pentru §colile sanitare §i

asistenti medicali

Prefata si Conduita terapeutica

COJOCARU INIMIOARA MIHAELA

EDI TURA CIS ON

Bucuresti, 1998
 CUPRINS

1. NOTIUNI DE AN ATOM IE SI FIZIOLQGIE A SISTEMULUi NER-

VOS...................................................................................................... ;................- 13
1.1. Sistemui nervos somatic......................................................................... 14
1.2. Sistemui nervos vegetativ....................................................................... 20
1.3. Expiicarea termenilor............................................................................... 21
/ ' lllis

2. EXAMENUL STARH NEUROLOGICE A PACIENTULUL.:................................... 23

2. EXAMENUL NERVILOR CRANlENi........................................................................ 30

3. EXAMJNARI PARACLIN1CE.,................................................................................ 35

4.1. Examinarea neuroradiology.................................................................... 35

4.2. Examinarea neuroradioactiva si neuroradioizotoptca........................ 40

4.3. Examinarea neuroultrasonografica.......................................'............... 41

4.4. Examinarea neuroelectrica..................................................................... ^2
4.5. Examinarea biologica.............................................................................. T:
4.5.1. Punctia lombara.................................-............................■....... 4g
4.5.2. Punctia suboccipital^............................,.................................... ^
4.5.3. Biopsia muscuiara...................................................................... 52

4.6. Examinarea anatomopatologica a creierului........................................ 53

4.7. Examinarea oftalmoscopