, sau pensionari premature cu' grave
consecinte asupra individului si- societatii.
Cunostintele actuale de biomecanica ale coloanei vertebrale au permis eiaborarea unui pan de masuri ergonomice utile atat Tn arneliorarea perfor-mantelor cotidiene la munca,
distractii, odihna; pentru reeducarea bolnav-ilor cu maltorrnatii vertebrale si a celor cu hernii de disc, ameliorati sau vin-decati conservator sau chirurgtcal, prin adoptarea unei educatii
posturale a coloanei vertebrale statice si dinamice, cat si pe dezvoltarea musculara.
Educatia - urmareste rsducerea la minimum a lordozei Iombare,
posfurala recomandand o postura cat mai apropiata de pozitia verticala
statica - Tn ortostatism: se recomanda adoptarea unei posturi cu corpul
Tnclinaf usor Tn fata, urmarirea cu privirea a pasi lor, evitand
dezechilibrarile bruste ale coloanei Tn timpul mersului pe planuri
denivelate
- tn pozitie sezanda: folosirea'unui suport sub planul . picioareior care
sa permiia ridicarea pianului articu-
latiilor genunchilor peste cea a articulatiilor coxofemu-rale (intre
trunchi si coapse sa se realizeze un unghi ascutit)
- in pozitie cuicat: adoptarea unei posturi Tn decubit dor-sat pe un
pat tare (care sa nu faca sageata), cu capui in flexie, membreie
pelvine cu genunchii flectati (pentru a reduce lordoza Iombara),
(intermitent membreie pelvine se pot mobiliza spre torace).
- se contraindlca repaosu! Tn decubit lateral si mai ales Th decubit
ventral
- scularea din pat trebuie sa se faca prin rostogolire pe o parte,
pana la marginea patului, ridicarea coloanei vertebrale Tn bloc cu
sprijin Tn cotui si mana respective, Tn timp ce picioareie sunt
lasate jos din pat
Educatia - urmareste evitarea posturii nocive utilizata Tn diverse activitaii: de
posturala flexie ventrala a coloanei toraco-lombare cu genunchii extinsi:
dinamica postura "Tn consola"; asociata cu miscarea de rasucire Tn ax.
- arneliorarea performantelor motorii se poate realiza prin
adoptarea unei posturi spinale optime:

67
72 F
 - elaborarea de deprinderi de la varste cat mai reduse
- utifizarea spalierelor
- suspendarea corpului
- permite stergerea curburii coloanei vertebrale
- ameiiorarea lombargiilor de pozitie
Pentru ridicarea de greutati se recomanda:
- adaptarea greutatii de ridicat la posibilitati fizice, la rit-mulde
lucru, alternand timpii activi (de ridicat propriu-zis) cu perioade
mai lungi de repaos
- evitarea ridicarii greutatilor cu cofoana lombara reflec-tata (Tri
consola). Postura spatelui Tn:
- "undita de peste"
- " in semn de intrebare"
- "frant de mijioc"
este de evitat, din cauza solicitaritor importante ale dis-curilor
intervertebrale. Atitudinea optima consista Tn Tnclinarea
corpului Tnainte perpendicular pe bazin, fara a fiecta spateie,
punand Tn tensiune muschii toracali si abdominali, astfel ca
spateie sa fie mentinut rigid
- evitarea ridicarii greutatii prin rasucire
- asezarea greutafii cat mai aproape de corp reducand bratul
parghiei, incercand a suprapune centrui de gravitate al greutatii
de ridicat cu cei al corpului, greutatea .trebuie tunita la nivelul
bazinului si nu la nivelul toraceSui
- ecartarea membrelor inferioare pana la maximum lar-girea
bazinului pentru ca centrui de gravitate al corpului sa se situeze
Intre punctele de sprijin
- flectarea membrelor inferioare, fara a depasi un unghi drept
pentru coborarea centrului de greutate si ameiiorarea stabilitatii
- utiiizarea Tncaitamintei cu tocuri reduse confera o baza de
sus^inere crescuta, fiind de evitat tocurile Inalte
- pentru a evita anurnite greutati de volum mare, se recomanda a
decala pozitia picbarelor, cu un picior dispus oblic Tn fata
celuilalt
- flectarea membrelor inferioare pentru coborarea centru-Jui de
greutate si ameiiorarea stabilitatii, fara a depasi un unghi drept
- la ridicarea unui obiect se va ridica Tnainte caput pentru a
redresa gatul, apoi flectarea mentonului. Aceasta permite
segmentelor coloanei vertebrale de a se adapta.. relaxand
muschii spatelui
73
- *!xarea greutatii cu ambeie maini (cu palma, evitand ;priza"
incorecta cu varfu! degetelor, scazand astfel ten-siunea pe
antebrate, brate, piept)
- ridicarea greutatii propriu-zise se face prin extensia musculaturii
centurii peivine, a coapselor si gambefor, apoi prinm sumarea
fortelor a muschilor trunchiului, respectiv a membrelor
superioare, folosind principiul "tirbusonului" (pentru ridicare,
respectiv coborare este necesar un efoft sinergetic si nu
succesiv ai maseior musculare ce mobilizeaza diferiteie
articulatii ale membrelor inferioare;
- mobiiizarea greutatii ridicate se va face numai prin deplasarea
coneomitent a corpului cu greutatea, sin-cronizand trunchiui cu
picioarele Tn directia dorita, fara a rasuci trunchiui (miscarea de
rasucire induce presiu-ni crescute dear pe o parte a discului
intervertebral, ceea ce explica frecventele hernii de disc aparute
prin expulzia fragmenfelor de disc degenerat), cu mainile Intinse
- mobiiizarea greutatii In functie de parametrii fizici ai acestuia:
purtarea greutatii de preferinta pe spate, daca sarcina trebuie
tinuta Tnaintea corpului aceasta trebuie ridtcata numai pana la
nivelul bazinului. Se vor evita manevre de ridicare si/sau
deplasare a greutatii prin rotire Tn ax, tractiune, basculare,
dezechi lib rare succe-siva a greutatii In timpul t ran sport uiui,
accele.rarea miscarii de ridicare a greutatii sporeste direct
proportional compresiunea discului intravertebral.
- repunerea greutatii se va face de aceeasi maniera, Tn sens
invers (este la fel de periculos a lasa din mana sau a repune o
greutate inadecvat, ca si ridicarea necorespunzatcare a
greutatilor)
Pentru soferii prbfesionisti sau amatori, cat si pentru pasagerii cu
antecedents discale, pentru a limita sur-menajul vertebral-lorn
bar se recomanda:
- adoptarea unei posturi comode tragand scaunul cat mai
aproape de volan, sau de tabloul de bord, avand genunchii
dispusi mai sus decat articufaritatile soldu-rilor, iar spatarul
Tnclinat fata de verticala la un unghi de 20-30° .
- evitarea folosirii spatarelor suplimentare, care maresc iorcloza
coloanei
- evitarea rularii pe drumuri nemodernizate
- utiiizarea de pauze pe itineratii lungi
 - evitarea posturilor neadecvats, Tn flexie, peste compor-
■ lamentul motor, Tn timpul depanarii, chiar daca nu se ridica
greutati: de exempiu regiajul carburatiei, sau aplicarea coloanei
vertebrale direct pe sol, cu precadere iarna
- evitarea rezolvarii penetor de cauciuc, Tmpingerea masinii
derapate din sant, ridicarea masinii scapate pe eric, etc.
- folosirea masinilorcu suspensie buna
- evitarea rasucirii Tn ax a.coloanei vertebrale, la viraje stranse, Tn
special pentru soferii ce conduc utilaje grele
- pentru pasagerii din mijloacele de transport, cu malformatii.
congenitale sau dobandite ale coloanei, cat si pentru cei operafi
de discopatie.lombara se recomanda
■ asezarea traversal fata de sensul de mers, sau asezarea pe
scaune pentru a evita de a fi traumatizati in timpul franarijor
bruste; de asemenea nu se recomanda asezarea pe puntea din
spate
- menajand astfel de trepidatii segmentul lombar
Pentru gospodine.se recomanda:
- evitarea ridicarii greutatilor,- a bascuiarii coloanei lom-bare,
rasucirea Tn ax, efectuarea de hiperextensii cervi-caie si
lombare
- pentru transports greutatilor se recomanda folosirea sacoselor
pe ,raate
- fclosirea pentru curatenie a preiungitoarelor de la aspirator, a
maturii cu coada
- evitarea posturii Tn flexie la spalatu! rufelor, calcat, Tn timpul
efectuarii toaletei ■
- purtarea pantofilor cu toe Tnalt
Pentru copii se recomanda:
- evitarea jocuriior inadecvate: "capra pe deselate", sau pentru
fete "podul", precum si a sporturitor ce impttca o hiperlordoza
lombara ■
- evitarea posturilor inadecvate pentru a Tnvata Tn decubit
ventral, cu capul Intre mainii, sprijiniti Tn coate

Pentru sportivi se recomanda:

- recrutarea pentru activitati de performanfa trebuie sa se faca
riguros, exciuzand candidatii cu malformatii spinale congenitale
si dobandite si discopatii
- dezvoltarea rezistentei fizice, psihice fara a prejudicia rezistenta
organismului
74 77
 Ciclismul, motociolismul, halterefe, canotajului, ienisul de
camp si de masa, voieiui, aruncarea greutatii. Tnotul Tn stiful bras,
sarifurile de pe trambulina, parasutismuL schiul pot aduce prejudicii
Tn timp.asupra structurii dis-cului intervertebral.
Dezvoltarea - urmareste Intarirea musculaturii abdominale (a flexorilor spinali) si
rousculaia exte'nsia pasiva a musculaturii pa rave rteb rale (a extensorilor
i spinali) pentru a evita favorizarea unei hiperlordoze lombare
folosind exercitii izometrice si izo-tonice.
Tn concfuzie - realizarea Tnca din scoala a deprinderilor necesare efectuarii
activitatilor profesionaie viitoare, a cunoasterii riscurilor fizice,
precum si a diverseior agresiuni ce pot apare In mediu! cotidian
se. constituie fntr-un deziderat de luat In consideratie. Educatia
fizica utilitara pre-pro-fesionala va permite adoptarea rapida si
fara riscuri ia conditiile de munca si yiata. dar si crearea unei
atitudi-ni creative:ce va creaeievuiui siguranta in mediui in care va
evolua;
Sindrom care se earacterizeaza prin tulburari motorii, Tn principal pa-raiizie asociata
cu tulburari de: ■ > -
— sensibiiitate, trofice, vegetative . — determinat de leziuni structural ale fibreior
nervoase ale nervilor periferici.
Gauze - iritatia fibreior nervului (fibre motorii si senzitive)
- staza vasculara sau ischemics prin biocaj pasager al conducerii
nervoase .fara Intreruperea fibreior
- ruperea"fibreior nervoase cu ramanerea scheietului con-juctiv al
nervului care. Trilesneste regenerarea acestuia
~ elongatii si contuzii = leziune Tn continuitate
- sectionarea-completa a nervului :
. In functle de
repartitia leziuniior anafcmo-patologice clasi-
ficarea nevritelor este urmatoarea:
— radfeuffte
— plexite
— mononevrite

75 77
 — muitinevrite
— poltnevrite
" — poliradiculonevrite
Manifests!! - scaderea severa sau disparitia fortei muscuiare In ten-toriul de
distribute al unuia sau mai muitor nervi motorii sau micsti
- pareza (paresis - slabire) = paralizie incomplete sau pastrarea
re'ativa a fortei muscuiare
- paralizia (para = asemanator cu; lysis = distructie ; dizoivafe)
- paralizia/pareza poate fi cu caracter tranzitoriu sau definitiv in
functie de felui leziunii
Haciicuiita - nevrita segmentului radicular al nervuiui motor periferic
— eel mai des Tntalnit Tn practica este afectarea cozii de cal si
anume radacinile spinale L2-CC1
Plexita « — nevrita unui plex nervos somatic
paralizie de — cervical
plex — brahial
— lornbar
— sacrat \
— rusinos

6.3. PlEAUMi I^HffiJODI IlISAHKAXr

Supurt plexul brahial este situat Tn regiunea subclaviculars si axilara fiind alcatuit din uitimele radacini cervicaie C5-C3 si radacina toracica D4
anatomo- din plexul braxial iau nastere toti nervii care inerveaza muschii membrelor superioare si ai centurii scapuiare (fig. 19)
fiziologic
Qauze: — traumatisme supraclaviculare /
- leziuni chirurgicaie (rar)
- paralizia de radial a purtatorilor de carje
— fracfuri de clavicula
- smulgeri sau elongatii care produc lezarea trunchiurilor
sau ramurilor plexului
™ plagi supraclaviculare sau axilare datorate armeior de
foe sau albe
- infectii diferite (Tn special virale)
— vaccino-seroterapie (antirabica, antitetanica)
- arahnoidita cervicala
~ cancerul vertebra!
81
- paralizia piexuiui brahia! poate fi partiala sau totala
- paraiiziile partiale:
- In functie de radacinile sau trunchiurile nervoase afec-tate sunt
de 3 tipuri:
— tip superior
— tip mijtociu
— tip inferior
- tuiburarile prezente pot fi: motorii, de sensibiiitate si vegetative

Tuiburari motorii in paralizia partiala:

- flexia antebratului pe brat este redusa
- bratul este inert
- miscarile umarului abolite
- umarul si bratul sunt usor atrofiate
- musculatura este fiasca
- hipoestezie externa pe brat si antebrat
- este posibila numai ridicarea partiala a umarului prin muschiui
trapez

Tuiburarimotoriilnparalizia totals:
- membrul superior este imobilizat, atarna inert 'limba de clopot"
- amiotrofii marcate
-- hipoestezia umarului
- hipoestezie antebrat fata dorsala

Tuiburari de sensibilitate:
- scade sau dispare sensibilitatea superficial^ sau/si profunda

Tuiburari vegetative. ~
cianoza ~ edem
- hipotermie locala
- hipersudoratie
- tegumente Tnrosite
depind de cauza care a produs paralizia si de forma cltnica a
paraliziei
paralizia traumatica are evolufie lunga cu sanse minime de
recuperare a deficitului motor si senzitiv Tn cazul paraliziei
totale de piex brahial, pacientii raman de multe ori cu
invaliditati permanente
so
 contureaza cubitusul si ajunge la pumn intervine Tn actele de
precizie ale degetelor inerveaza muschii care realizeaza
adductia mainii fibrele senzitive inerveaza 1/2 din suprafata
palmara si dorsala a mainii - degetul inetnr si mic (fig. 21)

traumatisme mir.ore profesionale la

- sculptori, cismari
- tamplari, delist!
— telefoniste, dactilografe
traumatisme mari:
— fracturi
— luxatii
- raniri
e cotului sau cubitusului
TBC, sifilis (foarte rar)
bofi infectioase - lepra '

"gheara cubitala" = flexie permanenta a ultimelor 2 degete cu

hipoestezie sau anestezie (fig. 22)

abductia si adductia degetelor este anevoioasa si incomplete

pacientui nu poate uni varfurile tuturor degetelor
pacientui nu poate face mana "caus"
pacientui executa cu greutate sau deloc miscari fine:
— cantatul la instrumente
- scrisul si cusutul
-- Tncheiatul si descheiatul nasfurilor aspect scheletic al mainii
prin tulburari trofice ale muschilor interososi dorsali si ai
muschilor eminentei hipotenare
tulburari ate tegumentelor:

S80

82!
t
 - pieleuscata - sunt Intalnite la niveiul pielii, oaselor si muschilor
— cianoza - pielea se subtiaza sau se.jngroasa
Evolutia si - nefavorabila in cazul paraliziei adductorului poiicelui nefavorabila in - unghiile devin fragile (degetele l|, HE)
prognostics cazul leziunilor traumatice cu gheara cubitala accentuate Tulburari vaso-motorii
Conduita ter- - tratament medicamentos' - cianoza
apeutiea — vitaminpterapie ~ hipotermie
- procedee fizioterapice: Tulburari de sensihtliiste
ionizari cu iodura de potasiu -- gaivanizari ~ hipoestezia/anestezia la 2/3 externa ale palmei a primelor 3
— bai degete
- cultura fizica medicala - amiotrofii usoare ia cronici
- intervenjh chirurgicale: Evolutie si - evolutie lunga si recuperarea scazuta cand pe langa paralizie
prognostic leziunile provoaca si tulburari de tip iritativ (nevralgii cauza'e)
— sectionarea interososi lor pe tendoanele extenso-rilor in ghiara
cubitala - recuperare minima in traumatismele grave
- snvaliditatea este definitive
6.3.3. PARAUKKA WERVCMl m&mi &W (fig. 23) Gondii ita 1 - identic cu ce! al peraliziei plexului brahial
Suport - nervul median este alcatuii din ramurile terminate ale plexului terapeutica
anatomo- brahial
fizfologic - inerveaza muschii epitrohleari, majoritatea muschilor lojii
anterioare a antebratuiui (efectueaza flexia mainii pe antebrat) o ATENJIE! se va respecta cu strictete tehnica de injectie intravenoasa la venele de
la plica cotului ■
parte din muschii mainii (cei cu rol in adductia si flexia poiicelui
realizand cea mai importanta miscare a degetelor; functia de consecinta injectarii paravenoase a substanteior cu actiune neurotica este
apucare - prehensiune — a mainii; "pensa polidigitala" foarte grava determinand printre altele paralizia nervuiui median
-- fibrele' senzitive inerveaza 1/2 din fata anterioara a degetelor - dupa punctia venoasa si eliberarea garouiui injectarea acestor substante se va
aratator si mijlociu si 2/3 din fata palmara a mainii " efectua foarte lent
~--------r- - traumatismele directe ale nervului median: - la cea mai mica senzatie dureroasa sau iritativa, hematom, refluarea de
Gauze - fracturi, raniri, compresii' substanta pavi/perimentos, lipotimte. sau coiaps se intrerupe imediat
- boli infectioase injectarea de substanta
- artrrta si pofiartrita reumatoida - vor fi apiicate primele masuri:
- compresii profesionale = stornatolog prin cleste. croitorii prin - compresarea cu un tampon steril timp de 3-5 minute
foadeca, laptarii prin muls - la indicatia mediculut se vor injecta substante neutralizante
- compresiuni prin garou -
- injecfii intravencase gresit 'executate =■ paravenos cu substante
precum: calciu clorat, clorura de sodiu, miofii-in; substante a caror
actiune necrozanta duce la Iezarea nervului median la niveiul pjicii
cotului "sindrom iritativ-nevritic"
Suport - porneste din plexul sacrat si este format din a patra si a/ cincea
Wlanifestari: Tulburari moiorii: " / ■-' policele nu poate fi flectat '' ' anatomo-
- pacientui nu poate inchide pumnul radacina lombara si din radacinile sacrafe S1-S2-S3
fiziologic - acestea scunesc tn bazin, ies prin gaura sciatica si patrund pe
- prehensiunea se executa cu dificultate
- indexul si degetu! mijlociu nu pot fi flectate fata' externa a coapsei,' fmpartindu-se Tn regiunea poplitee in
- pacientui se Tncheie greu, nu poate lua un ac doua ramuri terminale, antagoniste ca functie
- sciatic popliteu intern - nervul tibial
~ pacientui nu poate atinge cu degetul mare degetu! mic Tulburari - sciatic popliteu extern - nervul peronier comun
trofice - sciaticul are functii motorii, ssnzitive, trofice

84 81
 - inerveaza musculatura flexoare a gambei pe coapsa, musculatura - cu substante neurolitice Tn apropierea nervuiui
flexoare si extensoare a piciorului, musculatura extenso-flexoare a - natura profesiei: - parchetari, mozaicari, plapumari,
degetelor piciorului pavatori; sunt obligati sa stea mult timp Tn genunchi
- sensibilitatea tegumental a gambei Tn totalitate este asigurata de
fibreie sale senzitive ****** £ IjTj f dxUrhwta^ •iu>d3 71 ill II V..fr-» u**
- sciaticul este eel mai lung si eel mai mare nerv
- paralizia totala a nervuiui sciatic se Tntalneste destu! de rar, mai ^aiia-ff!If-*— \•
frecvent apar paralizii ale uneia din cele doua ramuri terminale
sau cu picioareie incrucisate sub ci rezuitand o com-primare
Cauze - compresie si fracturi ale pelvisului
- compresie si fracturi ale femurului repetata si de durata a truncbiului nervuiui intre capul
- traumatismele nervuiui prin raniri pe front peroneului si suprafata tare pe care sta muncitorul respectiv
- elongatia brutala in cursul unor probe sportive 24).
(tig.
- "calus si inflamatie Paralizia Cauze:
- compresie prin tumori ale pelvisului nervuiui - in general de natura traumatica, Manifestari: ' .
ATENT1E! — una din cauzele paraiiziei totale a nervuiui sciatic este sciatic - pacientui nu poate sta pe variul picioarelor { nu se poate ridica si
executarea incorecta a injectiei intramusculare Tn regiunea fesiera uopHteu nici merge)
intern
prin lezarea nervuiui sciatic sau a ramuriior sale sau prin injectarea - "picior scobit" = apar atrofii musculare ale boitei plantare si
Tn nerv/langa nerv a piciorul devine foarte scobit cu degeteie flec-tate in gheara si de
unor substante medicamentoase ca de exemplu: saruri de chinina aceea mai scurf
bismut, suifamide - hipoestezia/anestezia plantara (marginea externa a piciorului si
— pentru a prevent' aceste accidente trebuiesc respec-tate varful degetelor)
urmaloarele reguli: - tuiburari trofice
- iocul de electie al injectiei intramusculare Tn regiunea fesiera este — edem
patratul superoextern al muschilor fesien
— cianoza picforuiui
- degresarea si dezlnfectarea iocului fixat cu alcooi sanitar
- caracteristicile acului sa corespunda scopului injectiei — ulceratii plantare (fig. 25)
PHllriHU^ Y m. .,,1
intramusculare s: pacientului
- ia aparitia de senzatie "durere vie" se va extrage imediat acul
- injectia IM se va executa Tn alt loc
- obligatoriu alternarea locurilor unde se efectueaza injectia
|— L j
\
intramuseulara
Evoltrtiasiprog- — Tn functie de gravitatea leziunilor nervuiui sciatic
- paralizia totala a sciaticuiui "picior balant"
- pierderea completa a tuturor miscarilor piciorului si degetelor
nosticul para- - in caz de leziune traumatica grava, paralizia este defin itive iar
liziei nervuiui prognosticul nefavorabil
piciorului sciatic
- hipotonie fesiera
- pliul fesier coborat Gondiiita - medicamentos
fVtantfestari f {
- "mers stepat" = eand atinge solui Tntai cu varful piciorului apoi cu terapeutica: antalgice = algocalmin, novalgin, pirazolidina, ketorol, etc
calcaiui antireumatismale = indocid, paduden, dicioienac, pro-fen id, etc
- hipoestezie/anestezie pe fata externa a gambei si la nivelul vitamine, medicatie antiinflamatoare: prednison, etc
piantei - infiltratii paravertebrale cu ncvocaina 1 %
Paralizia Cauze: - Impachetari calde
nervuiui - traumatismele - fractura peroneului (vutnerabilitate deosebita prin - bai termaie, masaj
sciatic asezarea trunchiului nervuiui langa capul peroneului)
popUteu f - proceduri fizioteraplce:
extern injecfiile: - ionizari cu saliciiat, novocaina "
- Tn nerv cu scop anesteziant - raze ultraviolets

84 82
 -- Iratament balnear'antireumatismal: Herculane, Eiorie Nord - tulburari de gust
- tratament chirurgical: Evolutia si - paraiizia "a frigore" in forma usoara se vindeca total In 2-3
- imobiiizarea ailiculatiei tibio-torsiene (artrodeza) la picioruf prognostic saptamani
paralizat ' - prognostic nefavorabii daca nu s-a vindecat dupa circa 3 iuni
- In cazul parahziiior definitive se pot apfica aparate ortopedice - paraiizia faciala poate recidiva de aceeasi parte si contralateral
pentru ameliorarea tuiburarilor de mers - compiicatia cea mai grava este spasmui facial (hemispasm faciaf
Paralizia nervuiui facial post paralitic) prin contractia musculaturii hemifetei paraiizate
1
Nervul facia! este neiv motor care inerveaza muschii unei 1/2 a fetei (hemifata),
muschii urechii externe, muschii fruntiisi pieiosul gatului. - ex.: cand pacientu! Inchide ochiul se ridica si coltui buzei de partea
Lezarea'nervuiui facial determina paralizia acestor muschi, Tnsotita uneori de tuiburari afectata
de sensibilifate si de gust. Gandurta Cauzal:
Cauze: - cauza majoritatii paraliziilor facial© aproximativ 80% este Inca teraneutiea: - antiluetic, antiJnfectios, radioterapic, neurochirurgical
necunoscuta Medicamentos;
- este atribuita unei infectii virale sau frigului de unde si denumirea - vi tarn i note rap ie
"a frigore" - cortizon
- aproximativ 20% din cazuri sunt determinate de trauma-tismele Procedee fizioterapice
bazei eraniene, procesele supurative de vecina-tate (otice), - unde ultrascurte
- ionizari cu iodura de potasiu
meningita bazala, boli infectioase (difterie, febra tifoida), sifilis,
Masaj facial si exercftii active de inervatie; cand ochiu! nu 'se poate
herpesui genicular, tumori de vecinatate
inchide complet efectuam pansament "sticla de ceasornic", iar
- leziunea nervuiui facial poate avea loc atat la nivel central cat si la
noaptea se acopera ochiui dupa ce In prealabil l-am badijonat cu
nivel periferic crema — bepanthen
Manifestari - paralizia faciaia este precedata de dureri auriculare sau dureri la Chirurgical
nivelul mastoidei - are indicatii limitate
- in cateva ore se instaleaza asimetria faciaia (stmptomul eel mai Binest ia - evitarea curentilor de aer rece
caracterisiic) - evitarea frigului
- jumatatea paralizata a fetei pare moale si fiasca (santurile si
- acoperirea ochiuiui lagoftalmic cu cornpresa
cutele normaie ale fetei se sterg)
- ochiul este larg deschis chiar si in somn "ochi de iepure" Paraiizia facta'n va trebui deosebita de paraiizia faciala centrala care cuprinde
(lagoftalmie) ■ numai etaju! inferior al fetei
- epifora = acumulare de secretie lacrimara
- spanceana si coltul gurii de partea paralizata sunt mai coborate
- trasaturile fetei si in special gura sunt trase catre partea
sanatoasa 0.6. FAimfflJIA SERT&£« 0€UM>MOTOM
- in miscarile automate ras/plans asimetria- fetei se accentueaza
- daca paraiizia depaseste 2 iuni apare o contracture ire-versibila cu Nervii oculomctori sunt:
trasaturile deviate de partea bolnava ~ nervul ocuicmotor comun {perechea a IH-a)
- fluieratul si sufiatul sunt imposibile datorita paraliziei orbicularului - nervul patetic (perechea a IV-a)
buzelor
- dificultate in pronuntare a cuvinteior datorita paraliziei muschilor - nervul ocuicmotor extern (perechea a Vf-a}
obrazului si buzelor
- hipoacuzie prin paraiizia tensorului timpanului /
- dificultate In masticatie - alimentele se aduna fn vestibui _
.'
-- pielosu! gatului nu se mai contracts.
84 83
 Paraiizia - nervul inerveazamuschii ochiuiui cu exceptia dreptului extern si
nervului marelui oblic, precum si pupifa
oculomotor " - pacientui prezinta in paraiizia compieta oftalmoplegie cu ptoza
comun
paiprebala(fig. 26)
f a b
- strabism extern
- pupila este imobila, midriatica
- reflexui fotomotor si de acomodare la distanta sunt aboiite
Paraiizia - nervui inerveaza oblicul mare
nervului patetic - pacientul prezinta strabism superior
- imposibilitatea pacientului de a privi In jos si In afara de partea
lezata ,\
~ diplopie 1j
- pacientui prezinta vertij cand apieaca capui pe umarUI sanafos
sau coboara scari
Paraiizia - inerveaza dreptul extern care trage ochiul Tn afara
nervului - pacientui prezinta strabism intern
oculomotor - dipiopie orizontaia homonima
extern - pacientul'prezinta atunci cand privesie degetul limitarea miscarii
Tn afara (fig. 27)

84 84
 Artera cerebrala anterioara Bulb olfacGv
i. -- aijsranta perforata
posieiioara Tract olfacSv
Cauzeie - traumatisms sau compresiuni Alicia cerebrala rnedie Artera comLinicama
(sylvian^) antertoars
paraliziei -- turnori ale orbitei si aie bazei craniului
Insula-—------------- Nervy opSc Cfiia2ma
nervilor - anevrisme si tromboflebite ale vaselor de ia baza craniului opBc3 Artera carotids
oculomotor! - meningite, accidente vasculare cerebrale (trombozele :si Lobul temporal int Artera
hemoragiile in .special la nivelul trunchiului cerebral) comunicanta
- lues, infectii ottice postetioara
Nerv oculomotor Art
- diabetul zaharat Artera cerebrala cerebrals post Art.
Evolutie si - sunt dependente de afectiunile sau cauzeie ce le-ai; determinat posjeiioara t cerebeloasa sup. Nerv.
Altera cerebrala
prognostic - in cazul afectiunilor infectioase grave prognosticul este rezervat SL^ertoaia trigemen Nerv.
abducens (VI) Nerv.
- Tn cazul afectiunilor neurologice prognosticul este rezei-vat, Altera baziJiara
Facial Nerv. aajstic
nefavorabii Altera vertebraia Nerv. glosofarfngian
Artera spinata anterioara Nerv. vag
Ait cerebeloasa am.-
wtatfuva spinarii inf. Hemisfer cerer?
ei06

Artera cerebeloasa poslero-irilerioara

Art. comunicanta post-

Ginis cinguli Artera cerebrals anterioara
Glanda pinealS
Corpul calos
Nervul.ocuio-motor
Artera cerebrals post. Columna Fornicis
Nervul trohlear- ra Telia Ohoioidea
Artera bazlliarS / / 4ra Y™
<^jjrj - Artera cerebeloasa^ Ar carete- Ventr. Ill Vena cerebri
oasS post-mf. antero-lnierioara vertebraia * Artera splnalS anterioara si magna
posterioara

Accidentele
vasculare cerebrale
reprezinta una dintre
cele mai impor-tante
cauze de mortalitate si
invaliditate din lume.
De cele mai mufte off
aceste accidente sunt
asociate'cu bolile
cardiovasculare.
Aproximativ 60% din accidentele cerebrovascular sunt determinate de procese
ischemice. Vascularizatia creierului este asigurata de arterele carotide interne si
arterele vertebrale, ultimele unindu-se pe iinia rnediana, formand trunchiui bazilar
care apoi se divide Tn ramurile terrninale'(fig. 28 si fig. 29). ■
Circulatia cerebrala deficitara sau suprimata total intr-un anumit terito-riu
cerebral determina tulburari functionale sau structurale, exteriorizate clinic prin
92 85
Fisura calcarina
Art. cerebr. ahter,
Ram. ale artere'
Comunicahia anter. cerebral© post
Nervul optic —
semne
tranzitorii sau definitive.
ischemia cerebrala este determinate de:
— leziuni als peretilor vasculari
— emboli! cerebrale
— hipopiazi aie arterelor cerebrale
— factori hemodinamici
Factori de rise: - predispozitie ereditara
- hipertensiune arteriaia
 - sedentarism
- obezitate Debutul ATS cerebraie consta Tn pseudoneurastenia arteriosclerotics sau
- aicoolism sindromu! neurastenic arteriosclerotic.
- tabagism
- neurotoxice "■
- stress
Leziuni • Arterioscleroza:
anatomo- = proces de degenerescerita hiafina a perefiior arteriorelor cerebrate
patologice - feziunile degenerative sunt diseminate difuz tn tot creierul
- elasticitatea peretilor arteriorelor este diminuata sau pierduta
• Ateromatoza
~ pe peretii arterelor si arteriorelor cerebraie apar ateroame
~ ateroame = placi formate din cofesterol si grasimi neu-tre
I
tViaitifestart • Lumenul vascular ingustat determina:
(ale celar 2 - irigarea insuficienta a creieruiui
procese pato- - tulburari neurologice progresive
iogice asoci- - tulburari psihice progresive
ate)
• Tromboza vasului determina:
- ramolisment cerebral = zona neirigata se necrozeaza rapid
- ocluzia (astuparea) vasului
- tulburari neurologice foarte discrete daca vasul trom-bozat este de
cafibru mic
- tulburari neurologice foarte grave care evolueaza pana la decesul
pacientului daca vasul trombozaf esie de ca-libru mare
Educatia - educam pacientui pentru a evita factorii de rise:
pacientului - regim alimentar sarac Tn grasimi animale
- regim alimentar sarac Tn giucide
- regim alimentar hipo/desodat
- interzicem abuzul de alcool, tutun, neurotoxice, droguri, etc.
- combaterea sedentarismufui prin exercitii fizice evitand oboseala
fizica excesiva
- combaterea obezitatii
- recomandam pacientului diminuarea stressului inteiec-tual prin
restrangerea activitatiior inteiecfuale
- recomandam pacientului evitarea starilor de tensiune psihica
prelungita sau repetate
- interzicem starife conflictuaie
- recomandam pacientului control medical periodic

7.1. iwGRieiiKm PAcnasqpuum cu

92 86
Manifestari Cefaleea
(semne si - dureri occipitale .
simptome) - dureri temporale
- senzatii de greutate intracraniana
- se acceniueaza dupa tuse, stranut
stresul intelectual.'eforturile fizice, alcool, tutun, etc. pot
c'eclansa sau agrava durerea :"
Insomnia
= greutatea de a adormi
— somn Tntrerupt
- somn insuficient
- somn cu cosmaruri
, - somn neodihnitor
f - insomniei i se poate asocia somnolenta diurna
Oboseala (astenia intelectuala) I J
- dificultate de concentrare '
— tulburari de memorie- lentoare Tn gandire
- randament profesiona! scazut
Vertij
Tulburari trofice
~ edeme discrete maleolare
Tulburari vegetative
- creste tensiunea arteriala
- dispnee de efort
Tulburari ale motilitaiii
- parestezii Tn extremitatile membrelor
______ ____________ ,____________________________— . -—_—

92 87
 I
Exam mart Sanguine-
paracliince - valori crescute aie colesteroluiui
iimrJificate - valori crescute aie trigliceridelor 1
Electroe nee fa lograma
- traseu cu modificari
Electrocardiogram^
- hipertrofia ventriculului sta rig la hipertensiv Fund de ochi
- scleroza de diferite grade a vaselor retiniene
Problemele - durere j
pacientului - insomnie
- oboseala
- diminuarea fortei muscuiare
- modificari ale respiratiei si tensiunii arteriaie
- disconfort din cauza vertijului
- tulburari de memorie
Cumplicafii - accident trombotic
potentiale — accident hemoragic
Dbtectrve: - diminuarea durerii de- cap :

- educatia alimentara a pacientului

- evitarea celorlalti factor) de rise
- rnentinerea functiilor vitale in iimite nomnale
-- satisfacerea nevoi de a dormi si de a se odihni a pacientului
- recapatarea fortei muscuiare a pacientului
- modificarea sentimenteior de devalorizaie
taterventii - vezi intervene generale

88
CompHcatii potentiale

- labilitate emotionala culminand cu aparitia rasului si plansului spasmodic

- astenie nervoasa
Tulburari de deglutitie si vorbfre:
- produse prin pareza uitimilor pereche de nervi cranieni
- mestecatui alimenteior este dificil
- dificultate in a Tnghiti alimentele ("se ?neaca")
- disfagie
- refluarea pe nas a lichidelor
- voce monotona si nazonata
- dizartrie - articularea cuvintelor cu greutate
- mitnica este inexpresiva
- figura are un aer trist,- plangaret
Tuiburari de mors:
- mers tarsiit cu pasi mici
- tremor al extremitatlior
Tulburari psihice:
- degradarea functiilor intelectuale
- lentoare in gandire
- tulburari de memorie
- apatie, indiferenta
- irascibilitate, violenta
- alterarea personaiitatii Tulburari sfincteriane
- incontinenta urinara .
- retentie de urina

89
 infectii urinare paraplegia dementa aterosd
erotica /
Printre cele mai frecvente afectiuni secundare ATS sunt sindromul pseudobulbar 7.1.^.
si dementa vascuiara.
In ultimul timp boala Alzheimer a constituit un subiect controversat, suscitand
interesul pentru studiui si elucidarea caracterului etiologic al afectiunii.
7.1.1. &msm .oMm< w^mmmsmM&si Din aceasta cauza vom evidentia si not, relativ sumar, cauzele, manifestable si
complicative potentiale.
Cauze: - leziuni difuze trombotice pe fondul ATS cerebraie
Man ff estari tnstabiliiate emotionala progresiva: este o afectiune cu tuiburari psihice (R.A.Hunter si cola-
(semne si - emotivitate accentuata boratorii 1975) care apare dupa 50 de ani unit autori
simptome) - plans nemotivat incrimineaza factorul genetic (Van Btoeck-hoven 1995)

90
 Astenie Jnielectuala:
Manifestari
{semne si
- dificultate de concentrare
simptome)
- dificultate in operative niintaie
- alterari ale memoriei
- orientare temporo-spatiaia deficitara
- degradare intelectuala
Tuiburari de motilitate:
- instabilitate motorie
Tuiburari psihice
- confabulatii
- tuiburari de comporament
- tuiburari ale personality
- degradare psihica
- acte antisociale
Tuiburari de vedere
- nistagmus
- cecitate corticala

Complicati'i ~ sindrom pseudodemential insotif de crize comitiale care pot evolua

pana la exitus

Accidentu! vascular cerebral reprezinta tulburarea grava a circulatiei cerebrale cu

mod de instalare brusc sub forma de ictus - lovitura, ictus apoplectic, apoplexie.
Severitatea episoduiui ictal contureaza si prognosticul care de multe ori este
decesul pacientuiui.
Tuiburarile circulatiei cerebrale pot fi provocate de un accident trom-botic sau de
o hemoragie arteriala cerebrala.

(infarct - ramoiisment cerebral)

ociuzia unei artere cerehra]e prin proces de tromboza tromboza este conditional
de vascozitatea si coagula-bilitatea sangelui
ociuzia arterelor cerebrale determina aparitia unei zone de ramoiisment Tn
tesutul nervos care se necrozeaza rapid
Tn zona necrozata se formeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cavitate
chistica pd'na cu lichid

91 S9
- tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 d s ani
Tntalnita Tn general )a barbati
- in:arctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tlnere
|
- Ieziuni mari de ramoiisment se produc atunci cand anoxia
cerebrala dureaza mai mult de 3 minute
- debutul infarctului are loc de regula Tn a doua parte a noptii

92 S9
Manifestari Semne de debut:
(semne si - vertij
simptome) - diminuarea fortei musculare
- parestezii si pareze (posibil tranzitorii) la fata si Tn membre
- tuiburari vizuale (hemianopsia)
- tuiburari de vorbire usoare
Semne de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij irrtens
- accentuarea tulburarilor de vorbire = afazie
- instalarea deficitului motor partial; hemipareza sau hemiplegie
- cand hemiplegia se instaleaza brusc, pacientui Tsi pierde
constienta si poate intra in coma (Tn cazul trom-bozelor vaselor
mari)
b
f
7.2 .1.1. MnPliffilA ,
hemi = jumatate; paresys = slabire; plegii'= lovitura
- sindrom caracterlzat prin deficit motor partial sau total a unei
jumatatj de corp
- marimea suprafetei corticate tezate nu este Tn raport cu volumui
muscular, ci cu complexttatea, finetea, precizia miscarilor In mod
special cele ale mainii si gurii (fig. 30)
Jj> llf^e

93 S9
Gauze:
- afectiuni cardiovasculare
- post traumatisme craniene
- hiperterisiune arteriala, diabet zaharat
- boli auioimune colagenoza .
- boli infectioase - viroza de tip herpetic, .e-ncefaiite, meningo-
encefalite
- factor! favorizanti:
- alcoolism, tabagism
- efort'fizic
- stres emotional
- baia fierbinte
- hemoragii masive '
Caracteristici de debut, (durata este de cateva saptamani):
- hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea
leziunii cerebrale
- daca pacientul este dreptaci si hemiplegia' afecteaza partea
dreapta apar tulburariie de vorbire {afazia)
- daca hemiplegia este de partea stanga, afazia nu apare
- pacientul va fi Tntrebat daca este stangaci pentru' deter-minarea
emisferei dominante, lezarea acestei emisfere provocand
tulburari de limbaj
- - tumefierea mainii si degete'or, blocaj articular al mainii si
degeteior
- mana este edematiata difuz, uscata, biocata Tn pronofiexie
- durere cu debut brutal sau gradat
- durerea are caracter de arsura
- intensitatea durerii este mare
- expunerea iafrig, umezeala exacerbeaza durerea
- paralizie flasca a membrelor de partea afectata
- tonusuiS muscular este scazut
- imposibilitate de a efectua miscari cu membreie afec-tate
- semnul Babinski prezent ■
- capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa
- hemiplegia poate afecta muscuiatura unui segment:
- monopareza brahiala - afectarea membrului superior
- monopareza crurala = afectarea membrului inferior
- daca este afectata si fata, pacientul prezinta asimetrie faciala
ex.: pacientul poate inchide ochii si Incretii fruniea, nu
94
poate umfla obrazu! de partea afectata ■-- tulburari de
sensibiiitate in rnembrul afectat
Caracteristici ale fazei de stare fdurata 3-6 iuni):
- durere
- senzatie de arsura .ia umar si degete
- posibila rezolutia durerii din,umar
- tulburari de tonus
- blocaj articular la nivelul umarului si degeteior
- redoarea articulatiilor distaie
- amiotrofia muschiior mainii prin neutilizare
- deformari osoase aie degeteior
- aspectul mainii este cianotic sau palid
- paru! de pe mana cade
- unghiile devin distrofice, friabile
Caracteristici de recuperare:
~ paraiizia flasca devine treptat paralizie spastica
- muscuiatura afectata prezinta contracture permanenta care
duce la atitudini caracteristice ale membrelor pa-ralizate
Atitudini caracteristice:
- rnembrul superior este lipit de torade cu antebratul fiec-tat pe
brat
- mana este fiectata pe antebrat
- degetele sunt hiperflectate Tn paima
- rnembrul inferior Tn extensie cu piciorui in abductie (rotatie
interna si fiexie plantara)
- mersul pacientului hemiplegic "mers cosind" consta Tn:
descrierea ia fiecare pas a unei miscari semictrculare laterale
cu rnembrul inferior pentru a-l aduce Tn fata deoarece nu poate
sa flecteze genunchiul
- tulburari de schema corporala /
Caracteristici cronice (frecvent ireversibile cu o durata de ia 3-6
Iuni la estiva ant):
- durerea se exfinde lent - proximal
- tuiburari de tonus
- pieiea devine atrofica, neteda si uscata
- miscariie mainii sunt iimitate
sever --• topirea tesutului celular
subcutanat
- blocarea partiala sau totala a umarului
101
- hiperemia continua, eroziuni osoase - demineralizari aie extremitatilor afectate

95 101
Complicatii potentiale:
- imobilizarea prelungita la pat detemnina :
a) tulburari trofice cutanate la nivelul feselor, calcaielor,
regiunea omoplatilor, regiunea occipitaia si in primul
rand zona sacrata
--■ zona sacrata = dupa cateva ore la nivelul compresiunii apare o
pata rosie ce evolueaza Tn 24-4-8 de ore sau mai putin spre
stadiul de tlictena Tn jurui careia apar pete negre prin
degradarea dermului si epidermului ajungandu-se astfel la
escare.
— la nivelul calcaiului - prin lipsa stratului de tesut adipos si
compresiunea exercitata pe o suprafata redusa esca'ra
intereseaza aproape de" la Tnceput tesuturile pana la os
b) complicatii pulmonare
- focare congestive pulmonare prin hipoventiiatie alveo-lara
c) tromboflebita venelor profunde In special la membrul inferior
paralizat prin retur venos deficitar
d) infectia urinara apare Tn cazurile grave de hemiplegie-de multe
ori postsondaj vezical "a demeure"
e) agravarea tulburarilor cardio-vasculare
f) tulburari digestive = gastritar coliia, ulcer
g) tulburari reno-vezicale - incontinenta urinara, infectie urinara
cronica, iitiaza urinara
h) tulburari ale aparatului locomotor - sunt interesate atat
musculatura articulatiile cat si osul
— amiotrofia musculaturii
- retractii musculo-tendinoase prin permanentizare pozitiilo^
vicioase ale membrelor afectate
- osteoporoza
— paraosteopatiile
i) tulburari de sensibilitate
j) tulburari sexuale = impotenfa sau frigiditate (disparitia senzatiei
de orgasm)
— Tn leziunile joase ereciia si ejacularea raman posibile k)
tulburari psihice cu dominante intelectuale, de compor-
tament si activitate, de afectivitate, cunoastere si coop-erare
I) tulburarea starii de veghe prin diminuarea vigilentei, capacitatii
de reactie, capacitatii de adaptare a organis-mului la o anurnita
situatte
m) tulburari de somn, sau inversare somn/veghe

102 •96
Ei'olutie si - prognostic rezea'at datorita ictusurilor repetate deter-rninand
prognostic decesul rapid prin coma vascuiara cerebrala
- infarctul cerebral evolueaza cronic timp de luni si ani de zile
j1
Examinari - date despre etiologia, marimea, topografia si particula-ntafile
paraclinice semnelor ciinice sunt furnizate de:
- fund de. ochi
- punctieJombara- LCR
- EEG-
"..tcrnografie compurerizata —'. Doppler j
angiografie carotidiana
Problemele - disconfort din cauza cefaleei si vertijului
pacientului - modificari ale perceptiei senzoriaie — vederii
- comunicare deficitara
- modifieare de tonus muscular
- dezechilibru fizic ;
- mers deficitar
- cepondenta pentru igiena, a 1 imentare, eiimina ro, etc.
- alterarea starii psihice
Objective: - diminuarea durerii de cap
- ameliorarea tonusului muscular
- rnentinerea coordonarii miScarilor
- rnentinerea cooperarii pacientului
- ameliorarea tulburarilor de vorbire
- rnentinerea integriratii pielii 1
- ameliorarea mobilitatii fizice
- prevenirea eventualelor raniri prin cadere
~ rnentinerea functiilor vitale tn limite normale ■
- diminuarea1 starii de anxietate
Interventir: - evitam trecerea rapida Tn ortostatiune a pacientului
- evitam miscarile bruste necrontrolate ale capului (pentru a nu
declansa fenomene vasculare)
-- evitam transports pacientului pe distant©, mari
- educam pacientul pentru a evita eforturile fizice
- educam pacientul ca la aparitta paresteziilor sau pare-zelor
tranzitorii sa le comunice de urgenta
- educam pacientul'pentru respectareaalimentatiei rationale prin
eliminarea grasimilor animaie, evitarea dulciu-rilor

102 •97
98 105
 - recomandam pacientuiui regim hiposodat si hipocaioric-educam'

99 105
 recomandam pacientuiui regim hiposodat si hipocaioric-educam'

100 105
101 105
 — efectuam tractiunea anterioara a iimbii daca aceasta cade
posterior
- ia indicatia medicului administram medicatie adecvata
- administram oxigen !a nevoie prin:
~ canula
— oxigen sub 40% concentrate
- masca
- in functie de gravitatea tulburariior respiratorii medicul va decide
daca se aplica intubatia orofaringiana sau tra-heala (orotraheala
sau prin traheotomie)
— hipercapneea si hipoxia produc vasodilatatie cerebrala si
trebuiesc prevenite
- modalifatea anormala de respiratie poate fi corelata cu
leziuni ale creierului mijlociu (fig. 3 1 )

utowy* irwln WBOA MHD«O«I« ranun MBIUE*

106 103
Tuiburari de Depind de:
odiftna si somn - starea fiZjiologica si psibica a pacientului
- conditiite de spitalizare
- conditiile de mediu din salon
- disconfort din cauza dureriior
- disconfort fizic din cau2a deficitului motor
- stres emotional ~ anxietate psihica
- medicatie cu rol de stimulare a sistemuiui nervos central
Nlanifestari: — agitatie in timpul somnuiut
— intreruperea somnului prin desteptari repetate in cursul
noptii
— insomnie
- sonnolenta :n timpul ziiei
- sta 'G de ietargie '■
- in'tabiiitate si agitatie
- acuze verbaie despre oboseala
- acuze verbaie despre durere si iipsa de confort-cearcane
- indispozitie si dezorientare
- inversarea ciclului, somn veghe
Intenrenfif - evitam producerea.de zgomote Tn timpul noptii
- activitatiie de nursing desfasurate Tn cursul noptii sa fie
efectuate intr-un mod Tncat sa nu Tntrerupa somnul pacientului
- asiguram confortul.si pozitia confortabila Tn timpul som~
nufui pentru pacient
- respectam prograniul zi-noapte
- respectam programul somn-odihna
- interzicem consumui de cafea, aicooL ness, etc.
- administram sommfereie prescrise de medic
- Tncurajam pacientul pentru efectuarea exercitiilor fizice
si Tl educam pentru a se odihni

106 104
Somnul pato- - stare deosebita de coma cu deregiari ale constientei si
iogic (hiper- tulburari de vigiienta prin alterarea functtei de veghe-somn
somirie): \
- somnul este de o profunzime variabiia, uneori Tnsofit de
cefalee, scurta apnee iar durata poate fi de cateva zile -- somnui
patoiogic cuprinde somnu! rapid sau paradoxal si somnul lent
/
somnul rapid:
- pacientui prezinta miscari aie giobilor ocuiari
- pacientul prezinta mioza si variatii cardio-vasculare
- pacientui prezinta variatii respiratorii
- eiectromiografic dispare activitatea musculara
- electroencefalografic prezinta activitate desincronizata
somnul fent;
- activitatea EEG arata fusuri de unde de 1 1 - 1 6 c/s cu mica
arnpiitudine pana !a somnul profund cu unde , delta , teta.lente
ample, omogene pe toate traseele
- nevoia brusca de somn uneori precedata de pierderea
tonusului muscular
Marco taps ia: - pacientui poate prezenta miscari oculare
- pacientu! poate fi trezit, dar apoi readoarme rapid cu vise
gen cosmaruri
/
- somnul de noapte este superficial, cu treziri dese
- durata este peste iimitele normals

106 105
 — acidoza respiratorie-metaboSica
Manifestari - constanta temperaturii organismului este data de pro-ductia si — hipovoiemie
: pierderea de caidura — hipoglicemie-
- la aparitia dezechilibruiui se instaieaza hipotermia sau — starq generate, alterata
hipertermia
- hipotermia sau hiportermia,pot rezulta si ca urmare a tui-
burarilor de metabolism, oxigenare si tuiburarilor tunc-tiei cardiacs
si cerebraie hipotermia:.
- scaderea'sub 36PC a temperaturii organismului
- contractia vaselor Tn special a arterelor
- scade cantitatea de oxigen aflata la dispozitia organis-
mului
- apare tremuratura si frisonui
~ activitatile metabolice dependents sunt lente sau mult
diminuate:
— cerebraia
— renal a
— cardiaca
— gastrointestinal a
- reglarea fizica intervine Tn mecanismul de pierderea! caldurii si
se face prin covectie, radiatie, conductie si evaporare
hipertermia
- cresterea peste 37°G a temperaturii organismului
- cauze:
— infectii
— leziuni ischiemice -tulburari
metabolice, etc. .
- se caracterizeaza prin:
— cefalee
— dureri Tn spate si extremiiaii
— creste efortul de a respira
— creste nevoia de oxigen a miocardului
— congestia fetei
— inapetenta, sete
106 113

i"
Tulburari - tulburariie sfincteriene constituie factcrul favorizant pen-
sfineUerieue: tru instalarea tuiburarilor trofice cutanate si infectiilor urinare la
bolnavii cu afectiuni neurologice
- mictiunile refiexe sunt determinate de cadrui lezionar fara
participarea voluntara a pacientuiui
- tranzitu! materiilor fecale este subordonat ia aceeasi cen-
trii nervosi ca si mictiunea
[tfictiunea - functia vezico-sfincteriana normala consta Tn:
- senzatia de necesitate
- inhibitie
- declansare usoara si voita
- Tntrerupere voluntara
- golire completa
Evaluarea tipului de incontinenta:
- evacuare ienta; se presupune o hiporeflectivitate vezi-cala
- emisiune precipitata; se presupune o hiperreflectivitate vezicaia
- evacuare prin "prea plin"
- incapacitatea de a eiimina ■■

107 113

i"
Interventii: - introducem plosca sub pacient
- pe regiunea pubiana punem un termofor si apasam ve-zica in mod
lent cu grija
- lasam robinetul deschis sa curga apa
- nu Tn jet si conditie obligatorie sa fie auzita de pacient
- controiam gradul de distensie al vezicii urinare pentru a
prevenil ruperea acesteia
- evacuarea urinii prin cateterism vezicai efectuat Tn conditii
riguros sterile (la indicatia medicului)
- evacuarea urinii postsondaj se va efecutua lent
- evacuarea rapida a urinii poate provoca hemoragii si/sau
reactii vegetative (colaps)
- deoarece defecatia este Tnsotita de mictiune se poate Tncerca
printr-o ciisma excitarea si evacuarea vezicii urinare
- reeducarea mictiunii prin reeducarea vezicii paralizate cu
redarea capacitaiii de cumulare si de evacuare
- controiam daca exista scurgere de urina
- controiam daca pacientui are mictiune spontana sau declansata
.- monitorizam cantitatea, calitatea, orarul mictiuniior

108 113

i"
- evaluam perceperea de sensibilitate a pacientului
- evaluam efortul mictiona!
- recomandam pacientilor de sex masculin un urinar por-
tativ cand nu se reaiizeaza o continents perfecta
- evitam distensia yezicala prin asigurarea unei diureze
corespunzatoare
- eliminarn posibilitatea infectiilor urinare prin evacuarea
compieta si dezinfectia vezicii urinare (se poate efectua
antibiograma)
- evacuarea compieta este foarte impotanta deoarece rezidiul
Tntretine infectia si favorizeaza rezistenta la antibiotice
Metode utilizate:
- sondaj repetat
- sondaj a demeure
Sondajul repetat:
- folosim sonde Foliey numar 14—16-18
- sonda se schimba In primele doua saptamani de 2 ori pe
saptamana apoi o data pe saptamana
- sondajul repetat impiedica aparitia afectiunilor ca: ure-
trite, litiaza vezicala
- sondajul repetat ofera posibilitatea reeducarii mictionale
timpurii
- sondajele repetate sunt recomnadate numai timp de 3-4
saptamani Sondajul A
demeure
- este recomandat a fi utiiizat de la bun inceput
- poate provoca staza si hipercaiciuria de imobiiizare
- metoda in sine este infectanta
- sondajul se efectueaza o data la 4-5 zile
- la aparitia scurgerii urinii In jurul sondei trecem la sondaj
repetat
- prevenim cornplicatiile urinare prin rnentinerea unei urini
sterile cu un pH acid
- mentinem diureza abundenta si imobilizarea pacientului
109
- prin'. stimulare electrica sau medicamentoasa se faciliteaza
drenajui urinar
- tranzitul intestinal este reluat compiet cand pacientul poate sta Tn
picioare si se poate deplasa
- avem Tn vedere obisnuintele individuale
- urmarim cantitatea, aspectuK calitatea boluiui fecal
- urmarim aparitia zilnica sau la doua zile la aceeasi ora a
scauneior
- declansam eliminarea boluiui fecal dupa dejun
- daca dupa dejun nu apare senzatia de necesitate intro-
ducem doua supozitoare cu glicerina -- efectul for ar trebui sa
apara Tn circa 20-30 minute - — Tn caz contrar efectuam:
- masaj abdominal
- introducem Tn anusul pacientului ,degetul lubrefiat (indexu!
protejat cu manusi chirurgicale), producem Tn acest mod.
contractia reflexa a ampulei
- efectuam spalaturi anale timp de 4-5 zile pacientului
care nu a avut scaun
- cantitatea de apa folosita este de aproximativ de 200-250
ml compietata cu ulei de masline sau ulei mineral
- pentru constipatie regimul alimentar va fi constituit din celuloza si
lichide j
- la indicatia medicului vom administra laxative sau efectuam
i clisma evacuatoare
- Tn diaree regimul alimentar va fi constituit din regim spe-
cific de crutare a intestinefor fara celuloza
- fa indicatia medicului vom administra antimicrobiene, fer-
ment! digestivi
- efectuam exercitii pentru reeducarea rectului- Tn realizarea unei
continue evacuari ritmice
- Tn mod obligatoriu toaleta pacientului va fi efectuata de
cate ori este nevoie pentru ca acesta sa aibe tegu-menteie si
mucoasele integre si curate
115
Defecatia - constipatia = abdomen balonat, dureros, rigid - pacientui cu afectiuni cerebro-vasculare ramane imobi-lizat la
: - diaree = scaune dese, moi sau licbide pat instalandu-se pe langa retractii fibro-tendi-noase si tulburari
- evaluam si supraveghem evacuarile de fecale trofice
- efectuam masaj abdominal al pacientului - muschii rezista Tn general bine la compresiune, Tnsa tesutul
- administram frecvent apa In cantitati mici adipos este afectat pe suprafata sa de contact
~ cand pacientul se poate mobiliza Ti asiguram pozitia pe WC cat - tesutul adipos sufera o scadere a vascularizatiiei prin staza
mai fizioioqica venoasa
/
- cornbaterea aparitie de fiictene, escare, ulceratii consta Tn
prevenirea tuiburarilor trofice cutanate si controiui integritatii
tegumentelor
1NTERVENTH - Tmbaiem zilnic pacientui asigurand astfel toaleta acestu-
Prevenirea ia
tulborarilor - masam zonele predispuse escarelor asigurand TN acest
trofice fel activarea functiilor pielii, Tnviorarea articuiatjiior.
cutanate: - schimbam pozitia pacientuiui Tn pat la aproximativ 2 ore
Tn functie de deficitul motor
- asiguram pacientuiui imobilizat la pat efectuarea toaietei
pe regiuni
- frictionam pacientui cu alcoo! mentofat Tn zonele predis-
puse escarelor
- luam masuriie necesare si comunicam medicului aparitia
modificarifor cutanate
- asiguram confortul si mentinem pacientui Tn stare de igiena
optima
- Tn zonele comprimate favcrizam circulatia prin mobi-lizare-pasiva
sau activa, masaj, frictionare
- dupa terminarea toaietei frictionam cuvafcool diiuat pe toata
suprafata corpului pentru stim'ularea circulatiei cutanate
- pentru '.evitarea pozitiilor 'vicioase a membrelor si coloanei
vertebrale asiguram pozitia corecta TN pat a pacientuiui cu ajutcrul
sacilor de nisip, rezematoarelor, pernelor, paturilor
- mobilizam pasiv sau activ degetele, picioarele, mainile,
gambele si antebrateie pacientuiui
- asiguram hidratarea si alimentatia adecvata afectiunii cerebrale
-r apHcam local unguente pentru prevenirea aparitiei escarelor
- protejarea regiunii de contact cu planul patuiui prin perne
gonflabile sau saltele compartimentate gonflabil care printr-un
sistem monitorizat pot activa circulatia locaia printr-o gonflare si
degonflare alternative sub o forma ondulatorie a diverseior
compartimente .
Gondtiita Tratarea tuiburarilor trofice cutanate superficial TN etapa inflamatorie
tsrapeutica In constau IN :
tuiburarile - evitarea expunerii la compresiuni prin schirnbarea pozitiei
trotiCE
cistaiiate: pacientuiui
- cald-frig alternativ
- pansament gras
110 115
- violet de gentiana
- albastru de metil
- bioxiteracor
- mercurocrom
Ingrijirea plagilor:
- obligatoriu manusi chirurgicale sterile
- materiaie si echipament steril
- tehnica aseptica de iucru
- Tndepartam pansamentele murdare (se pun In pungi de
plastic si sunt duse la incinerator)
- se clateste plaga cu cloramina, apa oxigenata, rivano!
pastrand conditiile de asepsie
- Tndepartam redizuurile rezultate prin extirparea tesu-
furilor devitalizate foiosind solufie antiseptica, tam-
poane, comprese de tifon i"
Exemple:
- solutia Dakin
- ser hypertonic
- streptokinaza
~ dezinfectam zona din jurul plagii cu iod
- observam plaga si schimbarile survepite
- toaleta plagii o efectuam dinspre ceritru spre periferie
- cu fiecare tampon curatam o anumita regiune dupa care
T! aruncam (arie mica)
- lavaj intermitent cu solutii antiseptice
- daca plaga prezinta supuratii secundare irigarea se efectueaza dinspre zona curata spre cea murdara
-tarnpoanele, compresele folosite pentru supuratii nu sunt utilizate in alfe zone
Exemple supuratii secundare:
- piocianic
- stafilococ
- streptococ
- pansament local protector
- antibiotice locale dupa antibiograma
- Tn cazul focarelor grave se efectueaza excizii si grefe
- pentru regenerare se pot folosi burefi de fibrina, trombina
uscata, Debrisan

111 115
 — pierderea initiative!
\ ■
- tuiburari intelectuale
J Evaiuarea Evaiuarea tuiburarilor psihicului - amnezie
tuiburarilor - prezenta deficituiui motor, imposibilitatea pacientuiui de - scaderea puterii de Tntelegere
!-'- ■ ■ i'- - psihicului autoingrijire, autoservire si mobiiizare determine aparitia
m'anifestarilor de agitatie psihomotorie si tuiburari psibice — scaderea capacitatii de judecata
- - handicapul motor duce la o mare incarcatura psihica a a., I - — lipsa perseverentei
4 pacientuiui
\ ;
~ de multe oh pacientui isi pierde personalitatea — tuiburari psiho-moforii
- tuiburarile de memorie trebuie diferentiate de tuiburarile .2 : — agitatie
psihice
- insuficienta pregatire psihologica a pacientilor poate duce la - apatie
tuiburari de compotament — confuzie
- abandonu! familiar exacerbeaza aceste tuiburari
*-"^
- pacientui refuza orice colaborare, devine negativist - refuz ia orice oferta
- pacientui prezinta tuiburari de orientare temporo-spatiala — stari delirante
- aceste tuiburari pot constitui ce! mai mare obstacol ?n caiea
recuperarii i ~i I — alte tuiburari psihice;
■l Manifestari: Adams si Hurwitz au grupat cele maiimportante tuiburari - agnozie ;
astfel:
- apraxie
: - tuiburari psihice:
- tuiburari de schema corporala
— depresie
~ anomalii proportionals
- anxietate
RR — neglijarea membreior paraiizate
- f rica

112
 - tuiburari organice:
- tuiburari de activitate sexuala
- tuiburari ale campului vizual
Interventii: - satisfacem preocupariie intelectuale ale pacientuiui - - stimulam
interesul intelectual al pacientuiui
- educam pacientui 'prin psihoterapie adecvata
- supraveghem atent comportamentul pacientuiui
- independent de cauza care a produs starea de agitatie, pacientui
trebuie facut inofensiv pentru a nu-si pune i n perico) siguranta
propriei persoane cat si a celor din jur
- indepartam obiectele traumatizante
- folosim aparatoarele late rale
- ia nevoie izolam pacientui
- se interzice violenta sau brutaEitatea' personaluiui medical
- la indicatia medicului administrare de' sedative, tran-chilizante,
hipnotice, etc.
- educam familia pentru colaborarea cu pacientui si per-sonalul
medical

113
isteria consta i n tuiburari psiho-somatice aparute pe un teren nevrotic labil, fara un
super*, organic. Simpfomele somatice de - orgine psiho-gena sunt considerate ca
manifestari funcponaie.
Cauze: - stres
- trauma psihica
~ stari de anxietate
- stari conflictuaie, etc.
iViaiiifestari: - nu au corespondent organic, structurile anatomfce core-
spunzatoare nu sunt lezate
- tuiburari de sensib;':tate
- hipoestezie sau anestezie
- parestezii
- durere:
- apare brusc
- are caracter functional fara lezare organica
- paralizii
- cu un tablou impresionant dar fara fond organic-lipsesc semneie
neuroiogice de fo'car

114
 amnezn Manifestari:
caderi si convuisii: - au aspect comitiai fara-ca pacientui sa-si
produca traumatisme
-" pacientui alege si cauta cu muita grija locul de cadere
pacientui doreste impresionarea ceior din jur totul cu o
coloratura teatrala

Evaiuare: - In mod norma! un adult are nevoie de 2500 ml apa Tn 24

de ore
-- eliminarea apei se face:
-- prin urina 1500 ml Interveittii:

- prin piele 500 ml

— prin aerul expiraf 350 ml
-- prin fecaie 150 ml
- dezechilibrul hidroeiectroiitic apare cand:
- eliminarea depaseste ingestia
- cresc pierderile de saruri si electroliti
— diaforeza
- diaree
- administrate de diuretice
— drenaj ai plagilor
— arsuri
— aspiratie gastrica
- hiperventilatie
— scade cantitatea administrate, intravenos
— dezechilibrul hidric se traduce prin voium deficitar de

115 121
tara - limba - cresc hemogiobina si hematocritul prin hemocon-centrafie
rosie f
uscata - creste ureea sanguina
- buze - urina concentrate cu densitate mare
uscate
- piele - masuram cu atentie lichidele ingerate si lichidele elimi-
uscata cu nate
turgor - cantarim zilnic pacientui— monitorizam semnele vitale
scazut ~ asiguram igiena pielii pentru prevenirea aparifiei tuiburarilor
- mucoas trofice cutanate
e uscate - asiguram igiena bucala a pacientuiui
- senzatie - educam pacientui pentru evitarea consumului excesiv de
de sete lichide
- sudoratj - observarn aparitia edemuiui periferic*
e redusa - stabilim cantitatile de lichide pe 24 de ore
- scadere - asiguram pacientuiui alimentatia adecvata si prescrisa
a eliminarii - evitam aparitia starii de hipe'fmetabolism
urinare
- prezenfa diabetuiui zaharat impune masuri speciale de la
regim alimentar pana la administrarea de insulina conform
pana la
indicatiilor date de medic
anorie
- hranirea Tndelungata prin periuzie sau sonda endo-tra-heala
- pierdere creste riscul la infectii, aspiratie si diaree
Tn greutate
- grad de - administram solutii intravenoase si solutii perfuzabile prescrise
deshidratar de medic
e:

- rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic

- calcularea ratei de flux a perfuziilor:
- picaturi/minut = volumul total x picaturi (ml)/timpul total
de infuzie Tn minute Solutie izotona = aceeasi concentrate cu
lichidui organismului (plasma)

116 121
 Solutie hipotona ~ concentratie mai scazuta
decat lichidul organismului
Solutie hipertonica - concentratie mai mare decat lichidul
organismului
Exemple de fiole injectable:
- Clorura de sodiu
- - fiole continand solutie apoasa hipertonica injectabila: 1 0 % si
20% de clorura de sodiu Mod de administrare: 1 - 2 fiole, in
injectii sau perfuzii i.v., la'copii este de preferat concentratia de
1 0 % ( 1 0 - 2 0 ml, strict i.v., lent)
- Fructoza:
- fiole continand solutie apoasa injectabila de fructoza 20%
Mod de administrare: pana la 2000-3000 ml/24 ore, In
perfuzie venoasa lertta
- Glucoza
- fiole continand solutie apoasa injectabila 20%. 33%; 40% de
glucoza /
Mod de administrare: 100-300 ml/zi, Tn injectii strict
intravenoase (paravenos provoaca necroza}, foarte lent
- Gluconat de Ca
- fiole continand solutie apoasa injectabila 1 0 % de gluconat de
calciu si levulinat de caiciu
Mod de administrare: adulti 1 0 ml/zi, in injectii intra-
musculare sau intravenoase lente; in hemoragii: 1 0 ml, de
2-3 ori/zi; copii 6-30 luni: 2-Sml/zi, dupa varsta; 30 luni -
1 5 ani: 5 - 1 0 ml, dupa varsla
- Lactat de K:
- solutie 25,63% pentru perfuzii
- fiole de 1 0 ml continand 20 miiiechivalenti de K+ si 20
miiiechivalenti de lactat
Mod de administrare: pentru cbtinerea unei solutii per-fuzabile M/6,
care se poate utiliza, continutul unei fiole se dilueaza (cu apa
distilata sau cu solutie de glucoza 5%) pana la un volum de 1 2 5
ml. Com-pensarea potasiului pierdut se incepe dupa corectarea
partiala a acidozei, la un filtrat renal de peste 20 ml/ora si la
electrocardiogram^ normala. D e obicei, injectarea intravenoasa
122
este necesara Tn aci-doza diabetica si Tn cazuriie cu pierderi acute
gastroin-testinale. In aceste cn?v\i. 1 0 0 - 1 5 0 miiiechivalenti de
potasiu (pana la 1 litru de solutie M/6 pe zi) constituie o
cantitate suficienta si care poate fi administrate in conditii
de securitate destul de mare.
- Lactat de Na:
- solutie 1 1 , 2 % pentru perfuzii
- fiole de 20 mi continand 20 de miiiechivalenti de Na+ si
20 de miiiechivalenti de lactat. Mod administrare: solutia dintr-
o fioia se dilueaza (cu apa dist/lata sau cu solutie de glucoza
5%) pana la un volum de 1 2 5 ml. In aceasta dilutie solutia
este M/6, izotonica cu sangele. In acidozele moderate,
corectarea dezechilibrului acidobazic se poate Tncepe si cu
lactat (Tn acidozele mai intense se administreaza Tntai
bicarbonat , Tn cele severe uti-lizandu-se, uneori, chiar o
solutie hipertonica). Cantitatea perfuzata Tn primele 24 de
ore se regleaza astfei Tncat HC0 3" seric sa creasca pana la
aproximativ 1 8 miiiechivalenti la litru. Nu se reco-manda o
corectare totala prea timpurie a acidozei, pentru a nu accepta
eventuala alcaioza repiratorie posibiia Tn timpul revenirii din
acidoza cu depletie potasica. Deticitu! sodic restant-,se
corecteaza prin injectare de clorura de sodiu.
- Multigtutin
- fiole continand solutie apoasa injectabila de: glutamat de
sodiu 2,120 g giutamat de
potasiu ■ 0,040 g glutamat de
calciu 0,0365 g / 1 0 ml
Mod de administrare: 5 - 1 0 fjole/zi, administrate Tn injectle
sau perfuzie venoasa, diluat cu solutie glu-cozata
izotonica.
- Aspatofort
- fiole de 1 0 ml continand 0,250 g dl-aspartat de sodiu si
0, 1 2 5 g vitamina 56 (clorhidrat de piridoxina) Mod de
administrare: Tn afectarea parenchimului hepatic, se
administreaza Tn perfuzie venoasa lenta (2 fiole Tn decurs de
1 ora), doza zilnica de aspar-tat de sodiu fiind de 1 g (de 2 ori
2 fiole, care se dilueaza cu 300 ml solutie de glucoza 5 % ) .
117
 Preparatul poate fi administratsi i n injectii lente intravenoase.
Doza zilnica de 1 g (4 fiole) se va injecta'Tn 2 reprize; durata
mediela tratamentului este de 21 de zile. Acelasi mod de
administrare si aceessi posologie sunt indicate in
hepatoprotectie | izotonice cu sangeie prin continutul Tn substante cristaloide.
la neoplazici traiati chimioterapeutic. In hipera-
I ml Tn decurs de 30-60 minute, urmata de Tnca 500 ml Tn
moniemte, perfuziile sau injectiile i.v, se pet repeta
de 2-4 ori pe zi, in funcfie de niveiul amoniemiei si
de starea clinica a boinavului. La nevoie doza zil-
| de 4-6 ore; durata tota.a a trata-mentului este de 2 saptamam.
nica de asparta de sodiu poate fi marita pana la 3-
I mai perfuzeaza 500 ml Tn 4-6 ore, administrandu-se apoi zilnic
4 g ( 1 2 - 1 6 fiole).
• 40/kilocorp (1 -2 g de dextran) la lichidui de perfuzie;
- Ser fiziologic
•
- fiole continand soiutie apoasa injectabila izotonica 9% I
de clorura de sodiu (0,09 g/fiola). Mod de administrare:
injectii intramusculare, subcu-tanate, intravenoase (100-250
ml) sau Tn perfuzie (500-1000 ml).
Exemple de solutii perfuzabife;
- Arginina sorbitol
Compozitie: un flacon contine 12,5 g clorhidrat de arginina, 25 g
sorbitol si apa distilata pana la 250 ml. Mod de administrare;
preparatul se adminisireaza Tn perfuzie venoasa cate 10-20
ml/Kg/zi, cu ritm de 40 de picatun pe minut, fara a depasi 200
ml/ora. Doza zilnica este de 500-1000 ml.
- Dextran 40
- este un polimer a! glucozeL cu greutatea moieculara
rnedie de 40.000 [peste 90% din moleculele sale au greutatea
rnoleculara cuprinsa Tntre 10.000 si 80.000), care se obtine,
122
prin hidroliza controlata, din dextranul nativ, produs de bacteria
Leuconostos rnesenteroides pe un substrat de zaharoza.
Dextran 40 este prezentat in forma de soiutie 1 0 % Tn
clorura de sodiu 0,9% sau Tn glucoza 5%. Ambele solutii sunt
Mod de administrare:
1. Soc, arsuri, embolie grasoasa, pancreatite, peritonite,
ileus paralitic: se perfuzeza i.v. initial o cantitate de 500-1000
cursui aceleasi'zile, continuandu-se cu 500 ml/zi timp de 5 zile.
2. Tromboze, tromboflebite, gangrena iminenta, ulcus cruris,
boala Raynaud: Tn prima zi se perfuzeaza i.v. 1000 ml Tn
decurs de 4-6 ore, iar Tn zilele urmatoare cate 500 ml in decurs
3. Chimrgia vasculara si plastica: imediat Tnainte de inrer-ventie
se perfuzeaza i.v.500 ml Tn decurs de 30-60 minute,
adminisfrandu-se Tnca 500 ml intraoperator. Postoperator se
cate 500 ml (in 4-6 ore) timp de 2 saptamani. 1
4. Intervene "pe cord deschis": se adauga 1 0 - 2 0 ml de Dextran
concentratia lui Tn lichid nu trebuie sa depaseasca 2%.
in perioada postoperatorie, se administreaza cate 500 ml Tn
30-60 de minute timp de 5 zile.
- Dextran 70 este un polimer al glucozei cu greutatea rnoleculara
medie de 70.000 (peste 90% din moleculele sale au greutatea
moieculara cuprinsa Tntre 25.000 si 125.000), care se obtine,
prin hidroliza controlata, din dextranul nativ, produs de bacteria
Leuconostoc rnesenteroides pe un substrat 4e zaharoza.
Dextran 70 este prezentat Tn soiutie 6% Tn clorura de sodiu
0,9% sau glucoza 5%. Ambele solutii sunt izotonice cu sangeie
prin continutul Tn substante cristaloide. _ Mod de administrare:
In socui hypovolemic se perfuzeaza i.v. o doza initiaia de
500-1500 ml de Dextran 70, reglandu-se viteza perfuzie! Tn
functie de starea-bolnavului. in socui grav se poate lasa ia
Tnceput preparatul sa curga liber, iar apoi viteza se stabileste
in functie de efectul asupra tensiu-nii arteriale, a frecventei
pulsului si a hematocritului (acestea nu trebuie sa scada sub
25%).
- Glucoza - valoare catorica:
soiutie 5% (izotona) 200 cal/l
soiutie 1 0 % (hipertonica) 400 cal/i
118
soiutie 20% (hipertonica) 800 cal/l Mod de administrare: Soiutie izotona (5%) se poate administra
soiutie 33% hipertonica 1320 cal/l subcutanat, intravenos sau intrarectal, cea mai uzitata fiind calea
soiutie 40% (hipertonica) 1600 cal/l intravenoasa.
Soiutie de glucoza 5% se administreaza Tn perfuzie venoasa lenta,
In cantitate de aproximativ 1 litru Tn 24 de ore, viteza perfuziei
fiind de 240-400 ml/ora (60-100 picaturi/minut).

122 119
 Soiutiiie hipertonice 10% si 20% se administreaza de asemenea in Aduiti si copii peste 12 ani, intravenos prin perfuzie 100 ml soiutie
cantitate de 1 litru in 24 ore, viteza per-fuziei variind intre 200-300 (0,500 g metronizadol) in curs de 40-60 minute, la un interval
ml/ora (50-70 de picaturi/minut}. de 6r8 ore. In functie de caz se va utiliza formula A sau B a
Soiutiiie hipertonice 33% si 40% se perfuzeaza lent, in | preparatului.
cantitate de eel mult 500 ml/24h. cu o viteza de 80-180 § Produsul poate fi diluat cu ser fiziologic sau dextroza 5%.
ml/ora (20-50 picaturi/minutJ.Pentru a prevent modifi- | Durata unei cure este de 7-10 zile si numai in cazuri deosebite
carea valorifor glicemiei tiecare soiutie de glucoza 5%, } pana. la 14 zile calea perfuzabila fiind Tniocuita imediat ce
10%, 20 % se va "tampona" cu insulina: I este posibil cu administrarea oraia sau rectala a produsului.
Cantitatea de Concentratia Pacient cu valor) Pacient cu diabet - Soiutie de clorura de sodiu 0,9%
Glucoza ■V normale ale - soiutie perfuzabila
glicemiei Un sac de PVC atoxic, apirogen, confine 250 ml, respectiv 500 ml
250 mi / 5% 2.5 u.i. 6 u.i. si 1000 ml, de soiutie apoasa 0,9% de clorura de sodiu (3,54 g
500 ml 5% 5 u.i. 12 u.i. de Na/l = 154 mEq si 5,46 g CM = 154 mEq.) Mod de
250 ml 10% 5 i.u. 12 u.i administrare:
500 mi 10% 10 u.i. 24 u.i.
Solutia se perfuzeaza lent intravenos (40-60 de picaturi/minut),
250 ml 20% 10 u.i. 24 u.i.
Tn cantitate de 100-1000 m!/24h, Tn functie de balanta
500 ml 20% 20 u.i. 48 u.i.
hidroelectrolitica.
- Manitol
Mod de administrare: Intravenos sub ATENTIE!: administrarea unei cantitati de soiutie de clorura de
forma de perfuzie. sodiu care este in exces fata de nevoiie de apa si sare ale
La adulti: 250 ml/zi manitol 20% cu un ritm de 40 pica-turi/minut; 500 organismului, de asemenea perfuzarea cu o viteza care
ml/zi manitol 10% cu un ritm de 60-70 picaturi/minut. depaseste capacitatea de acomodare a functiei circulatorit a
pacientului poate determina edeme (Tn cazuri extreme-
La copii: 10 ml/kg/zi manitol 10% cu un ritm de 10-15 \
edemul pulmonar acut) sau fenomene clinice de tipul
picaturi/minut pentru 10 kg corp. *.
insuficientei cardiace congestive.
ATENTlEi :
- Soiutie RINGER Compozitie: 1000
Preparatul se administreaza sub controiui diurezei si al :
ml confine:
electrolitilor serici.
clorura de sodiu 8,6 g
Se impune prudenta la bolnavii cu insuficienta cardiaca. :
clorura de caiciu x 6 H20 0,5 g
Este obligatorie Tncalzirea sacului cu Manitol 20% cand \
clcrura de potasiu 0,3 g
acesta prezinta cristate pana ia disparifia cristaleior - \ apa distiiata pana la 1000 ml
solutia este suprasaturata. j Mod de administrare: In perfuzie intravenoasa lenta
- Metronizadol soiutie 0,5% | (60-70 picaturi/minut), la adulti Tn doza de 500-
- soiutie perfuzabila continand: tipul A 0,500 g metron- f 1000 mi, iar la copii Tn functie de varsta si greutate
izadoi.5,47250 g glucoza farmaceutica, 0,02587 g f. corporala. - I' !
clorura de sodiu.0,2487 g acid clorhidric 0,1 N si apa j La administrarea injectiUor Intravenoase sau solu-tiilor
distiiata la 100 ml; tipul B 0,500 g metronizadol, 0,780 1. perfuzabHe vom controla (Tn mod obligatoriu): ~ aspectui solutiei
g clorura de sodiu si apa distiiata la 100 mi. | = trebuie sa fie limpede si sa nu confina particule sofide Tn
Mod de administrare: suspensie
- etanseitate'a sacului = prin comprimarea acestuia
- mcadrarea Tn termenul de valabilitate
'-'A
126 \ 120
127
- i
n
u
s
t
a
c
n
i
u
i
.
P
a
V
C
f
)
o
s
s
t
a
u
e
p
f
u
l
i
a
z
c
a
o
t
a
n
l
e
a
f
e
p
r
a
i
l
m
a
c
a
a
r
d
o
m
r
i
n
c
i
o
s
n
t
j
r
^.28 121
a s
r e
e s
c
s ~ perfuzia trebuie efectuat'a cu tubuiatura noua, steriia, apirogena,
a prevazuta cu filtru si Tncadrata Tn termenul de valabiiitate
u - tubuiatura poate fi schimbata la eel mult 72 de ore
- locul de perfuzie trebuie schimbat la eel mult 72 de ore altfei
c apare riscui infecfiilor sau flebitei locale
e - pentru pastrarea '"venei deschise" folosim Tn cazul cateterelor,
l fiuturaselor, branulelor un mic capace! de plastic cu conectarea
e Tn capul acestora.
- acest capacel II curatam zilnic dupa fiecare utilizare cu heparina
c 10 ui/ml sau soiutie clorura de sodiu normala
u

d
o
p
u Durearea este un eveniment complex; ea este fizioiogica, dar incrinv ineaza si
l competente psihologice, sociale, cuituraie si spirituale
Pacientii pot avea durere ca manifestare a bolii determinants, a exam-
p enelor, a procedurilor si a modaiitatilor de tratament, inclusiv procedeele
e chirurgicale '
r De multe ori durerea are un scop de protectie prin tragerea semnalului de alarma
i in fata nevoii de actiune.
o
r
a Teoria durerit
l - numerosi cercetatori au contribuit la cunoasterea actu-aia a
organismului cu privire la natura, experienta fizioiogica si
n controlui durerii.
u Teoria "portii de intrare" a durerii .
- propusa pentru prima data Tn 1965
s - se considera astazi a fi cea mai exacta explicate exis-tenta a
e durerii
- a devenit foarte necesara Tn cresterea interesului in cercetarea
r originii si tratamentului durerii
e - exista dovezi serioase pentru susfinerea ideii mecanis-mului de
f poarta de intrare la niveiul maduvei spinarii care regleaza
o numarul de impulsuri ce ajung ia creier
l - doua tipuri de fibre fac sinapsa Tn aceasta zona a maduvei
o spinarii
^.28 122
 - unele transmit impulsurile de durere
- unele transmit impulsurile pentru senzatiile tactile;
- celulele din aceasta zona actioneaza ca o "poala'
f - carid poarta este Inchisa impulsurile durerii nu ;*jung ia creier
- Tn acelasi timp stimularea receptorilor tactili si durerosi duce la
Tnchiderea partiala a portii si mai putine impulsuri ajung la creier .
- aceasta teorie sugereaza ca durerea trebuie sa ajunga la un nivel
constient pentru a fi perceputa; eu cat niveiul de constienta este
minimalizat perceperea durerii scade sau se. eiimina
- durerea proiectata:
- durerea perceputa Tritr-o atta zona decat sursa ade-varata de
durere, ca durerea bratului stang si a maxilarului Tn infarctul de
miocard
- aceasta se poate datora faptului ca cele doua locuri sunt inervate de
neuroni care patrund Tn acelasi segment al.maduvei spinarii
- creieru! nu recunoaste zona initials, de impuls dar asociaza durerea
cu zona de suprafata care li e mai familiara
Eiidorfsnele - la fiecare sinapsa exista posibiiitatea Tniesnirii sau inhibarii durerii
, prompt
- multe substante chimice par a juca;un rol Tn reactiile compiexe care
schimba perceptia durerii
- endorfineie sunt substante chimice endogene ce actioneaza ca
opiacee pentru. modularea durerii
- endorfineie sunt secretate ca raspuns la diferiti stimuli:
- durere
- stres ' — frica
- imobtlitate
- se crede ca endorfineie participa Tn unele din tehnicile actuate
nefarmacologice de inlaturara a durerii
- cercetarile despre endorfine continua Tn speranta ca va exista
posibiiitatea de a le controla pentru Tnlaturarea mai eficienta a
durerii
Manifest arile • raspunsuri observate:
durerii - vocalizare
- suferinta
- refiexul de flexie
- limitarea miscarilor
• durerea reflectata si raspunsuri Tnvatate '
- deseori reprezinta strategii folosite Tn trecut de per-soana Tn fata
durerii
-
activitatea nervoasa de !a nivelul scoartei cerebraie per mite
integrarea impulsurilor durerii cu emotii, credtnte prospecte de viitor
- semnificatia, caiitatea si intensitatea durent sau a raspunsurilor
la durere sunt determinate In functie de experienteie precedente
^.28 123
ale indivizilor. personafitatea! cultura si. situatia curenta a
acestora .
- post-operator se adopta legarea si pazirea pacientului ca metoda
Tnvatata de diminuare a durerii cu scopul de a reduce la maximum
miscaraa si ridicarea din pat a pacientului -
- raspunsul imediata-durere este sacul cauzat de difenti factori de
stress si se manifesto ca:
- puis crescut
- .frecventa respiratorie crescuta
- cresterea tensiunii. arteriaie
- transpiratie
- paloare
- dilatarea pupilelor
- ia durere intensa apare inhibitia centrilor vasomotori ce se
manifesta prin hipotensiune, scaderea perfuziei pul-monare si
hipoxie
- la bolnavul post-operator durerea trebuie prevenita sau tratata
Evaluarea - pragul durerii
durerii - punctul la care apare reactie la stimuli! durerosi " - pragul de
perceptie a durerii
locul unde se simte duierea ia Inceput
- pragul durerii severe:
- momentul Tn care durerea devine insuportabila
~ cercetarile pe aceasta tema arata ca pragul perceptiej durerii este
constant iar pragul durerii severe variaza Tntre indivizi
~ durerea este o experienta subiectiva, multidimensionala ~
indicatorii subiectivi sunt mai convingatori decat cei obiectivi
~ pacientul bolnav Tn stare grava nu este Tntotdeauna capabil sa
comunice durerea nursei ;
- evaluarea durerii este o actiune importanta pentru nursa
- evaluarea durerii de catre nursa la bolnavul Tn stare cn-tica
- nursa trebuie sa anticipeze durerea si sa se alerteze la primele
semne ale durerii deoarece se poate ca pacientul sa nu poata
percepe pragul durerii
ar:iciparea se bazea2a pe cunostintele nursei si pe experienta
acesteia
durerea severa apare dupa operatii pe torace sau abdomen,
intervsntii chirurgicafe ortopedice sau trau-matisme
durerea mai redusa poate apare dupa cbirurgia intracraniana
observatia semnelor de durere include:
- miscarea pacientului I
 - expresia fetei | — obiectivul principal este atat de prevenire cat si de tratare adurerii
- pulsul — alinarea totafa a durerii nu se poate produce Tntotdeauna
- frecventa respiratorie deoarece apar efectete secundare aie medicatiei !
- -•■ durerea severa poate duce ia simptome de soc; me- ! dfcatia trebuie
- tensiunea aiteriaia
administrata fuandu-se Tn considerare si efectele secundare (asupra
tensiunii arteriaie si respi-■ ratofii) iar lipsa medicatiei poate la
Interventie si - doua modalitati rnajore de interventie:
oandul ei cauza, sirnptomul de durere severa.
eontrDl ~ farmacologica
- nefarmacoloaica — administrarea intramusculara produce un efect mai oegraba
— cele mai multe din metodele ne-farmacoiogice sunt in spectrul variabil, decat un nivel constant de analgezie; concentratiiie
practicii nursei plasmatic© de varf pot produce cu mai mare usurinta depresie
— o oombinatie a ceior doua metode este mai eficienta Principii de respiratorie
interventie farmacologicz: > — perfuzia intravenoasa cu cantitati mici de narcotice permits o
— medicatia analgezica trebuie admin is t rata Tnainte ca durerea sa sedatie constants cu durala mai lunga
ajunga la nivelul maximi — perfuzia intravenoasa produce o eliminare mai buna a durerii cu
■ - medicatia analgezica trebuie administrate Tnaintea activitatilor si doze mai mici de medicament
proceduriior ce exacferbeaza durerea — observatia atenta a nursei este esentiafa Tn timpul perfuziei

^.28 124
 - cercetarile dovedesc ca Ingrijorarea personaluiui medical in - masajul - frectia spatelui si a corpuiui cere timp si este efectiva numai la
ceea ce privesie adictia sunt in general nefon-date; adictia durerile usoare; aceeasi efectivitate o poate avea si masajul roainilor si
apare rar la pacientul care nu este alcooiic sau cu adictie la picioarelor
droguri - punerea de presiune - se foloseste cu sau fara masaj;
Tehnici de crestere a efectivitatii medicatiei masarea punctelor de acupunctura poate avea rezultats
- atitudinea pozitiva a nursei care sa inteleaga durerea pacientului si dai produce discomfort; initial se cere timp pentru
sa-1 asigure ca aceasta va fi tratata localizarea" punctelor dar dUpa aceasta pacientul poate
- individualizarea altor masuri de crestere a comfortului fucra singur
- informarea si cresterea Tncrederii pacientului inainte si dupa - vibratorul - in punctele de acupunctura; poate fi neplacut
proceduri din pricina zgomotului sau intensitatii
- metode de Tncurajare a pacientului de a urma tehnicile de ~ caidura si frig-la durerile bine localizate; seaplica
la o intensitate suportabila; atentie la folosirea cal-
deconectare si relaxare in timpuf procedurilor, de a participa
durii pentru a Tniatura efecte .nedorite ca arsuri,
activ la planul de Tnlaturare a durerii
umflare, sangerare; frigul are mai putine efecte
- Tntarirea Tncrederii pacientului ca manlfestarile lui in tim-pul
nedorite; desi frigul duce la scaderea Tn intensitate
durerii nu deranjeaza pe cei din jur
/ a durerii mai efectiv decat caldura, pacientului Ti
- controlul starii pacientului pentru asigurarea unui regrm adecvat place mai mult caldura deci e nevoie sa fie convins
de somn si odihna (tipsa somnului este un rise crescut in - ghiata - greu suportabila Tn primele minute pana cand
unitatile de terapie intensiva si exacerbeaza durerea) apare senzatia de amorteala, a se folosi con-
- masuri de reducere a starii de anxietate, stress, incluzand . tinuu timp de 10 minute sau mai putin; astfel, durerea
reducerea ctiunii factorilbr nocivi din mediu si implicarea severa poate ceda
membrilor familiei sa sustjna moral bolnavul - frectia cu mento!
- multe din aceste tehnici au'fost de mult o componenta a ingrijirii - odata aplicata stimuleaza continuu
de nursing, atteie sunt aparitii recente; cercetarile actuale arata A alege ometoda nu este foarte usor; pacientul trebuie
ca aceste metode sunt "efi-ciente lasat sa decida; deciziile depind si de durata, locali-
Tehnici ne,-farmacologice de control al durerii zarea si frecventa durerii j
- pot fi efectiva la pacientii care au vointe sa le Tncerce {a nu se mai ■ Terapia muzicala
folosi cu forta) - stimulii intensi due la secretia endorfinelor; distragerea atentiei
- modul in care nursa metoda poate avea un rof hotara-torTn reactia de la durere scade severitatea simulilor durerosi; relaxarea
pacientului instalata reduce contractura musculara de la locul durerii '
• Stimularea cutanata - poate fi utilizata pentru o mai mare relaxare iar tehnicile
- efectiva tn durerile locale si superficiaie ; imaginative ajuta )a scaderea concentratie/ asupra
- necesita participare redusa din partea pacientului si este buna durerii si la alterarea perceperii trecerii timpului, Tn special cand
cand pacientul are energia Jizlca si mintala scazuta se folosesc casti de ascultat
- pare sa moduleze durerea la nivelul ceiuleior "poarta" deoarece - alegerea muzicii:
stimularea tactila duce la secretia. de endor-fine - lenta, relaxants
- include: masaje, caldura, frig, vibratie si frecti! mentolate - dupa gustul pacientului

125
 - eel mai fericit caz este cand pacientului Ti
place muzica fara cuvinte; Tn felul acesta
concentrarrea este mai puternica
- e nevoie de 20-30 de minute de ascultare
neantrerupta de doua ori pe zi
- are efect la durerea usoara sau moderata
» Tehnicile de respiratie
- aceleasi efecte fiztologice ca terapia muzicala
- cea mai eficienia este respiraiia "HI-HUU" folosita
Pragmsnt dupa Program de Educate Continiia BAYLOR UNIVERSITY MFDICAL CEINTEH
Tn timpui travaliului la femei
• Relaxarea
- creste fluxu! sanguirt, se reduce contracture musculara, care scade concentratia
neuro-transmitatorilor de la locul durerii ,
- pot creste endorfinele
- ajuta la Tntreruperea ciclului durerii, a contracturii musculare si a starii de
anxietate
- face ca bolnavul sa se odihneasca si cbiar sa atipeasca
- este buna ca supliment al altor metode
- tehnicile nu sunt dificile dar e nevoie de exersare si de un instructor cu
experienta
126
 Respiratie ritmica, rara
- usor de Tnvatat; se foloseste de la 1 ia 20 de minute
- utila pentru relaxarea initiala Inaintea tehnicilor com-plexe
Respiratie adanca cu tinerea aerului, expiralie/cascat
- se poate Tnvata usor pre-operator Relaxarea
maxilareior
- usorde expiicat; utiia in durerea post-operatorie (e bine sa fie
Tnvatata Tnainte de operafie)
Relaxarea progresiva
- pacientul va alterna Tncordarea cu relaxarea diferitelor grupe
musculare pentru a-si da seama de contractura musculara
subtila
- necesita cam 15 minute pentru fiecare sedinta; dupa ce
bolnavul Tnvata tebnica se pot folosi casete Tnregistrate
- se foloseste la pacientii cu durere preiungita si stari de
anxietate
- metoda nu influenteaza numai psihicui. ci ajuta pacientul la
relaxare musculara totala
Masajul
- se poate folosi ca tehnica de relaxare pasiva
- implicarea membrilor familiei sa faca o frectie de 3 minute Tn mod periodic
ajuta pacientui si membrii familiei sa se simta utili
Folosirea de imagini
- aftereaza perceperea stimulilor durerosi la nivelul scoartei cerebrale, produce
■ relaxare, poate creste endorfinele
- aceasta metoda trebuie aplicata de cineva cu exper-ineta si Tndemanare; nu
toate nursele pot fofosi cu rezultate bune aceastA metoda
Cefaleea consta Tn durerea spontana a extremitatii cefaiice numita
"durerea de cap". |
Cauzele cefaleei pot fi de origine intracraniana sau extracraniana.
Nu trebuie confundata cu nevraigia, migrena sau cefaieea nevrotica.
Tratamentuf este administrat Tn functie de factorul ce a declansat
cefaleea, exceptie facand. analgeziceie comune ca: aspirina, piramidon,
antinevraigic.
Nu vor administra substante care deprima activitatea respiratorie Tn
hipertensiunea intracraniana.
127
 - manie
- stari de depresie
Migrena reprezinta o durere paroxistica a capului de obicei unilateral^ sub forma
de hemicranie precedata de tuiburari vizuale, fotofobie, areata si varsaturi. Manifestari - accesul de migrena survine de obicei dimineata
-- se accentueaza ?n cursui zilei
Factori Sexul - diminua spre seara
predispozanti - este afectat preponderent sexul feminin - 60-70% din cazuri
- dispare dupa somnul de noapte
Varsta i'
- se instal'eaza In copilarie, adolescenta sau pana ia varsta de 20 Aura migrenoasa:
ani, si odata cu climacteriu se reduce, ori dis-pare - precede cu 2-3 ore aparitiei cefaleei
- rareori acuzele dureroase debuteaza dupa 40 de ani Ereditatea
- determina predispozitia si constitutia migrenoasa - se manifesto prin tuiburari vizuale (scotom scantaietor,
- de muite ori migrena apare-'a tipu! astenic, deiicat pe fond de vedere in tunel)
instabilitafe neuro-vegetativa, ambitie excesiva, perfectionism
- tuiburari olfactive (se percep mirosuri dezagreabile)
Mediul ambiant-
~ joaca un rol important Tn declansarea crizelor migre-noase - tuiburari auditive (surditate sau halucinatie)
- debutul migrenei apare la:
f - tuiburari vestibulare (vertij)
- intrarea in scoala - parestezii de partea opusa. cefaleei
- pubertate
- ad mite re - slabiciune lateralizata.
- Tnceperea activitatii profeslonale - tuiburari de vorbire (afazie expresiva sau receptiva)
- casatoria
Factor! Factori extern) Stadiu! cetalalgic ■
rieclansstori - lumina intensa - cefa/eea se.Tnstaleaza rapid, uneori'brutal, de obicei pe
- zgomot ;
- mirosuri; ; jumatate de cap
- modificari de temperatura - predomina in zona supraorbital cu iradiere pana Tn
Factori fiziologici
- hipogiicemia (apare spre dimineata sau dupa post) regiunea cervicala superioara
- insomnia
- are caracter pulsatif Tnsotita de fotofobie, greata, varsa-
- accese de HTA
- stari febrile . turi, senzatie de frig, frison, insomnie, depresie
- exercitiu excesiv
- durata = de la 2-3 ore pana ia 48-72 ore
- deshidratare
- reactii alergice - cefaleea se agraveaza la efort, ingerarea de nitrifi,
- schimbari rapide ia nivel hormonal (la ovuiatie sau
Tnainte cicfu menstrual) ' nitroglicerina, pozitia decliva
■

Factor! psihoiogie - cedeaza la comprimarea digitala a carotidei si sub

- efort mental prelungit vasoconstrictoare

1
- atentie prelungita si excesiva - criza migrenoasa se Tncheie printr-o durere profunda cu
j caracter de tensiune Tndeosebi la nivelul regiunii cervi-
- anxietate i co-occipitale
128 137
129 137
Contractia musculara
- absenta'contractiei
- contractie musculara fara
deplasarea segmentelor
- contractie musculara cu
deplasare de segmente
- contractie musculara cu
deplasare de segmente
trecand peste o usoara
opozitin
- contractie musculara
aproape de va-ioarea
normala
- contractie musculara
normala
Viteza de executie Miscari complexe
- nu.se poate testa - miscarea lipseste
— nu se poate testa - miscarea lipseste, arata
dear intentia
-- viteza lenta ~ miscare partiala
- viteza egala cu cea a - miscare ampla dar
deplasahi segmen-tului realizata cu dificultate
- viteza de executie mai - miscare realizata usor
scazuta decat de partea dar cu forta scazuta
sanatoasa
- viteza de executie normala - miscare normala.
Nota: .sunt interesati ma;i
mufti muschi sau grupe
musculare
130 137
 Pacientui cu deficit motor Isi pierde partial sau total capacitatea de autoservire si - continuitatea recuperarii
autonomia de deplasare. - slimularea pacientuiui pentru propria recuperare
Pentru efectuarea unui bilant motor !a un pacient cu deficit trebuie sa avem ~ supravegherea factorilor de rise (HTA, afectiuni cardiace, etc).
Tnvedere:
- dozarea si gradarea exercitiilor
— mobilitatea articulara
- evitarea efortului prelungit a pacientuiui
- terapie recuperatorie efectuata in cadrul conduitei terapeutice generate
- amplitudinea articulara - terapia recuperatorie sa fie obligatoriu avizata de catre medic
- forta musculara
- miscarea acttva ramasa disponibiia
— capacitatea motorie voluntara
- spasticitatea musculara (avand ca grad de dfferentiere viteza de executie)
— capacitatea de Tnteiegere
— coiaborarea pacientului
— coiaborarea famfliei
- factori de facilitate sau inhibitie ca hypertonia musculara sau apra-
xiile.
Astfel putem aprscia calitativ si cantitativ capacitatea musculo-articu-lara a
fseca.ru i pacient Tn parte:

Membrul inferior si membrul superior sunt componentele tnotorii ce Tndeplinesc

rolui de autoservire si autonomia de deplasare.

Capacitate de - consta Tn: 1

autoservire - igiena personaia

generala - Tmbracat si dezbracat
- autoservirea la masa
- activitati manuale diferite, etc.
- aceste activitati revin Tn general membrelor superioare si Tn
special maim
Capacitatea de - cea de .a doua componenta motorie care asigura autonomia de
autonomie deplasare este mersul
Aceste activitati se pot desfasura Tn condifii optime si Tn limita nor-malului sau
parcurg progresiv mai multe etape pana cand nici o activitate fizica nu va mai fi
posibila.
-8.10.1. m»7i«MJ£is/4 nmmersmm mmm
Consta In:
- reeducarea miscarii
- proces de recuperare etapizat
- individuafjzarea recuperarii
138
Etapele — reeducarea functional trebuie tnceputa in perioada acuta
recuperarii — trecerea peste 30 de zile de la debut poate fi cauza unor evolutii
mai putin favorabile
— evitarea retractiilor musculo-tendinoase prin:
- mentinerea' pozitiei ccrecte a membrelor paral-izate,de exernplu
cuajutorul sacilor de nisip
- cornbaterea pozitiilor de flexie a genunchiului, rasu-ciri ale
trunchiului, roiatia externa a coapsei
Mobilizare - masam extremitatiie pentru prevenirea compiicatiilor trombo-
pasiva embolice
- efectuam miscari ale segmentelor paralizate In ambeie sensuri
- efectuam miscari de "dute-vino" de amplitudine cat mai ridicata
- evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca
intinderi si rupturi ale muschilor-iigamentelor, fracturi
- mentinem supleiea articulara
- evitam pozitiile antalgice-
- evitam reactiile de aparare din partea pacientuiui
- daca segmentui mobilizat este dureros In preaiabil putem efectua
masaj
- durata unei sedinte de mobilizare pasiva sa fie Tntre 10-30
minute
- intre mobilizari se vor face In mod oblicatoriu scurte pauze
Mobilizare - pacientui preia o parte din programui mobiiizarilor pasive
nntopasiva - pacientui poseda capacitatea de mobilizare
- educam pacientui ca miscarile desi sunt simple sa le execute
corect si eficient
- moblizarea aut'opasiva corespune'e unei etape in care s-au
Tnregistrai progrese neuro-motorii
Mobilizarea - avem in vedere:
activa - calitatea miscarii
- viteza de executie a miscarii
- rezistenta si indemanarea
- forta fizica
- exersarea miscariior deficitare
- continutul miscariior In mobiiizarea activa sa fie indivi-
dualizat
- asiguram sprljinul de partea plegica pentru mers
- disocierea analitica a miscariior de recuperare
- recuperarea mobifizarii cu caracter global ca de exern-

138
 plu;
- la membrui superior
- apucarea pbiectelor
f - ridicarea obiecteior ■
- asezarea obiecteior
- aruncarea obiecteior
— la membrui inferior:
, - urcatul treptelor
- ccboratui treptelor
- evitam efectuarea miscariior incorecte
Exercitii fizice Exercitii pentru mobilizari pasive ale membruiui superior (fig. 32, 33,
pentru 34, 35):
coordonarea
mlscirilor
(

138
 — pozitia pacientului in par decubit dorsal Gonriitii rie ittodilizare
- genunchii in extensie sau Tn flexie de partea plegica pastva:
- priza o aplicarri "la nivelul mainii (digito-palmar) cu extensia
degetelor

Exempie de
— contrapriza ■ este aplicata la nivelul extremitatii supe-rioare a mobilizare
bratului pasiua
Exercitii de mobilizare ale membrului inferior: pozitia pacientului
Tn pat decubit dorsal
- miscare de abdUctie a. membrului inferior aflat Tn extensie
pentru combaterea redorilor articulare
— miscari de circumdictie a coapset avand asigurata flex-ia
genunchiului pentru combaterea contracture muscuiare a
tricepsufui sural, (fig. 36,37)

142
 - efectua ilor trofice circulatory sau de sensibilitate pot impune
m coutraindicarea mobilizarii
exercitii
le fara Figura 38
a
depasi Aranjarea camerei pacientului
Mobilizarea pasiva trebuie efectuata Tn urmatoarele conditii: pragul — pentru ca acesti pacientisa nu fie privati de anumiti sen-zori
-- pozitionam pacientul cat mai comod posibil algic pacientul trebuie sa primeasca un maximum de stimul de partea
- evitam oboseala fizica si psihica a pacientului suporta hemiplegia
- priza o efectuam totdeauna distal; ia nivelul segmentu-lui pe bil de ~ fereastra ~ geam
care urmeaza sa-! mobilizam pacient - usa
- asiguram eficient priza si contrapriza - exisfent
- forta de executie sa fie adaptata individual a
- ritmul, viteza de executie, amplitudinea mobilizarii sa a ;ba efect tulburar
stimulator nu sa induca relaxarea

0□ M0

142
 - pat
- contactul cu pacientui se realizeaza numai pe partea afectata
- noptiera cadrul de mers, scaunui pentru vizitatori etc. se aseaza
numai pe partea afectata
Figura 39 ■

Stand pe partea sanatoasa (decubit lateral)

- patul complet Tntins - drept
— capu! asezat confortabil stabiiizat si In linie cu trunchiui
- trunchiui usor rotat Tntr-o parte
- umarul hemipiegic departat
- umerii, bratui hemipiegic si mana Ti asezam pe o perna Tn
aproximativ 100°
- departare flexie
- picioru! hemipiegic cu soidul si genunchiul usor rotat
- piciorul si laba picioruiui usor rotate, indoite
Stand culcat pe spate [decubit dorsal) - mana (bratui) neafectat Tl pozitionam confortabil pentru pacient
- patul complet Tntins - neted
Figura 41
~ capul asezat pe o perna; este interzisa flexia
- ambii umeri li stabilizam cu o perna
- bratul si antebralu) hemipiegic mt'ms pe o perna si usor departat
de trunchi >
'— cotui bratului piegic Tntins
- Tncbeietura mainii In extensie
- degetele drepte si departate
- soidul hemipiegic in extensie si stabiiizat pe aceeasi perna cu
bratui.
Figura 40

Stand pe partea hemiplegia,(decubit lateral)

- patul complet neted, Tntins, plat
- capul stabiiizat confortabil
144
- trunchiui usor rasucit pe o parte stabiiizat pe o perna la spate
(cap) si o perna pe scaunelul de sprijin al mainii (brat)
- umarul hemipiegic Tntins mai departat si rotat extern
- bratui hemipiegic
- umerii la 90° flexie
- bratui complet sprijinit pe un suport situat Tn imediata apropiere
a patului
- cqtul pe cat posibil T! spri/inim corect si palma situata pe perna
- piciorul hemipiegic cu soidul Tn extensie
- genunchiul usor Tnciinat
- bratui sanatos va sta Tntins de-a lungul trunchiului sau pe o
perna
- piciorul sanatos si laba picioruiui Tn pozitie usor Tnclinata ca de
step pe o perna
- piciorui sanatos, soidul si genunchi Tn extensie

144
 ■
Hgura 42
Mutarea (transferul) din patin afara
- patul compiet intins-neted
- pacientul sta cu genunchi Tndoiti
- calcaieie apropiate cautand sa-si atinga fundui (miscare de
translate)
- genunchii pacientului sunt ghidati spre pozitia de jos si deasupra
calcaielor (tocurilor)
- cu mana ceaialta ghidam pelvisul pe deasupra si de partea inversa
- efectuam miscarea mutand umerii de partea ceaialta folosind
perna pana cand trunchiui este Tntr-o pozitie dreapta, corecta
Exempie de - Tn general se pot efectua ia membru! superior plegic
inobilizare - pozitia pacientului este decubit dorsal
autopastva - pacientul va efectua priza cu mana sanatoasa la articu-latia
pumnului piegic
- ducerea Tn flexie a antebratului pana fa fata dorsala a palmei;
pacientul Tsi atinge fata
- ridicarea verticala a bratului
- coboratul bratului cu flexia progresiva a cotului la 90° ajungand la 1
- mobiiizarea brusca a pacientului poate duce la vertij, greata,
nivelui patului avand palma cu fata in sus varsatura prin hipotensiune de ortostatism !
- hi poz/tionarea. sezand pacientul are tendita de cadere j

^^^^^^
1

(f 9 4 laterala de partea afectata '

'' ^ - trecerea rapid?, a pacientului Tn ortoslatiune sau miscarile capului
J Tn exces pot declansa accidente vasculare . . .
Trecerea din pozitia culcat in- pozitia sezand
Fic'jra 44
- din decubit dorsal Tn decubit lateral pe partea sanatoasa prin
rostogolire pana la marginea patului
- trecerea membrului inferior piegic peste eel sanatos cu ajutorul
celui din urma '
- ridicarea coloanei vertebrale Tn bloc cu sprijin Tn cotul si
mana'sanatoasa prinsa de marginea patului Tn timp ce picioarele
sunt lasate jos din pat
- mentinerea ace'stei pozitii este progresiva moepand cu circa 5
minute si se^ crests- Tn etape pana la aproximativ 30 de minute
- odata stability aceasta pozitie ea devine obligatorie pentru pacient
Rasucindu-se (rostogoiindu-se) cand serveste masa
- genunchiui hemipiegic este indoit - .jbligatoriu vom aseza mana plegica pe masa asigurand doxo-flexia
- mainile pacientului sunt Tmpreuna acesteia
- rasucirea este asistata sau o asistam pe umeri si pe sold
Figura 45
- repozitionam apoi pacientu! Din pozitie culcat Tn pozitie sezand
- pacientul se rostogoieste cu partea plegica deasupra si genunchii
Tndoiti
144 - pacientul se sprijina cu mana sanatoasa pe rama patului
 Figura 46 '

- pacientul sta apiecat user pe partea hemiplegica

- el impinge In rama patului cu mana sanatoasa
- terapeutul Tndruma miscarile prin suport cu soldul sana-tos iar
umarul sanatos tn jos
Figura 47

Stand Tn sezut pasiv

- greutatea pacientului este distribuita de pe o parte pe alta (se
poate Tncerca mersul sau sa se aseze singur)
- pacientul Tsi tine mana hemiplegias, mai Tnainte
- foloseste pentru coordonare miscarile Tntre umeri si pelvis

139 149
 i Figura 48
Stand Tn sezut activ:
- pacientul continua activ sa tina mana hemipleglca Tntin-sa
De la marginea patului pacientul poate trece din pozitie sezand Tn
pozitie de ortostatism:
- fixam laba piciorului plegic la sol
- evitam tendinta extensiei gambei
- pacientul se poate prinde de gatul terapeutului cu mana
sanatoasa sau cu ambele brate
- avand ca punct de sprijin spatarul, noptierei sau al patului,
pacientul cu ajutorul terapeutului (suport sub
. axila) se poate. mobiliza Tn ortostatism
Reeducarea si Figura 49
rufiobandi-rea Deschiderea, Tnchiderea robinetului
abilitafilDr - Tn momentu! ales pacientul va lua loc pe un scaun obisnuit ■
manuals
- pune dopul la chiuveta
- Tntoarce Tncet robinetul
- controieaza temperatura apei cu mana sanatoasa
f

140 149
 igiena
personala: -
spalatui:
- mainilor
■ -- trunchiului
- picioarelor. etc.
baia:
-" barbieritui
- pieptanatul
- folosirea chiuvetei
Figura 50 Spalat pe dinti, pieptanat, barbierit, machiat
- ia momentul ales pacientui se asigura daca are o buna baza de
plecare, un bun echilibru, balans
- pacientui Isi va ghida mana hemiplegica
- pacientui va face scurle pauze pentru corectare balans
Figura 52 ■

Spalat cu mana sanatoasa

— la momentul ale, pacientui se aseaza si Isi mentine echilibrul
— isi plaseaza bratul hemiplegia In chiuveta
—. efectueaza toaleta \
Nota: a avea In vedere balans corect:
- trunchiul Intr-o usoara flexie Spaiandu-se cu mana hemiplegica pe mana sanatoasa
~ soldul'hemipiegic In protractiune prin asezare corecta, - pacientui isi trage manseta de pe mana afectata pe mana
adaptarea Inaltimii, baians corect se previne: sanatoasa
- retractia soldului - piaseaza mana sanatoasa In fata celei cu..deficit care eventual se
- retractia umarului in cazul unui brat spastic va sprijini de ceva (pe ceva; ' pe spaiator sau chiuveta) t

- subluxatia umarului In cazul unui brat hipotonic - pacientui ghideaza lent spalatui bratului sanatGG
Figura 51
- pacientui Isi spijina cotul In partea hemiplegica si tine umarul
departat
-- atunci cand Isi pune Tn fata Tmbracamintea, bratul hemi-plegic
trebuie sa atame inire genunchfi pacientuiui
- pentru a se sterge si usca prosopul, este Incolacit de-alungul
mainii hemiplegice fie de catre, pacient, ter~ apeut, familie.

150 151
150 151
150 151
Figura 53; 54 - la momentul ales pacientul aflat Tn fata spalatorului sau chiuvetei
Figura 56

se asigura de transferui greutatii deasupra piciorului hemiplegic

Gpalat pe picioare - daca Tn timpul procedurii de spalare pacientul se dezech/ltbreaza
(transferui greutatii este ineficient) va lua scurte pauze peniru
- 'la momeniul ales pacientul se situeaza de partea unui reechilibrare
spalator sau chiuvete
Imbracat-dezbracat:
- Tntai aduce piciorul sanatos pe tinia de mijloc si cu ambele - alegerea hainelor Exemple de
maini Tmpreunate prinde genunchiul hemiplegic
- trece piciorul hemiplegic deasupra celuilalt si II spala Tmbracat-dezbracat:
- pacientul Tsi ghideaza aductia piciorului sanatos si plasarea — haine
piciorului hemiplegic — ciorapi
- Tn timpul'schimbarii picioaretor si Tn timp ce spala piciorul — buton
pacientul se asigura ca greutatea merge de-a lunguf Tntregului
— fermoare
— cureaua
picior hemiplegic — ghete
- la momentul ales Tsi spala piciorul hemiplegic ■ cu ambele — sireturi, etc.
maini — Tmbracatui se Tncepe cu membrul plegic
- pacientul se asigura pentru un bun echilibru cu ambeie —' dezbracatul se fncepe cu membrul sanaios
caicaieipe podea Alegerea lucrurilor (din dulap) si articolelor de toaleta -
Figura 55 - la momentul oportun pacientul tsi va alege lucmrile strict
necesare
~ terapeutui se situeaza de partea hemiplegica facilitand miscarile
bratului controland deplasarea, miscarea (terapeutui ofera
pacientului un proces educational care cuprinde perceptia si
planificarea)
Figura 57

150 151
 Imbracat
- la momentul ales pacientul Tsi mentine echilibrul
- bratul hemiplegic trebuie sa atarne Tntre coapsa si genunchi
pentru inhibarea spasticitatii
- cu mana sanatoasa pacientul Tsi trage articoiul de
Trnbracaminte deasupra capului
- trage cu bratul sanatos Tn alara manecii pana cand manecite
rarnan in pozitie prin presiunea bratului pe genunchi
- trage articoiul de Tmbracarninte cu mana sanatoasa Tn afara
bratului hemiplegic

150 151
 Figura 58

Figura 61

Imbracatul pantalonilor:
- fa momentul potrivit pacientui se aseaza pe un scaun obisnuit
cu picicareie Tncrucisate
~ aduce pantalonii deasupra picioruiui hemiplegic cu mana
sanatoasa
- lasa piciorul hemiplegic pe podea si pune piciorul sana-tos in
cracul pantaionului
- terapeutui ghideaza mana pacientului in timpu! primei faze 1

Figura 59

146
155
 Imbracand o camasa
- Ia momentul oportun plaseaza camasa pe genunchiul
hemiplegic cu guleru! Tnauntru
~ bratul hemiplegic este pozitionat.-Tntre picioare, iar
maneca bratului hemiplegic atarna: -mana sanatoasa impinge
maneca deasupra bratului
hemiplegic, deasupra cofului si umarului hemiplegic
- prinde din spate camasa cu' mana sanatoasa si pune hratui
sanatos Tn ceaialta maneca
Figura 62

147
155
 - controleaza balansui f

- ghideaza genunchiul hemiplegic Tn timpul fazei a doua |

- Tnainte de a-si trage Tn sus pantalonii pacientul trebuie j
sa se asigure ca are un foarte bun echilibru f
Figura 60 V
- pacientul se poate sprijinii cu soldul hemiplegic de-alun- |
gu! unei mese sau unei chiuvete si eventual sa se spri- I
jine si cu mana hemiplegica > j
- scopul este ca pantalonii sa nu cada si apoi Tncheierea f
lor 1
Imbracatul unei ves'e, haine

148
155
-~ la momentul ales se aseazk vesta pe coapsa picioruiui
sanatoscu eticheta spre gat astfel ca gulerul sa tie mai departe
de pacient
- cu mana sanatoasa pacienluf impinge vesta deasupra mainii
hemipiegic© si a cotului .pentru a o avea la Tndemana
- apoi introduce bratui sanatos (Tntregul brat) aducand vesta
deasupra capuiui cu bratui sanatos
- pe urma ghideaza mana p'egica de-alungul Tntregului brat si
trage cu mana sanatoasa vesta deasupra bratu-lui hemipiegic
- pana cand Tsi pune vesta pe deasupra capuiui trunchiui
ramane Intro usoara flexie si atunci pacientui se ridica si Tsi
trage vesta Figura 67
Figura 63, figura 64 Exemplu de Tmbracat si dezbracat haina

Punand sosetele si pantofii

— sosetele sunt pastrate cu gura ciorapului deschisa larg cu
ajutorui indexului mainii sanatoase
— pantofii sunt ghidati cu un incaftator
— se pune piciorul cu pantofu! pe podea
— se impinge calcaiul pe toe Tn pantof cu presiune asupra
genunchiului hemipiegic
— daca este necesar terapeutul corecteaza plasarea pantofului in
prima faza si la presiune genunchiului hemipiegic Tn faza a
doua
Figura 65, 66

156 157
- Autoservirea la masa - pacientui se aseaza stand pufin In afara mesei
- folosirea tacamuriior si a a/tor accesorii pentru serwea mesei

156 157
— o masa bine organizata consta in asezarea obiecteior necesare
pe planuri fixe In interior iar atunci cand este pdsibil se fotosesc
obiecte normaie ca de exemplu: suporti pentru farfurii, pentru
unt, cesti, etc.
- de obicei se foiosesc vase tari incasabile frumos col-orate care
dau "caldura" mesei, evitam vaseie care se sparg us or
Figura 70, 71

15S 159
 Figura 74, 75, Rasuciri ale
trunchiului
~ pacientui este asistat ia umarul hemiplegic si genunchi - bratul si
piciorul sanatos sunt aduse ;deasupra celui hemiplegic de caire
pacient (figura 74) I

Mancand
- la momentul ales pacientui sta la masa In pozitie corec-ta
- bratul hemiplegic este pozitionat in afara si mai deparie sprijinit - pacientui isi tine mainile Impreunate
pe masa - Isi ghideaza piciorul hemiplegic din sold si in afara de
- de acum pacientui poate manca 'aba.piciorului (figura 75)
Figura 72

15S 159
 - genunchiul hemiplegic este Indoit, mainile pacientuiui

' Stergerea la gura

- pacientui isi poate rezolva s/ngur anumite probleme' alegand
cum sa manance si cum sa se stearga la gura
— se sterge cu mana sanatoasa
Pentru realizarea ,autoservirii mesei se poate recurge ia ingrosarea
manereior, fixarea de mana plegica cu benzi elastice sau bratari
confectionate a canilor, a tacamurilor, etc.(figura 73)

15S 159
 /

Transferul din scaun in pat si invers -■fara suporiui scaunuiui pacientui se asigura ca are o baza stabiia
- terapeutul sta In fata pacientuiui cu ambele maini Tntinse prinse Tmpreuna transfera astfel
- el sprijina drept bratul hemip-legic pe care II tine intre -bratul greutatea din Inainte si Isi ridica sezu-tut
sau si trunchi indrumand pacientui in privinta umerilor Figura 80
- genunchii pacientuiui de partea hemiplegica sunt spriji-niti,
(Tmpinsi) Intre genunchii terapeutului
- astfel greutatea corpului este transferata de-a!ungul picioruiui
sau
- prin ghidarea umerilor Tnainte intinsi si In jos se asigura
transferul si asezatul In fund pe un scaun
- terapeutul. isi piaseaza mainile pe soldul pacientuiui, facilitand
trasferul greutafii In timpui manevrei pastrand piciorul
hemiplegic sub control cu genunchiul si piciorul sau
Figura 78, 79

Transfer neajutat
- pacientui se apleaca si se Intinde cu trunchiu! cu mainile In
afara
- ridica sezutul si daca este posibii stain picioare
- transfera partea hemiplegica de-a lungul scaunuiui sau patuiui
Figura 81, 82
Stand Tntrun scaun rulant la masa

Facilitarea Inclinarii Tnainte

■~ pentru a facilita Inclinarea inainte de pe un scaun jos, plasam
scaunuf in fata pacfentufui si astfel el se poate Inclina pe el cu
mainile sale Impreunate
- este important de a-si cobora calcaiele pe podea piciorul 'fiind sub
genunchi
- cu mainile Tngemanate le Intinde Tnainte si paraseste scaun u!
- ridica fundu! si Isi transfera greutatea Tnainte Transferul pe
scaun sau In pat
- in partea mai de jos a spatelui vom pozitiona o per-na
- terapeutul Indruma pacientui din solduri pentru o miscare - brafele Tntinse, coturile sprijtnite pe masa cu atentia Tndreptata
fluenta pentru pozitje corecta a spatelui si mainii
- terapeutul sta asezat de partea cealalta, se Tntinde pe - laba picioruiui fixata pe podea sau In suportul scaunuiui rulant
deasupra pacientuiui tl prinde Tntre ambele coturi, punand
Figura 83
mainile deasupra sezutului
- unui dintre pic/oars previne a}unecatea pacientuiui In timpui Stand din pozitia sezut
manevrei de transfer - se pune un scaun Tn fata pacientuiui

160
 Figura 86
Din pozitia culcat Tn pozitie sezand - activ

- pacientul Tntinde inainte mana hemiplegica el se Tnclina Tnainte

cu capui In fata picioarelor sale si Isi ridica soldul
- terapeutul sta Tn partea hemiplegica - pacientul sta aplecat usor de partea hemiplegica Tmp-ingand cu
f. mana sanatoasa in rama patului
- o mana sprijina partea sanatoasa ia sold, iar mana ceaialta pe - terapeutul Tndruma miscarile prin suport la soldul sana-tos si
varfuf genunchiuiui hemipfegic ghideaza partea sanatoasa a umerilor in jos
Figura 84 Figura 87, 88
- prcientul se reazema cu mana sanatoasa de rama patului' Mersul

160
 Din pozitia culcat Tn pozitie sezand - pasiv - pacientul'este rostogoiit
deasupra partii hemiplegice cu genunchii Tndoiti

Stand Tn pat
- capui este drept fara sprijin, liber sa se miste
- asiguram o perna fa spateie pacientului; trunchiui drept
— soldul la 90° fiexie, greutatea fiind distribuita deasupra
ambelor fese
— bratele usor departate, coturlie sprijinite pe o rnasa reglabila
{eventual o perna)
Figura 85
- terapeutul sta Tn fata pacientului
- bratul hemiplegic este pus pe umerii terapeutului
- terapeutul Tsi pune mana sub umarul hemiplegic si astfel
sprijina brafui hemiplegic
- mana ceaialta ghideaza transferul greutatii via pelvisul
pacientului
■ T¥ - terapeutul sta de partea hemiplegica si spijina umarul si mana
pacientului.

102 163
- este unui dintre impedimentele cele mai mari care stau in calea - durerea este capabila sa decianseze un spasm muscular cu caracter involuntar dar
reeducarii functional© a hemiplegicului trecator
- spasticitatea este o variatate de crestere a tonusului muscular ca - spasticitatea prin degradarea raspunsului muscular Tn urma comenzti .nervoase
exagerare a reflexului de intindere si o consecinta a deficits re produce dezechiiibre majore Tn miscare si postura
hiperactivitatii sistemului gama > Exemplu: pacientui hemipiegic Tsi neglijeaza membreie sau segmentele plegice si
- in hemiplegie spasticitatea jsneaza mai mult miscarea decat cauta compensare la cele normale
paralizia
- poate apare Tn faza de debut ale hemiplegiei sau.in fazsle tardive
fiind Tnsa cu evolutie rapida si grava
- spsticitatea afecteaza in egata masura toti muschii, fiind mai
evidenta la musculatura cu participare mai sustinuta, ia
miscarile involuntare
- se. poate caracteriza prin cresterea rapiditatii reflexelor cutanate
accentuarea spasticitatii se poate datora si unor stimuli
nociceptivi:
Aproxinriattv 40% din AVC-uri sunt de brigine hemoragica.
- vezica urinara Hemoragia cerebraia propriu-zisa explicate printr-o rupWra vasculare. {Morgagni
- infectia urinara 1 8 1 1 ) ca urmare a unui puseu hipertensiv avea Tn vedere puseele hipertensive
- calculoza brutale la persoane cu hipertensiune arteriala.
- sonda urinara Alts autori explica aparitia hemoragiei cerebraie prin procese de dia-pedeza.
- pielea Formele ctinice cele mai cunoscute de hemoragie cerebraia sunt: hemoragia
- cicatrici dureroase cerebro-meningiana, hematomul intracerebral.
- Tncaltaminte stramta Hemoragia cerebro-meningiana este o hemoragie initial cerebraia care cuprinde
- escare apoi ventriculii si spatiile subarahnoidiene. Coma este profunda pacientui prezinta febra
- colonul ridicata, sindromul meningian prezeht, L.C.R.-ul este hemoragie, evolutia este de obicei
- constipatia spre exitus in 24-48 de ore.
Hematomul intracerebral este o hemoragie cerebraia circumscrisa. /

164 185
Caaze — .accident vascular in urma fisurarii sau ruperii peretelui
unei artere intracerebraie sau meningiene
— are drept cauza arterioscieroza si hipertensiunea arteri-
afa
- accidentele hemoragice se mai pot produce prin:
— ruptura unui anevris'rh cerebral
— arterrta sifilitica
— alcoofism
— boli sanguine
- Ia varste tinere predominant masculine, se Tntalnesc

164 185
 accidente hemoragice mai rar decat accidentele
ocluzive
- pentru identificarea clinica a unui ramoHsment hemora-
gie avem in vedere:
— pierderea constientei
— evolutie grava
— semne meningiene si de focar
- CT - scan cerebral
— LCR hemoragie

164 185
Manifesiari Perioada 1 - pacientul tsi pierde consttenta
- debut brutal mai ales diurn avand factori favorizanti ca; TuIpurSri de sensibilitate:
- oboseala - tn comele superfidale durerea provocate este urmata de
- excese alimentare .. • - eforturj fizice mobilizarea membrelor sanatoase j
- expunerile la soare - compresand globii oculari sau pe unghiul mandibulei determinam
- schimbarife de presiune atmosferica contractia muschilor fetei de partea sanatoasa
- schimbarile de temperatura (bruste) - capu! pacientului este intors pe partea sanatoasa, greu de
- varsta intre 50-60 de ani mobitizat din cauza redorii de ceafa
-- pacientul intra direct Tn coma :
Tulburari de tonus muscular si motilitate:
- debut cu estates vioienta: ~ ridicand membrele pacientului pe rand si iasandu-le sa
- vertij puternic/ cada pe planul patului observam ca membrele para-
- greturi cu varsaturi, urmate de instalarea comei iizate cad mai repede
- uneori anumite simptome prevestesc accidentul hemo-ragic: Tulburari ale reflexelor
- vertij intens - reflexul cornean Tn coma profunda este aboiit
- pareze tranzitortl - Tn comele superficial se ' pot evidentia reflexele cutanate
. — epistaxisuri repetate abdomfnale de partea sanatoasa
Perioada 11 - semnul Babinski este prezent de partea plegica
- consta Tn agravarea brusca a starii generate a pacientului cu - tn coma profunda pacientul nu reactioneaza la excitant! durerosi;
aparitia: poate prezenta _ crize convulsive, frecvent f'ncontinenta de urina,
- hemiplegiei constipafie, iar semnul Babinski este prezent bilateral
- tahicardiei sau bradicardiei (sernn de HIC) - slmptamologia descrisa se agraveaza in aproximativ 75% din
- obnubilari cazuri si Tn cateva ore sau zile pacientul decedeaza
- insuficienta cardio respiratorie acuta * Faza de hemiplegie flasca
Evolutie - evolutia este variabila, unii pacienti mor Tn ziua ictusu-lui, altii Tn - Tn circa 25-30% din cazuri sfmptomatologia se ame~ lioreaza
a treia sau Tn a patra zi si unii se pot vindeca cu sechele treptat 1

- riscul unei noi hemoragii Tn lunife sau anii care urmeaza este - pacientul iese din coma si prezinta hemiplegie flasca
mare • Faza de hemiplegie spastica
- se descriu trei faze: - dupa 4-8 saptamani de la debut hemiplegia flasca se Iransforma
— coma treptat Tntr-o hemiplegie spastica
— hemiplegia flasca Examene tie LCR \
laborator - punctia se executa dupa efectuarea funduiui de ochi
— hemiplegia spastica
" Faza comatoasa: Semne generate - Tn caz de edern cerebral punctia este In principiu con-traindicata
- facies congestionat - cu scpp de diagnostic se va recolla doar 1-2 cm L.CR
- respiratie zgomotoasa (stertoroasa-horcaituri ) - LCR-ul este hipertensiv, tasneste prin ac
- uneori respiratie CHEYNE-'STOKES - cand confine sange LCR-ul are aspect hemoragic
- temperatura ajunge la 39-403 C - LCR-ul'poate prezenta albuminurie, glicozurie, leu-cocite frecvent
- tahicardie Modificari sanguine:
- tensiunea arteriala se ndica - VSH usor crescut
f - Tn sxpiratie obrazut de partea paralizata se umfla "sem-nu; panzer - leucocitoza variabila
de corabre" - cresc biiirubinasi transaminazele ;
- aerui este eliminat Tn timpul expiratiei prin comisura bucala de - cu caracter tranzitoriu creste glicemia '
partea opusa "pacientul fumeaza pipa" Modificari urinare:
- caput si globii oculari sunt deviati spre partea hemiplegica - glicozurie
- anizocorie - pupiia midriatica de partea hemiplegica - albuminurie
166
Examen fund de ochi Probleniele - cefalee vioienta
- edem papifar moderat pacientului - greata si varsaturi
- staza papilara cu hemoragii retiniene in formele severe - vertij
- creste tensiunea arterei centrale a retinei - tulburari vizuale
EEG - deficit motor /
- modificari cu caracter difuz • - tulburari cardio-vasculare
- prezenta unor focare cerebraie , - tulburari de respiratie
Arteriografia cerebrala - incapacitatea de a se hitrata si alimenta
- are indicatii limitate - incapacitatea de autoservire (igiena, deplasare)
- evidentiaza locul de proclucere - rise de alterare a mucoaselor si integritatii pielii
- precizeaza exisienta hemoragiei - incapacitatea de a comunica
Scintigrafie cerebrals - alterarea functiilor vitale
- evidentiaza focarele hemoragice situate superficial - agitatie psiho-motorie
Tomografia axiala computerizata - tuiburari de somn si odihna
- delimiteaza net focarul hemoragic

166
InteFventii: ) - prima masura odata diagnosticata hemoragia este repausul
obligatoriu la pat circa 3-4 saptamani
- asiguram pozitia procliva a capului pacientului
- este interzisa pozitia semisezand a pacientului
- mobilizarea pacientului este avizata de medic
- in principiu mobilizarea este postbila numai la 10-15 zile dupa
disparitia cefaleei si semneior meningene
- se evita Tn primele 10 zile transports pacientului
- In caz de necesitate a transportutui pacientului pentru investigate
(EEG, CT) se va efectua numai cutarga-brancarda sau pat cu roti
- la trecerea pacientului din pat pe targa vor participa 2
brancardieri si 3 asistente medicale
- brancarda va fi mentinuta la nivelul patului, iar asisten-tele
medicale cu mainiie sub pacient TI vor ridica
- asistenta. medicala de la capul pacientului cornanda ■ manevra
avand mana sub ceafa pacientului, nemobi-
lizandu-i Tn nici un fel capul si gatui

166
- asistentele medicale vor executa un pas Tnapoi, asezand
pacientui pe brancard dupa ce brancardierii au adu-o in pozitie
orizontala sub pacient
- pacientui va fi culcat cu capul inainte
- trecerea pacientuiui de pe targa In pat se executa in' timpi
inversi -
- transports pacientuiui pe distante man este interzis
-• pozitia pacientului pe brancarda este decubit dorsal fara
mobilizarea capuiui
- pe brancarda pacientui va ft invelit
- in caz de agitatie pacientui va fi imobilizat pe targa
- In timpul transportului pacientui va fi supravegheat
- la aparitia denivelarilor (prag-usa, intrat-iesit din lift, etc.) se vor
trece fara a fi sesizabile de pacient
- la nevoie targa va fi dusa de 2-4 persoane Dezobstruarea cailor
aeriene superioare si asigurarea res-pi rati ei
- pacientui este asezat Tn decubit dorsal sau lateral pe partea
sanatoasa
- pacientui comatos nu poate expectora seeretiiie prin lipsa
reflexului de fuse
-*■ pacientui comalos Tsi aspira seeretiiie salivare si faringiene Tn
caile respirator!* datorita lipsei reflexului de deglutitie
- Tndepartam cu un tampon steril mentinut de pensa,
mucozitatife din gura
- secrefiile traheo-bronsice sunt aspirate cu aspiratorul electric
sau trompa de vid, la nevoie putem folosi si seringile Gouillon
- pentru a nu leza mucoasa bucaia, faringiana folosim sonde de
aspiratie atasate la canuia metaiica a aspiratorul ui
- sondeie din material moale sau semidur, de diferite calibre sunt
mentinute Tn flacoane cu ser fizioiogic
- tractionarea anterioara a limbii daca aceasta cade posterior
- In caz de hipoxie sau bronhoplegie se administreaza oxigen prin
sonda endonazala sau rnasca
- respiratia artificiala va fi efectuata prin ventilatie mecanica
asistata sau controlata
- intubatia sau traheotomia pacientului In caz de necesi-tate
Monitorizarea functii/or vitaie
- In iipsa monitoarelor eSectrice pacientui este supravegheat
permanent
- controlul functiilcr vitaie se masoara dupa orarul stabilif sau la
intervalele cerute de medic
170
- frecvent se constata:
- pulsul este tahicard
- tensiunea arteriala cu vaiori mari
- temperatura-are vaiori de 39-40° C
- datele culese'sunt trecute ?n foaia de observatie si aduse la
cunostinta medicului
Monitorizarea si combaterea greturilor si varsaturiior
~ greata exacerbata este atenuata prin respiratii,profunde
- pacientui Ti pozitibnam lateral si Ti stergem mucozitati/e din
gura
-'dupa varsatura stergem gura pacientului si li dam apa sa-si
clateasca gura
- continutul stomacal poate fi aspirat Tn caile respiratorii
obstruandu-le
- Tn acest caz se aspira continutul stomacal
- resturile aiimentare irita mucoasele respiratorii
- acestea sunt invadate de flora patogena aparand bron-
hopneumonia
- varsaiurile ie evaluam volumetric, urmarim de aseme-nea
caracterut Icr (bilios, alimentar, etc.) si le notam In foaia de
observatie; anuntam-medicul
Monitorizarea si combaterea incontinentei de urina si fecale
- urina si fecaleie eliminate sunt determinate volumetric
- la pacientui de sex masculin Ti vom pune un urinar Tntre . coapse
- Tn caz de retentie vezi interventiile de; la tulburari sfinc-
teriene I'
Toaleta cavilatii bucafe
- se efectueaza dimineata'si seara cu un tampen de vata Inmuiat
In soiutie de acid boric 1% sau ceai de musetel
- fimba, buzele, gingiile se vor badijona cu glicerina bora-xata de
3 ori/zi
- Tn acest mod se va realiza un mediu alcaiin In cavitatea bucaia
- buzele se ungcu vaseiina sau get pentru a le feri de uscare si
crapare
- peste gura apticam o compresa din tifon Tmbibat cu soiutie de
ser fizioiogic (se umidifica respiratia)
- daca pacientui prezinta proteza dentara mobila ea va fi scoasa
si asiguram toaleta acesteia
171
372
In hernoragia cerebrate intraparenchimatoasa:
-- administrare parenteral de antiedematoase cerebrale
- administrare de hipotensoare
~ iimitarea aportuJui de fiuide intravenos
- cele mai importante masuri preventive ale hemoraaiei
cerebrale intraparenchimatoase sunt administrarea
hipotensoarelor Tn cazul HTA esentiaie, depistarea din timp a
toxemiei gravidice si monitorizarea afectiunilor hematologice
173
 - cefalee
- ameteala
- insomnie
- agitatie
- dezorientare i
COKTUZIA — ieziunea eel mai des Tnfalnita Tntr-un traumatism craniocerebral
CHtAnD^XBBHRAEJB CEREBnALA care antreneaza substanta 1 cerebrala prin' edeme, hemoragii,
ruperea sau zdrobirea tesuturiior nervoase
Manifestari: - plerderea constiintei imediat dupa traumatism (ore sau
zile)
- coma mai profunda si de durata decat Tn comotia cerebrala
i
- tulburari vegetative
Traumaiismete cranio-cerebrale sunt frecvente tn accidentele de circulate sau de - dispnee
munca (traumatismul cranio-cerebral deschis este Tntalnit frecvent Tn timp de razboi). - respiratie stertoroasa
Gauze Traumatisme directe - hipertermie
- lovirea craniului cu un corp dur - cotaps cardio-vascular -- tulburari de deglutitie
- varsaturi
- lovirea craniului cu un object ascutit - tulburari neuro-psihice
- glont - crize convulsive generaiizate si focale
- hemiparestezii
Traumatisme indirecte - hemlplegii
~ caderi de la Tnaltime pe genunchi - afazie
- tulburari de camp vizua! ,
- caderi de la Tnaitimi Tn picoare - apraxie si agnozie
— caderi de la Tnaltime Tn sezut , - revenirea din criza este lenta
Pe baza sindroamelor clinice determinate de leziuniie traumatice, Prof. Dr. Arseni C, a propus
- urmatoarea
pacientui poateclasificare
prezenta: a trauma-tismelor cranio-cerebrale :-
f — pacientul poate prezenta stare de coma - episoade delirante
- abolirea progresiva a reflexelor osteotendinoase
- balucinatii vizuale
— abolirea sensibilitatii (hipotonie)
- agitatie psiho-motorie
— aparitta tuiburaribr neurovegetative:
- confuzie,euforie
- greturi
, - varsaturi ~ transpiratii - apatie,astenie
- modificari ale valorilor functiilor vitate: Modificari - la punctia iombara LCR -ul este sanguinoient si hipertensiv
— respiratie paradinice - EEG-ul eyidentidza traseu de suferinta cerebraia hilater-
- tensiune . - puis aia fara semne de tocar
— cord Bvalutia: - pacientui poate ramane cu
- dupa revenirea constientei: - tulburari psiho-intelectuaie
- amnezie pentru momentul traumatismului - tulburari de memorie
— amnezie peotfu momentul premargator traumatismului. - tulburari de gandire
— amneziepentru perioada de inconstienta - tulburari de afectivitate
- tulburari postcomotionale care tree Tn 2-3 zile - crize de furie
167
 - agresivitate - investigam iocu! si circumstantele accidentului (pentru a
- astenie psihica
ne orienta asupra tipului de leziune si mecanismului de
- sechele - semne de focar
- pareze st paralizii diverse produce re)
-tulburari, vizuale / - varsta pacientului
- crize epileptice
- consum de alcool ,
MLACERAREA - leziune cerbro-vascuiara postraumatic^ nechirugicala
CEREBRALA — aceasta leziune eel mai adesea este incompati'bila cu viata - eventuate boir, ca:
FRACTURILE Fracturile boltii craniuiui -- diabet zaharat
OASELOR - pot fi cu sau fara Tnfundarea fragmentelor osoase
CRANIEHE — epilepsie
- are loc deplasarea fragmentelor osoase
- regiunile cele mai afectate sunt - cardiopatie emboligena
— parietala - tratamente efectuate anterior:
- frontala
Semne de focar — sedative
- tulburari de sensibiiitate — tranchilizante
- tulburari de vorbire
- pareze sau paralizii ale nervilor cranieni -- antidepresive
- crize convulsive — existenta evetualelor hematoame subcutanate la locul
Fracturile bazei craniuiui de impact
- prezinta simptoms caracteristice comotiei sau contuziei - durerea vie la presiunea craniuiui
cerebraie - existenta plagilor sau hemoragiiior la niveiul pielii capu-
- semne locale iui '
- echimoze — aparitia tuiburarilor de constienta:
~ edem palpebral stadiul 1 (coma vigila)
- epitaxis sanguin sau de LCR prin ureche sau pe nas t — confuzie mintala
- tulburari de sensibiiitate ale nervilor cranieni i - amnezie de fixare
i - pacient somnolent stupuros
- paralizii ale nervilor cranieni - raspunsul la excitanti durerosi este rapid
- semne de iritatie meningiana stadiul li
- scurgere de substanta cerebraia pe nas - contactul verbal nu se realizeaza
NOTA: Radiografia craniana indica topografla si pre- - tulburarea de constienta este mai profunda
cizeaza diagnosticui etiologic.
- reactia de irezire se obtine prin stimuli sonori sau nociceptive
CULEGERE DE - ne interesam de data si ora exacta a accidentului stadiul Hi (coma profunda)
DATE - supraveghem modificarile de constienta - stimuli! durerosi produc doar o reactie vegetativa (midriaza si
— apreciem momentul aparitiei si durata crizei poiipneej
- reflexul la lumina este diminuat
- reflexul corneean este diminuat sau abolit
168
 - tulburari de tonus (Tn special ia membrele superioare)
- hipotonie generalizata
- hipertonie generalizata
- rigiditatea si trismus stadiul IV (coma depasita)
- hipotonie generalizata
- disparitia react!vitatii
- areflexie osteotendinoasa
- absenta miscarilor respiratorii sponfane
- absenta modificarilor de ritm cardiac
- modificari respiratorii cu:
— tulburari de ritm respirator
— Tncarcare bronhopulmonara prin hipersecrefie
bronsfca
- tulburari cardiovasculare
— hipo/hipertensiune arteriala
- bradicardie
- tulburari termice
— cresterea temperaturii imediat dupa traumatism
— hipertermie importanta si durabila
- tulburari digestive
— varsaturi alimentare
— varsaturi bilioase
, - varsaturi sanguinolente
Interventii - stabllim un bilant cat mai exact al leziunilor produse
generate - stabilim un bilant a! degradarii functiilor neuropsihice
- stabilim un bilant al modificarilor paraclinice
- asiguram transports corespunzator al pacientului
- apficam masuri generale de terapie intensiva
- pozitionam pacientul Tn decubit lateral
- prevenim aspiratia de sange sau voma
- prevenim aspiratia secretiilor .
- mentinem masa sanguina prin:
- oprirea hemoragiei
- transfuzii sanguine la indicatia medicului
-- socul hemoragic survine cand pierderea sanguina este de
aproximativ 1500 ml sange circa 30% din . volnmul total
- co:n>trolam debitul urinar pe 24 h
- echilibram respiratie
- echilibram circulatia
- hidratam si alimentam corect pacientul
- efectuam controlul electrolitilor
- ccreetam tulburarile metabolice
- combatem edemul cerebral
- prevenim aparitia crizelor comitiale
- prevenim aparitia tulburarilor trofice
169
170
 - prevenim complicatiile intercurenle si infectioase cerebral; pacientui poate fi salvat dar raman totusi sechefe
datorate traumatismului (pareze, crize, convulsive, tuiburari
10.1. COStiPWC&ftttWl mAlMATI^IttMm psihice)
HEMATOMUL Cauze: HEMATOM - foarte rar bematomu! se poate forma numai In sub-stanta alba a
EPUlUHAt. - ruperea arterei meningiene mijloci produsa de o fractura a boitji INTRACERE- creierului
craniene | BRAL - simptomatologia.hematomutui intracerebral este ase-manatoare
- colectia de sange este situata Tntre duramater si perios-tul cu cea descrisa !a hematoamele extracere-brale
oaselor craniului ABCESUL Cauze:
- hematomui epidural evolueaza rapid spre exitus CEREBRAL - complicate de natura infectioasa a traumatismului cra-nio-
Manifesiari: cerebra!
- cefalee - microbii patrund in substanta cerebrala o data cu diversi corpi
- greturi si varsaturi straini:
- somnoienta | — pamant- nisip
- bradicardie — par, fragmente osoase
- lentoare Tn gandire — fragmente de lemn/metalice
- tulburari de vorbire — glont
- monopareze/hemipareze - abcesul cerebral apare In primele 3 luni de ia traumatism mai rar
dupa trei luni
- daca nu se intervine Tn acest stadiu simptomele se agreaveaza
Manifestari:
prin compresia trunchiului cerebral
- semne de stare infectioasa
HEMATOMUL . Cauze:
SUBDURAL - semne de focar
- apare o colectie de sange Tn urma hemoragiei prin rup-tura
- sindrorri de hip'ertensiune infracraniana
venelor cerebraie
Alte complicafii de natura infectioasa. ale traumatismelor cranio-
- hematomui este situat Tntre duramater si arahnoida
cerebrale sunt:
Manifesiari:
- osteomielita
- primele simptome apar dupa. cateva zile de la traumatism
- meningita puruienta
constituind hematomui subdural precoce
- hematomui subdural cronic sau tardiv apare dupa un interval Cea mai grava complicate hemoragica a traumatismelor cranio-cere-braie este
fiber de cateva saptamani sau luni hernoragia ventricuiara (intraventriculara).
- pacientul nu prezinta semne de suferinta Pacientui este Tn stare de coma profunda prezentand caracteristicile acestei faze
- pacientui isi poate relua activifatile si moare rapid.
- pacientui poate prezenta In acest timp:
- stare de astenie si vertij
- cefalee mare nocturna sau matinala
- cefalee la schimbarea pozitiei capului
- dupa trecerea intervalului liber apar greturi varsaturi, agitatie
psiho-motorie
Semne neurologice de hear:
- pareze
~ tuiburari de sensibiiitate
- hemianopsia si afazie
- aparitia redorii de ceafa rar crize de epilepsie
- decompensarea poate survenii brutal In cateva ore sau zile
pacientui evoluand pre agravare, coma, moarte
- prin interventie neurochirurgicala urgenta: evacuarea
hematomului, rehidratarea masiva pentru reducerea coiapsu(ui
171
 - este o reactie nespecifica deciansata de modificarile
structurale lezionale
- geneza edemului cerebral are ca substrat anatomo-
patologic cresterea de volum a creierului, umflarea
tesutului cerebral prin staza venoasa la nivelul arborelui
vascular cerebrai
~ factori cerebralk
- contuzie sr compresie
— hemoragie si infarct cerebral
- dilacerare si meningita cerebrala
- factori extracerebral!:
— hipoxie si hipercapnie Tn traumatismele toracice
concomitente
- soc hemoragie cu hipovolemie=si hemodilutie
- dereglari metabolice
- tuiburari hidroelectroiitice
./ Edem tocalizat:
-- Tnsoteste focaru! contuziv
- formeaza un cere perifocal de 1-2 cm
- este sub dependents fenomenelor vaso-motorii locale
Edemul difuz
- este datorat coexistentei focarelor de contuzie muitipla
- dependent de leziunile trunchiului cerebrai
- in caz de tratament necorezpunzator(noradrenalina)
- hiperhidratare intempestiva = agravare prin anoxie si
hipercapnee
Manifestari:
- sindrom de HIC
— tuiburari respiratorii -
- tuiburari circulatorii
172
- hipotermie
- crize convulsive /
Compiicapi potentiate:
- hernierea substantei cerebrale 1

- angajarea circunwolutiei temporale

- reducea patuiui vascular

173
 Epilepsia (mai comitial' = rau) corespunde unei descarcari paroxistice
neurofonale (tulburari neuropsihice - criza epileptica) si tendinta de repetare a acetor
tulburari.
Crizeie paroxistice pot fi:
— motorii
— senzitivo-senzoriale
- vegetative
- psihice

184 185

133
si reprezinta caracteristicile epilepsiei ca boala.

i 02
 - furnicaturi si Tntepaturi
- caldura si frig
- aura senzoriaia:
- vizuala (viziuni colorate, scantei)
-auditiva (zgomote, pocnituri, scartaituri, meiodii)
- gustativa (gusturi de obicei nepiacute)
- olfactiva (mirosuri urate) .
- visceraia (durere precordial^., tenesme anale,con-strictie toracica,
fuse spasmotica)
- aura psihica "stari de vis":
- pacientui are impresia ca a mai trait momentele respective
NOTA: prodromul si aura epileptica avertizeaza pacientui si pe cei din
jur despre deciansarea unei crize putarid in apest mod sa luam toate
masuriie de evitare a traumatismelor In timpui convutsiiior.
Accesul - apare im^ediat dupa aura sau brusc In plina activifate
epileptic major. - debutu! este brutal, marcat uneori de strigat
Criza de - pierdere de cunostiinta si cadere
Grand*Mai
- durata intre 5-10 minute Faza tonica
- contractu musculare generalizate si apnee cu cianoza fetei
~ maxilarul Tnclestat
- globii oculari deviati Tn sus si In afara
- pupilele sunt dilatate
- reflexu! comeean abolit
- muscarea iimbii
- durata 20-30 de secunde
Faza clonica
~ Incepe cu o inspiratie prelunga, zgomotoasa, marcand sfarsitul
apneei
- apar contractiile musculare generalizate, sincrone
- contractiile musculare au aspect de muscari scurte, bruste, ample,
la Inceput dese apoi se raresc
- pacientui prezinta incotinenta de urina si fecale
- pacientui Isi musca limba (lateral), iar sa'ivatia se prelinge
spumegand (saiivatie sanguinolenta) din gura
- semnul Babinski prezent
- durata este de 1-2 minute Faza rezolutiva (coma posterities)
- muscuiatura se relaxeaza
- respiratia si culoarea fetei se normalizeaza

pacientui adcarme profund la trezire pacientui acuza:

184 185
 - oboseala
- mialgii
- cefalee
- amnezia crizei
uneori coma este urmata de stare confuzionala, iar pacientui poate comfte acte antisociale nefiind respon-sabil

crizele tonico-clonice se repeta una dupa alta pacientui nu-si mai recapata constienja

Stare de rati Epilepsia - sunt intalnite la copii Inainte de 5 ani

epileptic Petite Mai - pacientui isi pierde brusc constienta
- durata crizei este de cateva secunde fara cadere
- pacientui Isi Intrerupe activitatea, pe care o va continua la revenirea din criza <
- Tn timpui crizei persista automatismele simple:
- mers
- deglutitie
- mestecat
- se constata aparitia obnubilarii L -■- privirea este fixa ' -
- pacientui devine palid, nu mai respira
- nu prezinta convuisii ■- la revenire prezinta amnezie
- schimbari de comportament nu apar
Problemele In timpui crizei:
pacientuiui - aparitia apneei din cauza contractier intense si generalizate a muscuiaturii respiratorii
- disconfort din cauza miscariior involuntare, bruste
- alterarea perceptiei senzitive si senzoriale
- pierderea constientei
- incotinenta de urina si fecale
- rise de accidente;
- cadere cu traumatisrne eraniene
- cadere Tn fata unui vehicui Tn mersi
- cadere peste o sursa electrica sau peste un foe
- cadere Tn apa
- rise de a pune viata celor din arituraj In pericol
- aparitia de tuiburari neurologies
- afazia
- muscarea Iimbii datorita contractiilor muscuiaturii masticatorii
 - supravegbem funcjiii'e vegetative
- oupraveghem functiiie
vitale Dupa criza
- aspiram saliva si secretiile faringiene
, - la nevoie dezobstruam ca/Je respiratorii
- asiguram toaleta corporala a pacientului
- verificam integritatea corporala si a Iimbii
- combatem tulburarile de comportament
- combatem starea confuzionala si dezorientarea pacien-
tului
--Ti recomandam pacientului sa evite eforturilor fizice
- interzicem consumul de alcool. etc
- suprimarea crizelor nu trebuie obtinuta cu pretul unor
sfecte secundare excesive I
Educatia
pacientului si - pacientul va evita eforturile inteiectuaie si eforturile iizice
a familiei mari
- se interzic profesiuni ca;
- conducatori auto
- vaimani
- macaragiu
- manipulare de substante chimice sau obiecle taioase
- pacientul este reorientatprofesional
- :nterzis excesul de sare silichide
- interzis consumul de neurotoxice
- ;nterzis suprimarea tratamentuiui
- individualizarea tratamentuiui (ore de administrare, doze)
- asigurarea conttnuitatii tratamentuiui prescris
-
interzis reducerea dozelor
- alimentatia sa fie compusa din legume, fructe, lapte,
hidrocarbonate
- recastigarea optimismului si increderii in viata
- existenta pacientului sa se desfasoare in conditii de nor-
maiitate
- controlul periodic este obligatoriu
- evitarea starifor ccntlictuale

- cunoasterea bolii si a necesitatii efectuarii corecte a

tratamentuiui

j
- educatia pacientului si familie pentru administrarea;
medicamentelor
1S6
184 185
- recastigar
ea
respectulu
i si a
stimei
fata de
propia
per-soana
 '.37

184 185
 - educatia families pentru a instaura o atmosfera de calm
si incredere
- educatia pacientului si a famltiei pentru a nu consider;* epilepsia
o boala incompatibila cu viata si activitatea normala
Conduita - jn criza grand mai se vor administra anticonsultivante si
terapeutica: antiepiieptice:
- fenitoin
- fenobarbitaf
- primidon
- carbamazepina
- vatproat
- Tn crizeie epileptice grand mai
- anticonvuisivante Tn doze repetate
- antiedematoase cerebraie
- antiepiieptice intravenos
- corectarea dezechitibrelor hidroelectrolitice
- monitorizare cardio-respiraforie,ventilatie artificial
- in crizeie partiale tratament conform tipului de criza
ATENT1E! se recomanda ca trafamentul sa fie indicat de un singur
medic curant daca au trecut eel putin 2 ani de la ultima criza de
epilepsie, fapt evidentiat si de iipsa modificarilor EEG se poate
permite conducerea de autovehicol:

Hipertensiune intracraniana = totaiitatea tuiburarilor ce apar dupa cresterea vojumului continutului

cranian (diferenta dintre volumul fix al cutiei craniene si volumul crescut at creierului).
Cauze: - dezvoltarea unui proces expansfv intracranian (se exercita
compresiune)
- acumulare Tn exces de LCR
- cresterea patului vascular
- edem cerebral perifocal sau generalizat
- vasodilatatie activa sau pasiva cu tugerscehta cerebraia
Glasificarea - prezenta hipertensiunii intracraniene in turnorile cerebraie este
foist nlogica a aproape obiigatorie
tumoriior de - glioblastom = derivat din tesutul neuroepitelial; tumori infiltrative
SHC cu mare potential de malignitate
 astrocitom = derivat din tesutul neuroepitaliai; difuz infil-trativ,
caracter Tn general bening
- meningiom = tumora beningna cu punct de plecare din celuleie
arahnoidine
-- neurinom = tumori beningne cu evolutie lenta cu punct de plecare
In teaca nerviior cranieni
- adenom hipofizar = tumori cu caracter Tn general bening
cu punct de plecare In tesutul glandular hipofizar
- metastaze cerebraie = caracter malign frecvent cu punct
de plecare neoplasmele bronho-pulmonare si mamare rar au origine
renala , digestiva, etc -- tumori cerebraie cu origini diverse:
- sarcoame
- melanoame • \
- limfoame
- hemangioblastom
- craniofaringiom
- chist coloid de ventrical III

184 185
 ——-----------------------------------------------------------— —
-----------------------------------------------------------------1

Manifesiari Cefaleea
- prezenta ia aproximativ 90% din pacienti
- are caracter persistent cu tendinfa progresiva
- nu are cauza locala (sinuzita)
- agravata la schimbarile pozitie capului, la tuse, stranut sau
comprimarea pe jugulare
- diminua dupa varsaturi
- rebela la terapia obisnuita
- nu are valoare de localszare
Varsaturi
- apar la aproximativ 70% din pacienti, mai ales dimineata la
ridicarea din pat
- au caracter spontan
- sunt explozive "In jet"
- fara greturi si eforturi
- nu au legatura cu alimentatia
Staza papiiara
- se constata edem papilar cu hemoragii retiniene
- diminuarea acuitatii vizuale 1
- inegalitate pupilara
- atrofierea pupilei
- scaderea treptata a vederii pana. la orbire Tuiburari de vedere
- cresterea tensiunii centrale a retinei (TAR)
- modificarea campului vizuai
- diplopie (dedublarea va dispare daca se acopera ochiul) --
reducerea pasagera a vederii
- ambliopii pasagere
Tulburari psihice
- reducerea activitatii intelectuale
- tulburari de memorie
- confuzie, somnolentia
- apatie, indiferenta
- diminuarea atentiei
- dezorientare tempo rp-spatiala
- Tn final, coma
Aite tulburari
- crize convulsive generalizate
- tulburari vegetative (bradicardie si bradipnee)

191
——-----------------------------------------------------------— —
-----------------------------------------------------------------1
- tulburari"sfincteriene
- paralizii ate nervilor ocuiornotori
- hipoacuzie, tulburari digestive, hipertermie, hipersucfo-ratie
/
ISO
 - diminuarea tuiburarilor de vedere
- prevenirea crizelor convulsive
~ controlul si mentinerea functiilor in limite normale
- prevenirea hipoxiei cerebraie
- mentinerea integritatii fizice
~ diminuarea tuiburarilor psihosenzoriale
- diminuarea tuiburarilor de cornportament
- controlul asupra starii de constienta
- psihoterapia pacientului
liitervetitH: - supraveghem permanent pacientui
- asiguram pacientuiui pozitia semiculcat-schimbam pozitia
pacientului la nevoie pentru evitarea miscarilor ce li' pot
exare'erba durerile, varsaturile sau cresterea presiunti
intracraniene
- administrarea medicatiei si perfuziilor prescrise de medic pentru
reducerea HIC
- Invatam pacietul sa-si schimbe pozitiile In pat
- interzicem pacientului pozitia sezanda si ortostatiunea
- interzicem flexia gatului
- descurajam tusea
- Inlaturam cauzele subjective ale durerii (stress, stari conflictuale,
etc)
- supraveghem rftmul respirator
- schimbarea acestuia poate indica Tnceputul unei angajari
- efectuam toaleta dupa varsaturi
- mentinem pozitia posturaia In timpul varsaturilor, colec-tarn
varsaturile
- anuntam medicul de orice schimbare a valorilor functiilor vitaie
- mentinem permeabilitatea cailor respiratorii (prevenim aspirafia
secretiilor sau varsaturilor)
- stabilim conditii de mediu favorabile pacientului (lipsa zgomotelor,
salon aerisit, bine luminat, numarul vizita-torilor limitat)
- prevenim constipatia prin aiimentatie adecvata sau administrarea
de laxative usoare
- asiguram hidratarea si alimentatia Inregistrand cu acu-ratete
cantitatile ingerate
~ comunicarea cu pacientui sa fie iipsita de stereotipurile activttatii
medicale
- igiena pacientului In cazul tuiburarilor sfincteriene
- efectuam toaleta dupa varsaturi
- mentinem tonusul psihic si intelectual al pacientului
192 193
 -asiguram odihna si somnul pacientului
- expiicam pacientului necesitatea tratamentului
- Incurajam pacientui sa-si miste picioarele In pat
- observam stadiul de hidratare si aparifia edemeior
Conduita - este individualizata cazului respectiv
terapetitica: - administrare iniectabila de preparate cortizonice (dex-ametazona)
si asolutiilor hipertone (manitol 20%)
- se.-cbntraindica administrarea solutiHor hipotone (dex-.troza); de
preferat soiutie Ringer lactat
^ administrare de medicatie diuretica (furosemid) ' — controlarea
hiperventiiatiei-pnn realizarea alcalozei si a vasocontrtctiei w
- in hidrocefaiie eventual drenaj LCR
Sindroame de -turnorile cerebraie In afara sindromului de HIC provoaca o
localizare: simptomatologie caracteristica In raport cu zona cerebraia unde'apar
i si se dezvolta
Tumori froritaie
- se dezvpita In lobul frontal Maniicstari
- crize epileptice: ,
- convulsii de tip JacksdrtiartGti durafa'scurta, Tn gen-
eral localizate ia membrul inferior, superior si fata
- paralizii:
- sub forma de monopareze sau monoplegii, brahiale
sau crurale.
- hemipareza sau hemipfegie de partea opusa leziunii
- tulburari de refiexe:
- fenomen de apucare si agatare
- tulburari de mers:
- deviatii In timpul mersului
- Tnclinarea anormala a capuiui
- dezorientare Tn spatiu
- tulburari ale imaginii posturale
- tulburari de echilibru 1 ■ -tulburari de vorbire:
- afazia - incapacitatea de a-si exprima ideile si sen-
timentele prin limbaj vorbit ~ agrafia = incapacitatea de a scrie
- tulburari vegetative:
—disfunctii circulatorii ■ - disfunctii gastrointestinale
- disfunctii vezicale
-■ disfunctii trofice
- tuiburari intelectuale
— de atentie, memorie
- lipsa concentrarii, amnezie de fixare

192 193
 - pierderea simtului autocritic
- tuiburari de activitate
- pierderea initiative!
— Sipsa de interes
- tuiburari de aiectivitate
- "moria" = nebunia
- euforie
- tendinta de a glumi pueri! si deplasat
- excitatie psibomoforie
- tuiburari psihice
- confuzie mintala !
- dezorientare temporo-spatiala
- pierderea de constienta care merge pana la coma
Tumori parietale
- sunt localizate in lobii parietal!
Manifestari
i - tuiburari de sensibititate
! hemihipoestezie = scaderea sensibiiitatii profunda
pe o 1/2 de corp
- parestezii -■ furnicaturi, senzatie de catd-rece
- durere la debut si In timpui crizei
- astereognozie - incapacitatea de a recunoaste o
forma prin pipait
- tuiburari motorii
- tonus muscular diminuat
- hemipareza'
- atrofii musculare mai ales la membrui inferior
- tuiburari ale schemei corporaie
- hemiasomatognozia = neglijarea hemicorpuiui stang
- anosognozia = negarea hemiplegiei stangi

192 193
 - dezorientare dreapta-stanga
- tuiburari de vorbire
- afazia
- apraxia
- tuiburari psihice
- agitatie pseudo-dementiala
- manifestari nevrotice
- bradipsihie
- tuiburari oculomotorii
— nistagmus orizontal si rotator

- oevierea conji/gata a ochltor de partea opusa Tumorile temporals

~ sunt localizate la nivelul lobului temporal
Manifestari j
- crize comitiale psiho-senzoriale: !
- halucinatii vizuale, olfactive, gustative, auditive
- tuiburari de perceptie; senzatia de "deja-vu" sau "jamais-vu 1'
- automatisme gen masticatie, degiutitie, frecarea mainilor
- crize ras-plans
-tuiburari de camp vizuale si oculomotricitate:
- hemianopsfi
- pareze ale nervuiui oculomotor comun si extern
- tuiburari de vorbire si atentie
- de tip afazic ■
- tuiburari acustico-vestibulare
- vertij fara greata
- tuiburari de auz
- zgomote acufene (vajaituri)
- crize generalizate de tip grand-mall
Tumorile occipitaie \
- sunt localizate In lobul occipital Manifestari
~ tuiburari vizuale
- hemianopsie homonima = pierderea vederii In hemicampurile de aceeasi parte
- cecitate corticala - absenta perceptiei luminoase
- hemidiscromatopsii =tu!burari ale perceptiei cuiorilor
- metamorfopsiile - modificarea vederii formei, contu-
rurilor, distantei, marimii obiecteior sau persoanelor

192 193
 - agnozia vizuala
- nu identified obiectele
■ - lipseste orientarea spatiala
- pentru cuvantul scris
- halucinatii si iluzii vizuale
- tuiburari motorii
- hemipareza
- prezenta semnului Babinski i
- crize convulsive de tip jacksonian ' -tuiburari psihice
Tumorile hipofizare -tuiburari endocrine
- hipogodanism

192 193
 — hipotiroidie
- tulburari vizuale
- cefalee
- pareze ale nervilor oculomotor!
Tumorile ventriculilor cerebraii
- cefalee vioienta
- apare si dispare brusc la schlmbarea pozitiei capuiui ,
- varsaturi
- somnolenta Compresiunile medulare sunt determinate de tumorile mecjulare si pro-cesele
- slabiciunea membrelor inferioare inflamatorii care prin actiunea lor asupra maduvei spinarii produc modificari
structurale si tulburari functional.
- crize epileptice cu caracter paroxistic (intensitate mare, Procese inflamatoare :
apar si dispar brusc) Tumorile — arahnoidite
cerebeiului — epidurite
~ localizarea cerebeloasa a proeesuiui expansiv — pahimeningita cervicala
- tulburari de echilibru fn mers -tumori intramedulare (iau nastere In interiorul maduvei) -tumori extra medulare
(provin din tesuturile din afara maduvei)
- hipotonie musculara
- tulburari de coordonare a miscarii membrelor -
- nistagmus = oscilatii ale giobiior oculari
Neurinom acustic -"diminuarea reflexului
corneean
- pierderea unilateral^ a auzului
- nistagmus
- dureri In teritoriui trigemenului.
- parestezii
- pareza nervului facial si a aitor nervi cranieni Tumorile
trunchiului cerebral
- apar frecvent la tineri .
- localizate la nivelul bulbului, puntii si mezencefalului
Manifestari
- vertij |
- apatie j
- somnolenta
- tulburari de deglutitie
- tulburari de mers
- stare confuzionala

196 190
Manifestari ------------------------------------------------------------------------------
Faza I (tip radicular)
generate: i - parestezii = amcrteli,.senzatia de nece-cald
- durere = debut brusc sau insidios
— precoce cu localizare fixa
- se accentueaza la tuse, efort, stranut
— tenace, nu diminua la antalgice uzuale
- intensitatea creste in timpu! noptii
— se exarcebeaza la efortui de defecatie
— se manifesto sub forma de nevralgii cervico-
brahiale, intercostale, abdominale, lombosciatice
— tuiburari de sensibiiitate j
- hipoanestezia in special pentru sensibilitatea termica
— an este zi a
- tulburari de tonus muscular
- contracture musculara
— limitarea miscarilor
- fasciculatii musculare
~ crampe musculare
- hipotrofiii musculare
Faza II (tip senzitivo-moiorie)
- monopareza sau monoplegie crurala homolaterala
tumorii
— hemipareza sau hemiplegia
- tulburari de sensibiiitate profunde nomolaterale

196 191
 Faza III (compresiune medulara toiala)
- parapareza sau paraplegia spastica
- reflexe osteotendinoase vii
- reflexe cutanate abdominale.abolite
- semnui Babinski prezent
- tuiburarile de sensibiiitate sunt giobale -tuiburari sfincteriene
- incontinenta sfincteriana
- retentie sfincteriana
- tuiburari circulatorii si trofice -1
- edem
- cianoza
- hipertermie
- escare
- paraplegie = in tumorile dorso-lombare
- tetraplegie=in tumorile cer/icale
Problemele Faza 1 - / /
pacientuiui - durere tenace din cauza compresiuniior medulare
- disconfort din cauza furnicaturilor,amorte|ilor si sensibiii-
tate subiectiva
- alterarea sensibilitatii objective
- anxietate
- depresie.frica
- modificarea confortului adecvat pentru odihna si somn
- tuiburari motorii cu dezechiiibru fizic
Faza til S
- pierderea sensibilitatii pe tot teritoriul leziunii medulare
- modificari vegetative (incontinenta sau retentie sfincteri-
ana)
- modificari circulatorii si trofice t ~ imobilizarea
ia pat (tetraplegie, paraplegie)
- tuiburari de comportament
Complicatii posibile
- infectie urinara7
- aparitia escarelor
- suprainfectarea escarelor
- bronhopneumonie
Objective: - observarea starii generale a pacientuiui
- diminuarea durerilor
- asigurarea unui contort adecvat pentru odihna si somn
- mentinerea functiilor vitale Tn limrte normaie
- mentinerea posturilor dorite de pacient
- r.sigurarea unui tranzit intestinal normal
- diminuarea starilor de depresie

192
 - evitarea manifestarilor cu tuiburari de comportament ale
pacientuiui
- prevenirea complicatiilor
InterveiitU: - supraveghem permanent pacientui
- ajutam pacientui sa respire norma! prin pozitionare
(semisezand, sezand) '
- asiguram pacientuiui un regim aiimentar si hidric core-
spunzator
- ajutam pacientulsa se mis-te In pat si sa capete pozitia
dorita
— administram medicatia .prescrisa pentru cornbaterea
durerilor
- mentinem temperatura corporala prin modificarea
mediului
— ajutam pacientui sa doarma si sa se odihneasca
-- ajutam pacientu! sa elimine produsele de dejectie pen-
tru a preveni efortul de defecatie
— educatia tusei si stranutului la pacient (exacerbeaza du-
re rea)
— urmarim expresia fetei pacientuiui pentru evaluarea
durerii
— administram medicatia Tnainte Ga durerea sa ajunga la
paroxism
- administram medicatia analgezica Tnaintea deplasarilor
pentru investigatii
- asiguram igiena corporala si protectia pielii pacientuiui
— luam masuriie de protectee pentru evitarea trauma-
tismelor si raniior
- cpmunicarea cu pacientui sa reflecte nevoile, opiniile,
sentimentele acestuia
193
- educatia pacientuiui pentru a preveni eventualele com-
plicatii |
- Tn caz de tuiburari sfincteriene la indicatia medicului
sondaj vezical
- educam pacientui cu privire la necesitatea efectuarii
. tratamentului sau interventiilor ehirurgicale ,
~ Tn cazul-aparitiei escarelor, vezi tuiburari trofice

194
 ENCEFAUTELE VIROTICE SECUNDARE
— calea de trasnmitere cea mai importanta este calea sanguina. . - aite virusuri
sunt:
- virusurile herpetice
- virusurile rujeolice
- virusurile ECHO -virusurile
KOXSAKIE
- apar in cadrui unor boti virotice, eruptive/sau neeruptive (rubeola, variceia,
parotidita epidemica, zona zoster) sau dupa vaccinarea antivari-olica, antira'bica
Manifestari - encefalitele si encefalomielitele virotice 'primitive si
Procesele infectioase, inflamatorii si'virotice determinate de agenti infectiosi generale: secundare, se manifesta prin sindroame diferentiate de
(virusuri, bacferii, protozoare) la nivelul SNC si invelisurilor meningiene cauzeaza leziuni localizare, asociate cu febra
ale creierului si maduvei spinarii.
SINDROMUL MENINGITIC
Neuroinfectiile se impart in : primitive si secundare.
Tulburari senzitivo-senzoriale
NEUROINFECTIILE PRIMITIVE - subiective
— constau in actiunea procesului infectios asupra SNC (encefalite, - dureri spontane
encefalomielite, meningoencefalite)
- cefalee
— cand structure nevraxului- sunt lezate in timpul sau dupa o boala infectioasa
generala, aparand ca niste complicatii ale bolilor infectioase primitive, mentionam — rahiaigii
neuroinfectiile secundare)
- fotofobie (pacientul nu suporta lumina)
NEUROINFECTIILE SECUNDARE - ■ objective

— meningite, meningoencefalite - hiperalgizie cutanata

-durere provocate la presiunea maselor muscuiare
Dupa criteriul etiologic, encefalilile si encefalomielitele pot fi virotice si'
microbiene. i Contracture musculara
Encefafitete si encefalomielitele virotice pot fi cauzate de virusuri iden-tificate, - atitudini particulate prin generalizarea contracturii "cocos
cum ar fi poliomielita anterioara acuta sau panencefalita sezoniera si virusuri
neindentificate. de pusca" ?
- contractura muschilor cefei si sahturilor paravertebrale
ENCEFALITE VIROTICE PRIMITIVE
determina atitudinea de opistotonus
— majoritatea virusurilor sunt transmise- de 2 artropode, din clasa insectelor
- redoarea cefei = mobilizarea pasiva a capului se executa
(tantarul si capusa, virusurile numindu-se arbo - virusuri)
— rezevorul de virusuri este reprezentat de pasari, rozatoare, etc. cu gfeutate si produce durere 1
-

200 201
 1 -~ paralizii ale nervilor cranieni: ill-IV-VI-IX-X-XI - atrofie optica
1
Tulburari digestive EEG'
— greata, varsatura, constipatie - modificari dtfuze de tip lezional
Sanguine
SINDROMUL ENCEFALITIC
- VSH crescut
Tulburari neuroiogice - leucopenie cu monocitoza
- limfomonocitoza
— convulsii tonico-clonice generalizate sau localizate
- aifaglobuline crescute
— deficit motor de tip: - fibrinogen scazut
--- proteinemie totala scazuta .
- hemiplegic LCR
— paraplegic - limfocite crescute
- reactia Pandy pozitiva "- albuminorahia crescuta
— tetraplegic Uneori tipul de encefaiita poate fi determinat prin reactia de fixare a
Tulburari senzitivosenzoriale complementului tn serul pacientului.
Problemele - febra
— hipoacuzie pacientului: — modificarea respiratiei, pulsuiui si TA
- scaderea acuitatii vizuale - cefalee si ameteli
— frisoane
Tulburari de deglutitie, fonatie, respiratie si circulate
-- varsaturi
Tuiburari motorii :
- somnolenta
- miscari coreiforme - tulburari de deglutitie si fonatie
- miocionii
- stare de confuzie si agitatii
- spasme de torsiune
- incontinentia sfincteriana
- hiperkinezii generailzate •
Objective: - mentinerea functiei respiratorii adecvate
Tulburari psihice
- confuzie
- combaterea febrei
- haiucinatii vizuale si auditive
- diminuarea senzatiilor de disconfort I
- mentinerea alimentatiei adecvate '
- agitatie psihomotorie - mentinerea unei eiiminari normale
- depresie - mentinerea izolarii pentru protectia pacientului In functie de caz
- negativism / - mentinerea comunicarii deschise cu pacientul
- somnolenta - mentinerea comunicarii deschise a pacientului cu pri-etenii si
- coma familia
SINDROM MIELITIC - 'mentinerea igienei corporate a pacientului
- proces inflamator la nivelul maduvei (cuprinzand Tntrea- - .indeplinirea actului medical de ingrijire a pacientului in caz de
ga suprafata de sectiune a maduvei) frison,varsaturi,etc.
- paraplegie flasca
- amiotrofii Interuentii: - repaus obligatoriu la pat
- tulburari sfincteriene - izolam pacientui pentru a-l proteja de alte Tmbolnaviri si de a nu
-• tulburari de sensibiiitate cu nivel deveni sursa de contaminate
Modificari Fund de ochi - asiguram luminozitate scazuta In cazul cand pacientul prezinta
paraclinice: - edem papilar fotofobie
200 201
- folosim manusile pentru a nu veni In contact direct cu Masuri profilactice
secretiile.excretiils sau cand efectuam toaleta pacientului - depistarea si izolarea pacientilor cu neuroinfectii
- administram antipireticile indicate si notam efectul lor asupra - distrugerea insectelor vectoare de virus
febrei - vaccinoprofilaxie
- termometrizam pacientul din 2h !h 2h Tn perioda de hiperpirexie - seroprofilaxie
j ( Agentu! cauza) al neuroluesului este spirochaeta pallida sau trepone-ma pallidum
- asiguram mediu! ambiant optim I1 Gauze: Sursa de infectie:
- controlam ritmul respirator;la indicatie administram anti- — omul bolnav Cale de transmitere
tusive.expectorante,oxigen pe sonda endonazala
— genitala = neurolues dobandit, se manifesto Tn're 25-60 de ani
- baie generala cu apa si sapun;cand leziunele herpetice sunt — transplacental^ = neurolues congenital
prezente clatim si uscam cu un tampon moale nu cu hirtie igienica
— de la nastere
sau servetele
— raportuljde infectare sex masculin/sex feminin = 5/1
- dupa fiecare activitate intestinala, spalam cu apa calda si sapun Manifestari - afectarea sistemului nervos apare la 2 ani Tn meningita luetica, la
|
5-15 ani t n tabesul dorsal (dupa 5-20 ani de la prima infectie
-Tncurajam consumul de lichide
sifiiitica)
- monitorizam cu mare atentie functiile vitale - debutul are loc prin sancru sifilitic Tnainte de a apare manifest a
- schimbam frecvent asternuturile de pat. hie nervoase
- pentru combaterea febrei In timpul toaietei generale, frecam - tulburari de sensibiiitate subsectiva:
pacientui cu un burete
- crize dureroase somatice localizate profund Tn extrem-itatile
- asiguram la nevoie schimbare de pozitie ia 2 ore
proximale a membrelor inferioare
- comunicam medicului eficienta tratarnentului prescris - crize dureroase viscerale (tabetice)
- daca pacientui nu poate sa manance, incepem alirnen-tatia - crize gastrice
artificiala — crize intestinale
- combatem slarea depresiva a pacientului — crize vezicale
- Tncurajamlsi educam relatiile oacientului cu familia si pri- - crize genitale
etenii sai. - tulburari de sensibiiitate profunda
Nota:

200 201
 f - mersul este talonat
- pacientui ridica membrul inferior ma/ sus decat normal si loveste
puternic solul cu calcarul
- hipotonie musculara
- refiexe osteotendinoase aboiite
- tulburari trofice ale articulator genunchilor, coxofemu-rala, tibio-
tarsiana cu producere de deformari mon-struoase si de fracturi
- ulcer perforat la niveiul plantei
- tulburari sfincteriene:
- incontinentia sau retentie de urina, disurie, rar consti-patie
- frigiditate si impotenta
- la niveiul nervilor cranieni apare atrofia optica
Examene - reactia Bordet-Wasserman
- reactia Citochol
- reactia Meinicke
sunt reactii pozitive Tn aproximativ 50-60% din cazuri LCR pozitiv
- examenul radiografic simplu pune Tn evidenta artropatia tabetica

200 201
Evolutie - netratat evolutia este progresiva si severa
- tratat se "fixeaza"; pot ramSne insa sechele infirmizante ca:
epilepsie, hemiplegie, etc.
Coniluita - masuri de igiena si regim alimentar
terapeutica -■ depistarea pacientilor sifilitici/prin obiigativitatea recol-tarii RBW
)
i la internare
- efectuarea examenuiui LCR dupa 3-5 ani de la prima infectie chiar
daca tratamentul a fost efectuat corect
- administrarea Tn doze progresive Tncepand cu 25.000 ui pana la
un 1.000.000 ui/24 ore Tn total de 20-25.000.000 ui penicilina
repetate pana la negativarea reactiilor serolcgice si de LCR
- pentru calmarea dureriior anaigezice sau suifat de mag-neziu
injectat intrarahidian

200 201
 Tuiburari de vorbire
- mici strigate, sforaituri, zgomote ciudate, dizartrie Tuiburari ate
:IElS|ttOIBL mimicii
- grimase bizare si grotesti (de uimire, de plans, de sarut,
etc) * ' '
Tuiburari vegetative
- tahicardie,-tahipnee
Tuiburari motorii
- diskinezii de tip coreic = miscari involuntare, bruste, de-zordonate,
ilogice cu amplitudine variata
- Trt.-tfmp miscarile devin mai bruste, mai ample si cuprid
musculatura membrelor, fetei, Iimbii, buzelor, abdomenului,
trunchiului
neuroinfectie secundaria cu etlologie reumatismala si - aceste miscari dispar in timpui somnului
Gauze: patogene2a aiergica afecteaza cu prediiectie copii - apar tuiburarile de mers: "mersul saltaret" sau "mersul de paiata",
proces infecfios streptococic sau virotic strans legat de cu expunere la caderi
reumatismu! poiiarticuiar acut (infectii cronice amigda-liene, - prin disk'ineziile de ia nivelul membrelor pacientui nu se poate
streptococui hemoiitic) boii infectioase generaie aliments* imbraca sau scrie
— scarlatina - hipotonie muscuiara = are ioc diminuarea tonusului muscular,
— rujeola membrele si capul atarna balante, pacientui este "moale ca o
— gripa carpa"
— tuse convulsfva - reflexele osteotendinoase sunt dirninuate
— difterie Tuiburari psihice
apare Tndeosebi, primavara, toamna - iritabilitate
afecteaza copitaria Tntre 7-15 ani cu prediiectie - instabilitate emotionala si" afectiva | ,
fetite/baifeti = 3/1 - stari confuzionale j\
antecendente ereditare (parinti cu coree) surmenaj scolar si - sindroame maniacale '
traume psihice - delir haiucinatoriu
- mai rar, tuiburari de somn si depresie
Faza de debut - coreea gravidelor este o forma grava avand procent ridicat
- debut insidos
- irascibilitate h 'OTA ..-
- labilitate emotionala - coreea gravideior este o forma grava avand procent ridicat de
Manifestari
- randament scolar scazut mortalitate I
:
- neandemanare si neatentie (scapa iucruriie din mana, se - boala se repeta cu fiecare sarcina
rnurdareste cu mancarea, rastoarna obiecfele din jur, se apuca
- In cazurile grave, miscarile coreice sunt atat de intense Incat
pacientui nu mai poate parasi patul - "nebunie muscuiara" sau
fara motiv de nas, ureche)
"furtuna muscuiara"
- durata de la cateva ziie sau cateva sapEamani
Faza de stare
Pro&Semei
- disconfort si jena din cauza miscariior involuntare si
- febra poate avea valori moderate e dezordonate ■.
- in cazurile grave - hiperpirexie paciesituiui: - dificultate In masticatie

207
- incapaci
tatea de
a se
autoser
vi In
Ingrijiri
igienice
si In
aliment
atie

207
 -- alterarea perceptiei vizuale si tactile -- urmarim si supraveghem numarul si aspectul scaunelor cantitatea
- allerarea comunicari; datorita tuiburarilor de vorbire -■ si aspectul urinii
modificars ale temperaturii(febra, hiperpirexio) - In cazul tuiburarilor'de deglutitie hranim si hidratam pe gura In
- mers deficitar sau imposibil mod fractionat cu lingurita pacientui
- circulate inadecvata datorita imobilitatii in "nebunia musculara" - regim alimentar hldrozaharat
-- rise de alterare a mucoaselor, bucaia, conjunctival^ - atirnsntele trebuie sa aibe consistent^ potrivita (nici prea
- alterarea integritatii iizice prin traumatisme
- modificariie survenite pe plan psihic flufde, no foarte fare)
Obiecthm: - diminuarea disconfortUjiui cauzat de miscarile invol-untare - se intrerupe alimentarea cand pacinetul se Ineaca
sijdezordonate
- supravegberea functiilor vitaie - din cauza consumulur intens de energie asiguram dicta
- mentinerea integritatii fizice a pacientului mentinerea unei hipercalorica.
comunicari adecvate
- asigurarea confoitului pacientuiui NOT A:
- ingestie de lichide si alimente adecvate - se recomanda In scop preventiv ia copii care .fac
- mentinerea orientarii pacientului
- combaterea starilorde depresie si a tuiburarilor psihice frecvent angine. Indepartarea amigdaielor ca sursa de
- evitarea complicatiilor (pacientui in miscarile coreice generalizate streptococ hemolytic
se loveste de obiectele din jur, provocindu-si rani care se pot
infecta) — se indica Intreruperea sarcinii pentru a preveni o even-
Jnterventii: - repaus obligatoriu la pat tuala evolutie.fata la
- supraveghem pacientui pentru al fori de traumatismele datorate
miscarilor involuntare f
- capitonarea marginiior patulut In cazul miscarilor ample si
puternice
- pentru a nu cadea din pat, pacientui poate fi asezat ia niveiul
solului pe sallea
■•- anuntam medicul In cazul ampiificarii miscarilor coreice ---
calmarea miscarilor coreice prin administrarea rne-dicatiei prescrise
- supraveghem functiile vitaie ale pacientului (modifi-carea pulsului
sau a respiratie poate anunta o complicate cardiaca}
- mentinem temperaturacorpului pacientului in limite nor-male prin
schimbarea hainelor, modificarea conditiilor de mediu si
administram antipirazice
- asiguram riguroasa curatenie a tegumentelor si mucoaselor /

202 209
 - furnicaturi, amortefi Tn membre
- tulburari motorii
- dificuitate Tn mers
- nesiguranta
- spasticitate. spasticitatea musculaturii
- manifestarile au un caracter trecator dar reapar mai intens; Tn
aceasta perioada pacientul are o viata normals
Faza de stare (sindrom encefahmietitic)
- sintetizeaza triada Charcot:
- nistagmus
- tremuratura intentionala
- voce sacadata
- mers spastico-cerebelos
- semne piramidale
- para pare za/parapJegie spastica
Este o afectiune a sistemului nervos cu etiologie necunoscuta carac-terizata prin - hemipareza/hemiplegie spastica
procese de demielinizare In substanta alba a creierului si maduvei spinarii. - hipertonie musculara
Demielinizare - degenerarea si disparitia treptata a tecilor de mielina care - hiperreflexie osteotendinoasa
Tnveleste cilindracsii celulelor nervoase. - reflexe cutanate abdominale abolife
Boaia a fast individualizata de Charcot si Vulpian in 1866 ca mielita. - semn Babinski I"'
Cauze: Ipoteze etiologice - clonus al rotulei si piciorului
- conditia infectioasa - infectia este contractata Tn copi-lane, iar - mers cu caracter spastic
manifestarile apar ia varsta aduita; virus lent "slow - virus" - semne cerebeloase
- ereditatea - predispozitie fata de boala (discordanta bolii - mers ezitant
la gemenii univiteJini infirrna Iransmiterea ereditara) - tulburari de echjiibru In ortostatism
- concluzii: s-a evidential rolul factorilor imunitari, viraii, genetici in - tulburari de coordonare: ,
determinismul bolii; intereseaza cu predi-fectie varsta tanara 20- - asinergie ~ absenta coordonarii Tntre miscarile produse
30; ani repartitia Tntre sexe este sensibil egala; survine Tn zona de de contractiile muscuiare
ciima temperata; ie-ziunile anatomo-patologice au forma la - dismetrie = tulburari de amplitudine a miscarilor,
Tnceput a unor focare infiamatorii de dimensiuni milimetrice, iar in aparute mai ales la miscari comandate cu execufie
final forma unor zone sau placi Tntinse de tesut scleras (aspectul rapida (deget-nas)
acestor ieziuni a inspirat denumirea bolii) - adiadocokinezie
friariifestari Faza de debut - tremuratura intentionala
- debut insidios - nu se poata spala'si pieptana
- tulburari oculare: - nu se poata Tmbraca si Tncalta
- scade acuitatea vlzuala - nu se poate alimenta
- diplopie, strabism (datorate paraliziei tranzitorii a musculaturiie - nu mar poate scrie
extrinseci a ochiului) -manifestarile sunt Tn special la membrele superioare
-tulburari vestibulare: - mersul devine aproape imposibi!
- ameteli, uneori cu caracter vertigines - tulburari de vorbire:
- .nistagmus
- dizartrie
- vorbire scandata, monotona sau e.xploziva
- tulburari de sensibilitate
203
- semne veslibuJare
— ameteaia
— nistagmus multiplu
- diminuarea sau pierderea vederii (nevrita optica retrobulbars! sau
atrofie optica) :
- dipiopie (vedere dubia) si ptoza paipebrala (paraiizia nervilor
oculomotori)
- tulburari de sensibiiitate:
— parestezii
— hipoestezie
- tulburari sfincteriene
— incontinenta de urina
— retentie de urina
— constipatie -- tulburari sexuale
— frigidjtate -- impotenta
- semne rare:
— amiotrofii
— crize epileptice
•- degrad-re psihica (euforie care constrateaza flagrant cu gravitatea
bolii "eufotonia sclerotica")
- complicate posibile:
— accidente bulbare
— infectii intercurente ( pulmonale, urinare)

204
Evolutie; - evolutia dureaza ani sau zeci de ani
- evolutia este cronica, ciciica Tn puseuri
- perioada de remisie alterneaza cu perioada de agravare --
afectiunea are caracter ascendent (fiecare. puseu
adauga noi manifestari, iar remisia este incompleta)
- afectiunea este cronica, bolnavul devenind paraplegic sau
tetraplegic
Examinari Examen oftaimofogic
paraclinice: - decolorarea bitemporal^ a papilelor optice si perifiebita
retiniana
Examen LCR
- reactia cu benzoecoloidal este pozitiva
- raportui IgG/albuminorahie x iOO > 15%
Problemele In faza de debut
pacientului - disconfort din cauza ametelilor uneori cu caracter vertigines
- modificarea perceptiei vizuale
- nesiguranta Tn mers si mentinerea posturilor dorite
- disconfort din cauza fumicaturilor, amorteiilor
In faza de stare - - comunicare deficitara prin dizartrie, voce
sacadata, etc
- incapacitatea de a se hrani, Tmbraca, spala, pieptana, Tncalta
- imobilizarea la pat din cauza paraparezei sau hemi-parezei
spastice si iulburarilor "de coordonare cu evolutie agravanta
- diminuarea sau pierderea vederii
- aparitia crizelor convulsive
- tulburari sfincteriene
- deteriorare psihica
- monitorizarea starii generale a pacientului
- asigurarea confortului pacientului
- alimentatie adecvata
- pastrarea capacitatii de munca a pacientului
- evitarea oboselii si surmenajul pacientului
- kinetoterapie pasiva si activa
Objective: t - gimnastica medicala
- mentinerea comunicarii cu cei din jur
- mentinerea integritatii fizice a pacientului
- combaterea crizelor convulsive
- mentinerea tonusului psihic prin psihoterapie
- educatia pacientului si a familiei
- combaterea tulburarilor sfincteriene
- combaterea deteriorarii psihice
- Tngrijiri speciale Tn faza avansata a bolii; prelungirea vietii acestor
pacienti depinde aproape exclusiv de Tngrijirile acordate de
personalul medical sau dupa caz de familie

205
Interventii: - recomandam pacientului repaus relativ
/ - educam pacientul pentru a evita eforturile fizice sustinute
- Tnvatam pacientul sa nu se expuna la frig, umezeala, soare si
caldura excesiva /
- asiguram regim alimentar hipocaloric, Tnsa bogat Tn vit-amine-
- educam pacientul sa nu se supraalimenteze deoarece cresterea
ponderala Tn exces constitute un factor de agravare a deficitului
motor
- solicitam pacientului executarea proceduriior de kineto-terapie
activa si pasiva, deoarece lipsa activitatii fizice este un alt factor
de agravare a deficituiui motor
- planificam orele din zi pentru odihna, alternandu-le cu cele de
activitate pentru a evita oboseala si surmenajul pacientului
- ajutam pacientul sa-si identifice propriile capacitati de rezistenta si
suport impotriva bolii
- explicarri pacientului cu rabdare si competenta ca este vorba de o
afectiune in care poate avea o activitate Tndelungata si o viata
relativ normala = ergoterapie si reinsertie sociala
- ajutam f am ilia si prietenii pacientului sa aibe cunostinte Tn
legatura cu boala, evolutia si tratamentul acesteia
- corectam tulburarile vezicosfincteriene si anume, disuria (mictiuni
dificile sau dureroase) si imperiozitatea mictionala prin
administrarea de substante de tip anti-colinesterazic si de tip
atropinic prescrise de medic
ATENT1E:
- combaterea spasticitatii trebuie facuta cu mare pruden-ta '
- diminuarea spasticitatii poate agrava deficitul motor
- efectuam Tngrijiri individuafe l,a pacientii cu forme par-alitice
tulburari sfincteriene si psihice, prin asigurarea obligatorie a
igienei, mobilizarii, alimentarii, etc, Tncat sa evitam aparitia
uiceratiilor, escaiefor si a infectiilor pulmonare sau urinare
Ccssduiia - homnoni corticoizi (atentie la hipopotasemie)
terapeutica: - imunosupresoare
- beta-interferon
- decontracturante

206
 James Parkinson a descris Tn 1817 sub denumirea de "Paralizia agitata" boala ce Ti poarta numele si care este mai frecventa la barbati dupa varsta de 40-50 ani, avand o
evolutie fenta, treversibila.
Este o afectiune extrapiramidala de cauza necunoscuta, caracterizata prin tremuraturi, rigiditate, bradikinezie (miscari lente, fata Tsi pierde mobili-tatea si expreslvitatea, devine
rigida, mersul are miscari Tncete si past mici).
Cauze: ■ Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de:
— encefalita dp tip von Economo
- intoxicatii cu:
- oxid de carbon
•- mangan
- sulfura de carbon, etc.

- afectiuni vasculare cerebraie j

— ateroscleroza cerebrala
— arterioscleroza cerebrala
-traumatisme craniene
- tumori cerebraie
- nu se considera a avea caracter erediiar
Manifesiari Faza de debut:
- greutate Tn efectuarea miscarilor
- senzatia de Tntepenire
— oboseala rapida si neTndemanare
- dureri muscuiare Tn membre
- parestezii (furnicaturi, arsuri)
Hipokinezia:
- miscarile sunt lente, putin ample
- dificultate Tn initierea si executia miscarilor involuntare
— imposibilitatea executarii miscarilor repetate
'• -■ dificultatea sau imposibilitatea de a efectua miscsri auto-
mate (pendularea bratelor) Tn timpul 'mersuiui
- degradrea sau incapacitatea de a executa:
- spalatui dintjior 1

207
 - incheiatui nasturilor si siretut iior
- taiatul aitmentelor
- scrisul, etc.
-■ durata pentru aceste activitati este mare
- mers dificit, lent cu pasi mici, tarsaiti
- "acatisie" = nevoia sa se misfe sau .sa fie miscati; nu pot pastra
muittimp aceeasi pozitie cu exceptia pozitiei cul-cat, sezand sau
semisezand .
- "kinezie paradoxala" = pacientui Tn cazul unui soc emotional sau a
unui pericol prezinta temporar abolirea hipokineziei si se poate
misca cu mare usurinta, aierga foarte repede pe scan
Hipertonia\
- rigiditate1 prin tulburari ale tonusuiui de repaus
- oboseala, frigul, emotiile, exagerbeaza hipertonia
- cedeaza Tn somn
- se Tnsoteste de semnul lui Noica
- miscarile de flexie si extensie se fac sacadat (semnul "rotii dintate")
- miscarile i pasive imprimate membrelor pacientuiui ne dau
impresia de Tndoire-dezdoire a unui baston de ceara sau plumb
(flexibilitate ceroasa)
- treptat rigiditatea cuprinde:
- musculatura mimicii
- musculatura limbii
- musculatura masticatiei
- fata pacientului este imobtla, rigida, ingbetata
~ tul'burarile consecutive hipokineziei fac ca vorbirea sa devina
lenta, monotona, Tntrerupta de accelerari (tahifenie) apoi
neinteligibila
Postura si mersui
- capul si trunchiui pacientului sunt Tnclinate Tnainte (aceasta
atitudine este pastrata Tn toate activitatile, inclusiv mers)
- plecatul de pe ioc este ezitant, greoi
- mersui nu are suplete, pasii sunt mici
- uneori accelerereaza pana la fuga, nereusind sa se opreasca,
decat lovindu-se "fuge dupa centrui sau de greutate"
- blocarea compieta a miscariSor prin ezttare la trecerea unor
obstacole mici
- Tn decubit dorsal capul ramane ridicat de pe perna mult timp
(perna psihica)
- tulburari'de echilibru la Tntoarcere sau mers acceferat

208
 Tromuratura
- este o tremuratura de repaus
- dispare Tn timpul miscarilor voiuntare
- este accentuata de emotii, oboseala,etc
- diminua sau dispare daca pacientui este (inisrit, destins
- tremutura degetelor mainii seamana cu miscarea de numarare a
banilor, sau de Tntors ceasul
- tremuratura la niveiul picioarelor imita miscarea de pe-dalare sau
debatere a masurii
- tremuraturiie disparln timpul somnului
- uneori tremuratura este violenta (chiar patul este scutu-rat)
Tulburari vegetative
- aspect unsuros ai tegumentelor, jnai ales fata prin hipersecretie
sebacee
- salivafie excesiva (miscari deficitare ale deglutitiei Tulburari de
scris
- tendinta la micografie
Evolutia: - evolutia este lenta, Tnsa progresiva
- agravarea simptomelor poate fi rapida 3-5 ani dar si peste 20 de
ani 5
- pacientui nu mai poate depune nlci un fel de munca
- rigiditatea se accentueaza, pacientui devine imobil -- Tn acest
stadiu nu poate Vorbi, hrani, etc
- apar complicate intercurente, survenind moartea

209
Problemele - disconfort si jena din cauza tremuraturii
pacientului: - mobilitatea deficitara prin rigiditate
- lUlburari de echilibru (pot provoca caderi si raniri)
- dureri musculare
- tulburari de tonus
- dificultatea de a se Tntoarce In pat sau de a se ridica Tn sezut
- Tntepenirea Tn ortostatism
- mers cu tendinta de deplasare Tn anumite directii (daca
redreseaza capul sau ridica ochii)
- lipsa odihnei si somnului Tn "perna psihica"
- comunicare deficitara atat prin tulburari de vorbire cat si de scris
- comunicare deficitara datorata tuiburarilor de caracter pe fondui
afectiunii cronice, irecuperabile
- incapacitate de autolngrijire /
- limitarea ocupatiilor prcfesionale '
- in perioada terminaia :
- sistarea oricaror activitati
- imobilitate si invaiiditate permanenta prin rigiditate accentuata
Objective: - ameliorarea mobilitatii fizice
- prevenireaeventualelor accidents grave.
- efectuarea de gimnastica medicaia
- pastrarea capacitatii de comunicare
- asigurarea unui mediu ambiant optim
- asigurarea unei alimentatii adecvatefdsn cauza tremura-
tuiui) ....
- efectuarea de exercitii pentru ameliorarea dificuitatiior de
autoservire si automgrijire
- respectarea indicatiilor medicaie
- asigurarea confortului pacientului
- asigurarea odihnei corespunzatoare a pacientului
- mentinerea corpului curat si Ingrijit
- identificarea factorilor care contribute la starea depre-siva
Interventii: - executam miscari pasive si active pentru prevenirea contractor
deformarilor articulare si pierderii functiiior
- asiguram o activitate variata si folositoare
- iuam masuri pentru prevenirea ranirii accidentale
- asiguram un climat adecvat
- promovam acfivitatile de reeducare functionala a mer-
- sului
- educam pacientul sa se deplaseze cu baza de sustinere
largita .
- Tn timpul mersului tinuta sa fie dreapta cu mainile ia
spate
210
- exercitii de echilibru Tn pozitie sezanda
- gimnastica medicaia pentru mentinerea troficitatilor muschiior
- gimnastica medicaia pentru prevenirea retractnior fibro-tendinoase
- exercitii de trecere din pozitia sezand Tn ortostatism
- Iuam masuri de restabiiire a confortului prin repoziti-onare, masajul
spatelui, etc
- exercitii constand Tn balansui membrelor superioare
- exercitii pentru efectuarea toaletei, Tmbracat, dezbracat, etc
- combaterea dificuitatiior de a se aiimenta, Tncalta, Tmbraca pn'n
folosirea'de tmbracaminte fara nasturi, in-
caltaminte fara sireturi, cana cu cioc pentru lichlde,.a!i-mente de
consistent^ potrivita, carnea taiata marurit
- supravegherea T.A. pentru depistarea hipertensiunfi ortostatice
- observam si anuntam medicul daca pacientul prezinta afte. miscari
anormale
- administram medicatia dupa orarui stabilit de medic
- Tn caz de aparitie a efectelor secundare, anuntam medicul
- sfatuim si Tncurajam pacientul sa-si continue acfivitatile
sociale sau profesionale :i
- educam pacientul si farnilia Tn legatura cu ratiuni/e trata-
mentuiui indicat si al metodeior de reeducare activa; gimnastica
functionala
- instruim pacientul si farnilia in legatura cu efectele secundare ale
alimentatiei
- Tn faza terminaia interventiile asistentei medicaie sunt cele
acordate pacientului imobilizat la pat
- pacientii cu Parkinson au nevoie de multa" energie si rab-^dare
pentru a-si desfasura activitatiie mentale si fizice
- farnilia si prietenii le pot da mai multa Tncredere Tn sine,
ajutandu-i
- Tn continuare, va. recomandam cateva solutii pentru a aborda si
rezolva unele din problemele zilnice, cu care va confruntati In cursul
activitatii pe care o desfasurati si In timpul liber
Serviciu
- continuati sa lucrati o perioada cat mai lunga
- este desigur eel mai bine sa continuati activitatea initiaia
- organizati si adaptati activitatea si locul de munca, astfel
Tncat sa raspunda nevoiior dumneavoastra spec/ale
- dar ce este de facut, daca boala are un efect negativ asupra
activitatii dumneavoastre profesionale, daca sunteti prea lent sau
daca nu mai puteti lucra Tntreg programul?
- pana Tn astfel de situatii eel mai bine este sa discutati deschis cu
seful sau cu patronul dumneavoastra
211
- se vor evita nelntelegerile care ar putea aparea referitor la
motivatia sau productivitatea dumneavoastra

212
- medicu! institutiei poate eventual da sugestii utile in acest sens
- nu evitati sa discutati deschis despre boala dumneavoastra cu
colegii, pentru ca acestia va vor sprijini cu siguranta, iar
dumneavoastra nu va puteti ajuta decat acceptand in mod
deschis boala de care suferiti
~ daca Tntr-adevar nu mai puteti continua activitatea ante-rioara,
incercati In primul rand sa obtineti un alt post, In aceeasi
institute sau firma
- atunci cand va alegeti o noua slujba, sa nu ultati ca activitatiie
care presupun viteza de executie sau care se desfasoara sub
tensiune, nu sunt potrivite pentru o persoana care sufem de
Parkinson
daca activitatea dumneavoastra implica siguranta celor din jur,
cum este cazul actionarii unor dispoziiive pe-riculoase, conducerea
unei masini, sau a unui camion, Intrebati Intai medicul daca sunteti
In masura sa desfa-surati o astfel de aclivitate si cat timp acest
iucru va ramane valabil Activitati recreative
- ia fel de important ca o slujba care aduce satisfactii si impliniri
profesionale sunt si activitatiie recreative interesante si placute
- pacientii cu Parkinson au tendinta de a se Tnchide In sine si de a
evita contactul social
- varietateja da culoare vietii, asa ca, Incercati sa va impli-cati In cat
mai mulle activitati placute
- daca nu aveti deja hobby-uri gasiti ceva care sa va intereseze cu
adevarat
- mai ales, ceva care sa Imbine activitatea menrala cu cea fizica,
cum ar fi pictura, gradinaritul, animalele de casa, olaritul, sau
mersul la cinema sau teatru
- nu va lasati descurajat daca lucrurile nu merg de la Inceput, asa
cum ati sperat,Tncercati din nou
PJanlficarea activitapior unei ziie
- s-a dovedit foarte util pentru pacientii cu Parkinson care nu mai
lucreaza sa-si faca un program a) activitatilor zil-nice
- acest lucru va obliga sa terminati treburi sau activitati Intr-o
limita de timp si acest lucru va mentine activ si In forma
- este o idee buna sa faceii un plan pentru urmatoarele doua sau
trei saptamani
- programui dumneavoastra ar putea arata astfel:
- trezifiva la o ora rezonabil de matinal
- dupa micul dejun, plimbati-va sau ocupati-va de un hobby sau
faceti unele treburi in gradina sau In gospodarie
220
~ una sau doua ore de odihna dupa masa de pranz
- faceti cateva exercitii asa cum va aratat fizioterapeutu!
- dupa amiaza sau seara desfasurati activitati sociale
- Ex: - Intr-un club sau o societate cum este societatea
celor cu maladia Parkinson | - nu uitati sa notati In
program orele la care trebuie sa va iuati medicamentele
Recomandari pentru adaptarea interiorutui caminului
nevoilor dumneavoastra' speciaie ~ mersul este In mod evident
o problema In cazul mai-
adiei Parkinson
- pasii mid si mersul ezitant, dificultatea de a incepe sau intrerupe
miscarea, toate contribute la o tendinta de a cadea si la
sentimentui de insecuritate
- de aceea, orice denivelare pe podea sau covor poate deveni o
problema
- covoare nefixate pe podea sunt periculoase si va pot face sa va
impiedicati si sa cadeti
- sunt mai practice mochetele sau unele tipuri de podele care nu
sunt alunecoase
- podelele foarte lustruite-sunt de asemenea periculoase --
alegeti pantofi care aluneca usor pe suprafata podelei,
evitati talpile de cauciuc care va pot face sa va blocafi pe
podea
- pantofii care pot fi Incaitati direct, sau ghetele cu fer-moare,
sunt mult mai usor de Incaltat decat cei cu siret
- urcatul scarilor este adesea o problema asa ca este * bine sa
exersati
- este important sa apucati ferm balustrada si sa mergeti cu
picioarele putin departate, pentru a avea o baza iarga de sprijin
- poate fi necesara instaiarea unei balustrade supJi-mentare sau
a unui lift ieftin
- scauneie moi si adanci nu sunt practice pentru pacientii cu
Parkinson, pentru ca este greu de stat pe ele si ceea ce este si
mai neplacut foarte greu sa te ridici de pe acestea
- cele mai bune sunt scauneie Tnalte, tari care sa fie sufi-cient de
ia'rgi pentru a nu se rasturna
- o idee utila, ar fi taiati putin din partea din fata a scaunuiui,
astfel Tncat acesta sa fie putin aplecat catre in fata
Tn acest fel va va fi mai usor sa va ridicati de pe scaun asezatul si
ridicatui de pe scaun sunt oricum lucruri pe care sa te exersati
atunci cand alegeti un pat, evitati salteleie late si moi pentru ca din
cauza acestora va va fi mai greu sa va intoarceti de pe o parte pe
alta sau sa va dati jos din pat pentru a va usura coborarea din pat,
213
alegeti un pat de o Tnaitime care sa corespunda nevoiior dvs patui
pe care-l aveti poate fi ridicat pe suporti pentru a obtine Tnaltimea
potrivita
cea mai buna este o saltea Ingusta si tare iar un scaun asezat
ianga pat va ajuta sa va dati jos pentru a va ajuta sa va ridicati Tn
pozitie sezand, atasati o sfoara la picioarefe patuiui
un maner ia capui patuiui sau obara, reprezinta un aju-
tor pentru schimbarea pozitiei Tn pat
Tn baie si la toaieta este practic sa montati bare supli-
mentare pe perete, deasupra cazii si Ianga scaunul
WC-ului
barele Tn jurul scaunuiui de WC, va ajuta sa va lasati Tn
jos si sa va trageti sau sa va Tmpingeti Tnapoi, Tn sus
foarte util este si un scaun de toaieta mai Tnait
un scaun in fata chiuvetei, face mai uscara spaiarea
mainilor si a dintilor , cu doua toarte
punand un covoras de cauciuc in cada sau la dus, nu veti mai
aluneca
pentru multi pacienti este greu sa faca baie sau dus, dar acest lucru
se poate rezolva, instaland un scaun Tn cada sau la dus, astfel
Tncat pacientui sa poata face dus sezand
pacientii cu Parkinson au adesea parul si pielea grase, astfel Tncat
li se recomanda sa utilizeze sapunuri si sampoane moi, nealcaline
atunci cand alegeti Tmbracamintea, este important sa va orientati
catre baine pe care le puteti pune si scoate singur fara ajutor
evitati hainele cu nasturi; fermoarele si capsele sunt ideale si
hainele largi va ajuta sa va Tmbracati mai usor Tn gospodarie mai
ales In bucatarie, transportul obiecteior este o problema, fie ca
utiiizati aparate aju-tatoare pentru mers, fie ca nu
meseie cu rotile sunt probabil cea mai buna solutie pentru aceasta
problema
e bine sa puteti sta pe scaun atunci cand iucrati In bucatarie, dar
datoritafaptului ca majoritatea suprafetelor se, afia la o inaltime
care fac necesar statu! In picoare se recomanda utilizarea unui
220
scaun mai inait daca utiiizati un scaun cu rotile, va trebui sa
coborati chiuveta si meseie
foarte practica este amenajarea unei suprafete adec-vate Ianga
aragaz pentru a putea pune jos, usor ; vase-ie fierbinti sau grele
atasand un furiun la robinet, veti reusi sa umplefi vase-le cu apa
mai usor si nu va trebui sa le ridicati din chiuveta
exista o serie . de tipuri de manete cu care puteti deschide si
Inchide mai usor robinetele In ceea ce priveste deschiderea cutiiior
de conserve aflati ca se gasesc diferite tipuri de deschizatoare,
chiar si electrice
pentru ca sa va fie mai usor sa mancati, alegeti dintre diferitele
tipuri de tacamuri cu manere mari si farfurii speciale, cu marginile
ridicate pe cele care le consi-derati mai practice
puteti bea cu mai muita usurinta folosind un pai sau cani
1
sofatul este un lucru important pentru o persoana cu handicap,
pentru ca este foarte posibil sa conduci o masina chiar atunci cand
nu mai poti folosi transportul In comun
acest tip de transport confera un.mare grad de iiber-tatea si
autonomic dar trebuie avute In vedere o serie de aspecte
In primul rand reglementarile legale, variaza In functie de tara,
este necesar deci sa va informati In acest sens medicui curant va
poate sfatui Tn ceea ce priveste gradui de afectare a capacitatii
dvs de a conduce un vehicul ca urmare a boiii de care suferiti
poate fi necesar sa aduceti modificari autoturismului dvs pentru a-l
utiliza In siguranta si cu mai multa usurinta
dat fiind faptul'ca aproape jumatate din numarul pacientilor cu
Parkinson, au carnet de conducere si continua sa sofeze, este
posibil In mod evident ca majoritatea pacientilor sa-si conduca
autoturismul nu exista motive sa se creada ca ar putea pune In
peri-col propia viata sau a celor din jur sofand Tn fazele de Tnceput
a maladiei Parkinson, este extrem de util sa continuati sa
conduceti pentru ca astfel sim-
214
/

215 £23
 ■piificati multe dintre activitatile ziinice. cum ar fi cumparaturile si
va confera un grad mare de aulonomie
Note pentru familia bolnavului
- maiadia Parkinson nu afecteaza numai pe pacienti ci si pe
prietenii si rudeie acestuia
- familia poate influenta In mare masura, calitatea vietii pacientului,
Tncurajandu-1 si ajutandu-i In diferite mo-duri
- pacientii cu Parkinson se confrunta cu limite, nu numai Tn ceea ce
priveste lucruriie pe care le pot face ci si In ceea ce priveste
viteza cu care fac aceste Iucruri
- orice activitate este mai epuizanta si presupune un efort mai mare
din partea pacientului
- prin urmare, Tncurajati-I permanent sa persevereze In
desfasurarea activitatilor pe care are capacifatea de a ie duce
la capat
- nu va asteptati sa se poata grabi si nu-1 presati sa faca. Iucruri
care sunt peste puterile sale
- Tncurajarile constante si facute cu blandete II vor ajuta pe pacient
sa depaseasca dificultatile, dar totu! se poate pierde daca
acesta se simte frustrat si exasperat pentru ca se asteapta prea
mult de la el
-- cu toate acestea pacientilor cu Parkinson nu (e place sa fie prea|
dadaciti sau sa se faca prea mult caz pe seama lor, ci prefera
sa-si pastreze independent^
224
- prietenii si rudeie trebuie sa se abtina de a le veni In aju-tor de fiecare data cand
se. Tntrezareste cea mai mica dificultate, cum sunt cele care apar Tn activitatile
gospo-daresti
-- este mult mai bine ca pacientul sa rezolve singur pro-blema asa cum poate pentru
a-si mentine autonomia
- aratandu-i pacientului cum se poate ajuta singur si curn Tsi poate planrfica
activitatile ziinice In functie de capa-citatea si nevoife sale, Ti oferiti un sprijin real
- Tn unete cazuri, pacientul cu Parkinson are un grad de handicap atat de accentual,
Tncat este blocat la pat si are nevoie de Tngrijire permanenta
- acest lucru reprezinta un efort suplimentar pentru dvs, Tn aceasta situatie va trebui
sa discutati toate pro-blemele care apar cu medlcul pentru a va informa asupra
modalitatilor optime de Tngrijire a pacientului
- daca efortu! va clepaseste si trebuie sa luati Tn consi-derare alternativa de a
transfera pacientul la un spitat sau camin, faceti un efort si incercati mai Tntai sa
explo-rati toate pqsibilitatile existente
Co!»h>)ta - tratament substituiiv Tn doze fractionate terapeutica: - agenti
antiviral! care elibereaza doparnina din neuronii stria ti
- stimulatoti ai receptorilor de doparnina
- agenti anticolinergici (akineton, me'tixen)
- inhibitor! ai MAO (monoamincoxidazei), selegilma, depremyl
- inhibitor! ai COMT (cathecot o-metiftransferaza)
.
- tratament neurochirurgicai
- amantadina este medicament de electie pentru criza akinetica
- aceste medicamente sunt administrate numai conform avizulut
medicului
216
 - strabism
Tulburari de vorblre ~ vorbire Tnceata -
- vorbire nazonata
- vorbire dizartrica Tulburari de masticatie
- pacientui nu poate mesteca alimentefe
- mandibula cade, astfei ca trebuie sustrnuta cu mana Tulburari de
deglutitie
- pacientul nu poate Tnghiti alimentele
- apar accesele de sufocare din cauza aspiratiei alimen-
teior
Tulburari de respiratie
- cea mai grava complicate i
- accidentele respiratorii sunt determinate de prinderea muschilor
Este o afectiune care face parte din grupa boiilor musculare cu etiolo-gie necunoscuta. Se caracterizeaza
respirator!,prin deficit
ajungand motor, care
la insuficienta aparesilaexitus
respiratorie efort cu ameliorare in re
Alte tulburari
- pacientul nu poate sufia sau fluiera (deficit al orbicularis
lui buzelor)
- mimica este inexprestva
- la membreie superioare predomina Tn miastenia spinaia
afectarea muschilor proximali Ex: - soifcitam pacientului cu miastenia
spinaia sa ridice membreie superioare la orizontala
- dupa cateva miscari corecte, ampJitudinea miscarii scade rapid, si
in cele din urrna, apare de-abia schJtata.
Evalufie: - evolutia este lunga. si progresiva (poate trece de 20 ani)
- are loc Tn pusee cu perioade de remisie
- surmenajul, infective, sarcina o agraveaza
- dupa eforturi fizice, traumatisme, infectii intercurente prognosticul
este rezervat datorita agravarilor bruste care pot duce la decesul
pacientului
Examinarl . SMG
paraclinice: - pune Tn evidenta reactia miastenica
- testul cu neostigmina = amelioreaza miastenia
- testul cu chinina
- testul cu decamentoniu agraveaza miastenia Explorare
radiologics
- loja timica
Reactia Jolly
- examen electric clasic

217 227
Problemele - oboseala muscuiara exagerata
pacientuiui: - alterarea perceptiei vizuale
- deficit de autoingrijire
- diminuarea sau imposibilitatea mestecarii alimentelor
- alterarea comunicarii datorita tuiburarilor de vorbire
- disconfort datorita ptozei palpebrals (caderea pteoapelor)
- aiimentatie si hidratare ineficienta prin tuiburarile de degiutitie
- restrangerea activitatilor intelectuale
- incapacitatea de a se depiasa pe distante mai iungi (oboseala
excesiva)
- jena si disconfort prin caderea Tnainte a capului (determinate de
slabirea muachilor cefei)
- accese de sufocatie prin aspiratia varsaturilor si alimentelor '
- respirafje ineficienta datorata afectarii muschilor respirator!
ObieGtive: - monitorizarea semnelor vitale, Tn special a respiratiei •-
rndeplinirea planului medical de Tngrijire
- mentinerea ingestiei adecvat© de lichide si nutrient!
- mentinerea comunicarii deschise a pacientuiui cu fami-lia,
prietenii si cadrele medicale
- planificarea exercitiilor fizice
- mentinerea unei bune igiene orale si a integritatii fizice
- prevenirea accidentelor prin lovire si traumatismelor prin cadere
- urmarirea si prevenirea reactillor adverse ale roedicatiei prescrise
- educatia pacientuiui si a familiei despre boala si trata-mentul
ambulator
Intcrventii: - aplicam masuri de igiena a saionului si pacientuiui
- asiguram mediul ambiant optim
- sfatuim pacientui sa nu depuna eforturi fizice deosebite
- mentinem tonusu! psihic al pacientuiui prin promovarea educatiei
asupra bolii si remisiunilor (viata se poate desfasura Tn conditii
aproape de normalitate)
- Tncurajam activitatea fizica, evitand oboseala excesiva
- interzicem starile conflictuaie
- sfatuim pacientui sa limiteze surmenajui intelectual prin
restrangerea activitatilor :

- asiguram ingestia de lichide si alimente a pacientuiui pentru a-i

satisface nevoile

218 229
Coitduiia terapeutici:

- pentru a preveni aspiratia alimentelor Tn carle respiratorii branim si hidratarn pacientui pe gura, in mod fractional
- inferzicem tocmai pentru a preveni aceste accidente hidratarea si aiimentarea pacientuiui, de catre perso-nalu! auxiiiar, familie, prieteni
- Tncurajam pacientui pentru exprimarea nevoilor si temerilor
- aplicam medicafia prescrisa de medici si comunicam efectul acesteia
- Tn cazul aparitiei tuiburarilor de supradozaj, anuntam de urgenta medicul (fascicular musculare, transpiratii, dureri abdominals, varsaturi, bradicardie, tuiburari res piratorii)
cornbaterea caderii pieoapelor prin aplicarea de flsii Tnguste de romplast
la aparitia tuiburarilor 'respiratorii, luam de urgenta masuriie adecvate si anuntam medicul (vezi bilant respirator)
..odUcarn pacientui Tn depunerea eforturilor fizice pentru
Trideplibireadiferiteior activitati (se vor efectua in mod
gradat,- treptat, evaluandu-si singur capacitatea si rezis-
tenta fizica). ' ■
sfatuim pacientui sa presteze si?sa aibe ocupatii profe-sionale fara efbrturi fizice si intelectuale (munca de birou, laborator, etc).

anticolinesterazice per os sau injectable intramuscular (mestinon)

corticosteroizi (prednison)
alte imunosupresoare (azathioprina)
imunoglobultna administrate intravenos
plasmafereza
219 229
timectomie

220 229
Biochimie cu rnetode clasice Vaiori norrnale
Acicful uric seric Barbat = 149^.16 mol/l B = 3,5-8,5 mg/dl
Femeie ~ 90-357 mol/i F = < 34 de ani 2,5-6.2 mg/di 35-44 ani 2,5-
7,0 mg/dl > 44 de ani 2,5-7,5 mg/dl-
Bilirubins directa 0,0-0,4 mg/di
Bilirublna totala 0,2-1,3 mg/dl
Colesterol < 200 mg/dl rise scazut [n boii coro-
corelatia de vofoare:
'nariene 200-239 mg/d! rise moderat > 240
mg/dl rise crescut
Creatinine serica B = 0,7-1,4 mg/dl; 62-97 mol/l F = 0,5-1,2
mg/dl; 53-80 mol/l
Glucoza serica 3,0- B = 75-110 mg/dl F =
10 mrnol/l 65-105 mg/d!
Trigliceride 0,3-2 Status trig lie endemic
rnmct/l - normal < 250 mg/dl
Zona de limita superioara . 250-500 mg/dl
Hipertrigliceridemie
> 500 mg/d!
Zona cu rise mare de pancreatita
> 1000 mg/di

221
Uree serica B= 19,3 - 42,8 mg/dl F=
3,3 - 7 mrnol/l i
14,3 - 36,4 mg/di
Amontac (ser) □0 -180 ug/dl
Creatinina 0,70 - 1,30 mg/dl
Lipide totale 500 - 800 mg/dl
Fosfolipide 150 - 200 mg/dl
HDL colesteroi 1 - 2,3 mmol/l
Calciu seric 2,3 - B= 9 - 1 1 mg/dl F= 8,4
2,7 mmoi 4,5 - - 10,2 mg/dl
5,2 mEq/l
Potasiu seric 3,6 - B= 3,6 - 5,0 mmol/l F=
5,4 mmol/l 4,10.- 3,5 - 5,3 mmol/i
5,2 mEq/l
Sodiu seric B= 135 - 148 F=
137- 147 mmol/l | 135 - 154
Clor seric 330 - 380 mg/dl
94- 111 mmol/i
Magneziu 0,8-1,2 1,5 - 3,5 mg/dl 1,25 -
mmol/l 2,90 mEq/l
Fier 50- 180 ug/dl
7,2 - 28,6 mmol/l
Cupru 92- 123 ug/dl
Zinc 100.- 500 ug/dl
Acid carbonic 50 - 60 vol C02 la 100 ml . 2 2 - 2 8 mEg/I
Fosfor , 0.8-1.6 mrnol/l
/ p—----------------------------------------------------------—----------------
Electroforeza proteinelor serice
Albumina 54 , 66 %
3 , 9 - 5 , 1 g/dl
Alfa 1 globuline 2-4%
0,2 - 0 , 4 g/dl
Alfa 2 globuline 6 - 12 %
0,4 - 0,8 g/dl
Beta globuline 8- 14%
0,5 - 1 , 0 g/dl

222 233
Gama globuline 1 3 - 22 %
0 , 6 - 1 , 2 g/dl
Albumine/globuljne 1,39-2,23 ■'
Proteine totale 6,3 - 8,2 g/dl
Gaze: pH = 7,35- 7,45 arterial
pC02 = 35 - 45 mmHg
p02 = 7 5 - lOOmmHg
Fafataza acida B= 2,5 - 1 1 , 7 u/I
F= 0,3 - 9,2 u/I
Alaninaminotrasfei aza B= 21 - 72 ti/l
GTP/ALAT/ALT F= 9 - 52 uA
Aspartataminotransferaza B= 1 7 - 5 9 id
GOT/ASAT/AST F= 1 4 - 3 6 U/l

223 233
 j

Aibumina 4,0 - 5,0 g/100 mi

Amilaza 4-5 ;
Bilirubina - 0,5 - 1,0 mg/dl
Calciu 8,5 - 10,5 mg/dl
Clor 100 - 1C6 mEq/l
Colesterol 1 5 0 - 280 mg/100 ml
Creatinina 0,7 - 1 , 5 mg/100 nil
Eritropoietina 7,5 - 60 rnu/ml -
Globulin 2 - 3 g/100 mi
Glucoza "70 - 1 0 0 mg/100 ml
pH 7,35 - 7,45
Fosfor 3,0 - 4,5 mg/ml
Potasiu 3,5 - 5,0 mEq/l
Sodiu
J / 136 - 145 mEq/l
Trigiiceride 4 0 - 1 5 0 mg/100 ml
Acid uric 3 - 7 mg/100 ml

224 235
Amoniac 9 - 33 mmol/i
Creatinina 0,5 - 1,4 mg/dl
Glicemie ! 65-110mg% '
---------------------------------------------——.
Sodiu
---------------------------------------------
1 3 5 - 145 mmol/I
Potasiu 35 - 50 mmol/I
Calciu 8 , 3 - 1 0 , 2 mg/dl
Proteine totale 6,2 - 8,4 mg/dl
Albumine 3,6 - 5,2 g/df '
Raport albunine/globuline 1 -2,2
GOT 1 5 - 46 u/l
GPT 9 - 66 U/l
Bilirubina totala 0,2- 1 , 3 mg/dl |
Fier 40-!70ug/dl
Uree 1 5 - 4 5 mg/dl
Acid uric 2,5 - 7,5 mg/dl
■
LDH 3 1 5 - 6 1 8 u/l
GGT 8 - 78 u/l
Amilaza 30 - 1 1 0 u/l

225 235
Lipaza ■. 22 - 300 u/l
Colesterol 130 - 270 mg/dl
i
Trigliceride ' 3 0 - 1 7 0 mg/di
Magneziu 1 , 6 - 2 , 3 mg/di

Giicemje 7 0 - 1 1 0 mg/di
Uree 1 5 - 4 5 rng/d!
Creatinina B = 0,7 - 1 , 3 mg/dl F=
0,6 - 1,2 mg/di
Acid uric 2,5 - 7,5 mg/d!
Pproteine totaie 6,2 - 8,6 g/dl
Albumina 3,6 - 5,4 g/di
Kunkel - ZnS04 0-12uf
Bilirubina T 0,2 - 1,0 mg/di'
Bilirubin a D 0,1 - 0 , 4 mg/d)
Fosfalaza alcalina 80 - 280 u/l; 37°C
TGP/ALAT 5 - 30 u/l; 37°C
.TGO/ASAT 1 0 - 30 u/i; 37°C
GGT/YGT B = 1 0 - 5 0 U/l", 3 T C F =
1 0 - 3 0 U/l; 37°C
CK/CPK/NAC 2 0 - 1 9 0 u/l, 37oC
LDH 80- 170 u/l; 37 oC
Amilaza 28 - 90 u/l ; 37oC
Calciu total 8,2 - 1 0 , 1 mg/di
Caiciu ionic 4,3 - 5,7 mg/dt
Magneziu 1 , 6 - 2 , 6 mg/dl ' i
Fier 50 - 170 ug/dl
Sodiu 1 3 5 - 145 mg/d!
Potasfu 3,5 - 5 mlW/t
Cior 100 - 1 1 0 miWI
Colesteral 1 3 0 - 270 mMA
Trigliceride 30 - 170 mg/dl
Ljpide totals 550 - 800 mg/dt
Raport albumine/globuline 1 - 2,5 mg/dl

226 237
 /"

Leucocite 4,0 - 10,0 mii/ul

Eritrocite 3,9" - 5,7 mii/ul
Hemoglobina (Hb) 12,1 - 17,2 g / d l .
Hematocrit 37 - 50,3 %
Volum eritrocitar rnediu (VEM) 83 - 1 0 3 f!
Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) : 25,8 - 35,5 pg
Concentratia medie a Hb/e'ritrocite (CHEM) 30,6 - 38,6 g/dl
Largimea distributiei eritrocitara 11,6-16,0%
Numar trombocite . 1 5 0 - 450 mii/ul .
Volurn trombocitar mediu (VTM) 7,4 - 1 3 , 0 ff
'Trombocitocrit " '■ 0 , 1 5 8 * 0 , 4 2 5 % ' 12.0 - 1 6 , 5 %
Largimea distributiei trombocifare :
Neutrofil 50 - 75 %2,0 - 7,5 mii/ul.
Lirhfdcit 25 - 40%1t0 - 4,0 mii/ul ■
i ■
Monocit ■ -2 - 1 0 %0,0 - 1 , 0 mii/ul
Eozinofil ~
1-4 %o,o - 0,4 mii/ul
Bazofi'l •0 - 2 %0,0- 0,2 mii/ul
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) B = 3 - 8 mm/1 h
8 - 1 5 mm/2 h F = 5 - 1 2 mm/1 h 1 0
- 2 0 mm/2 h

227 237
Plachete 150.000 - 450.000 /ul
Hematocrit B = 42-52 % F =
i 37-47%
Homoglobina B = 14- IB g/dl F =
1 2 - 1 6 g/dl
Leucocite 4300 - 10800 /uf
Eritrodte B = 4,6 - 6,2 mil./ul F =
4,2 - 5,6 mil/ul
Reticulocite 50 x 109 IL
Transferina 120 r 200 mg/dl
Haptoglobina (ser) 30 - 200 mg/df

228 241
Foiati (ser) 1 5 ug/L
Fier (ser) B = 8 0 - 1 6 0 ug/dl
F « 6 0 - 140 ug/dl

Neutrofile segmentate

Limfocite.

Monocite

Eozinofile

Bazofiie

34 - 75%
i______________

12-50%

3 - 15%

229
0-5%

0 - 3%

230 241
VAIAim IMS fOACHXAKH - HEMOSTAKA.

231
 Urina - Biochimie Vaiori nprmale
Densit'ate 1002 -1030
pH' ^ 5-6
Nitriti negativ
Proteine < 30 mg/dl
Glucoza < 50 mg/dl
Gorpi cetonici negativ
Urobilinogen normal
Bilirubina negativ
Urma - Sediment
Rare celule epiteliale plate/plate
Relativ frecvenle celule epiteliale rotunde
Rare leucocite

Constituent!

Electroliti g/i
Sodiu 3-5
40 - 220 mmol/i
Potasiu 1,6 - 3
2 5 - 120 mmo!/i
Calciu 0,15-0,3
Magneziu 0,1 - 0,2
243

232 241
Clor 4 ,6 - 9,2
1 1 0 - 250 mmol/I
P04H- 1-1,5
SG4- 1.8-2,5
Ogligoetemente mg/l
Plumb 0,007 - 0,015
Cupru 0:001 - 0,004
Corpi azotati g/i
Uree 15 -35
Acid uric 0.5 - 1
Creatina urme
Creatinina 0,75 - 2
P rote in e 0,02 - 0,03
Corpi organici neazotap mg/l
Glucoza 100 - 300
Lipide ! 6
Urina Norma!
Metoda Addis
hematti: pana la 1.000.000/24 ore 500.000/24
ore
(eucocite . pana la 2.000.000/24 ore
1.000.000 - 1.800.000
cilindric pana ia 5000/24 ore
Metoda Hamburger
Valori normals elemente/minut
homaiii 1 0 0 - 1000/minut
leucocite ' 200C/minut 1000 - 5000/minut
cilindri
1 - 2 elemente J

233
 7 - 1 5 g/l

igA 0,8 - 4 g/l

IgM ■*■ . 0,4 - 2,6 g/l
CRP 1 0 - 1 6 0 mg/I
Apo A -1 0,3 - 3,5 g/l.
Apo B 0,4 - 3,5 g/l
Alfa 1 antitripsina 1 , 1 - 2,3 g/l
Factom! reumatoid 20 - 20Q ui/ml
Microalbuminuria 5 - 1 6 0 mg/i
Transferina (Sicierofllina) 0,5 - 7,0 g/l
Haptoglobin a 0.2 - 5;0 g/l
/ 0,2 - 3,0 g/l
Orosomucoid '■
Fibrinogen 0,5 - 8,0 g/t
AT Ml 30 - 450 mg/I
C3 - Complement (B1C 0,2 - 2,5 g/l
globulina)
C4 - Complement ( B 1 E 0,05 - 0,70 g/l
globulina)
Preaibumina 0,05 - 0,70 g/l
lgD < 1 5 0 rng/i
igE <0.6 mg/I
Lizozim 0,7- 2,0 mg/!
Acidul sialic seric 1 , 5 0 - 2,34 mmol/l
Alfa 1 - antichemotripsina 0,30--0,60 g/l
Alfa 1 fetoproteina < 0,00001
Ceruioptasmina 0 , 1 5 -.0,60 g/l
Alfa 2 - macroglobulina B = 1 , 5 0 - 3,5 g/l F « 1,75 - 4,20 g/l
Coiinesteraza / 0,005 - 0,015
Beta 2 microglobulin a 0,001 - 0,002
C l q - Component 0 , 1 0 - 0,25 g u ■
Complementui hemolitic total (CH50) Calea clasica: 45 - 55 u CH50/m! Calea
234
 aftematrva: 1 5 - 2 5 uCH50/mi
Complexe imune cireuiante (CiC) < 70 uDO
Anticorpi antieritrocitari Testul-Coombs direct negativ
Anticorpi antilsucocitari Absent
Anticorpi antltrombocitari (antiplachetari) absent ■
Crioglobuline Absent
Criofibrinogen Absent
Aglutinine la rece < 1/32. u
Piroglobuline Absent
Latnx - Ffactor Reumatoid Negativ
■

Reactia Waaler-Rose- Negativ

Ragocite < ! 0 % din PMN
Celule lupice (LE) Absent
Anticorpi antinucleari (ANA) Absent
i
Absent
Anticorpi antinucleari IgG (ANA -IgG)
Anticorpi antinucleari ! g M (ANA - !gM) Absent
Anticorpi antinucleari specifici granulocitului (GS-ANA) Absent
-
Anticorpi anti AND -IgG <DNA-lgG) Absent
Anticorpi anticitoplasma polimorfonuclearelor Absent
neutrofile (ANCA)
Anticorpi antimitocandriali (AMA) Absent
Anticorpi anticotagen II Absent
Anticorpi antimuschi neted (ASMA) Absent
Anticorpi anticardiolipin Absent
Lirnfocite T din sangeie periferlc Vaiori normale
T totale 60 - 70 %
T mare afinitate (helper) 40 - 50 %
T supresoare 1 5 - 25 %
T helper/T supresoare 1 , 8 - 2,2
T active 37°C [ 45 - 55%
Tactive siimulate - PHA 50 - 70%
235
 - Con A 45-55 %
- PPD 35 ~ 55% 35
- MbTbc - 55% 35 -
- Extract tumoral
55%
- AIti stimuli
Lirnfocite B din sangeie periferic / 15-20%
Test^l de transformare limfocitara

Index Tncorporare timidina tritiata normal > 5

- PHA
- Con A ^ PWM
. - PPD
- Alfi stimuli
Procent celule transformate Normal = 60 - 80% Normal = 40 - 60%
- PHA Normal = 20 - 40% Normal = 7 - 1 0 %
- ConA Norma/ = 8 - 1 0 %
- PWM
- PPD
- MbTbc
- AIti stimuli
Fructozamina < 285 umol/l
HbAlc 5 - 6%
hemoglobina glicozilata A 1 c

AgHBs negativ
Anti-HAV negativ
Anti - HCV - negativ
Anil- H I V 1 + 2 negativ

236
Ag HBe negativ

Anti H B : negativ

237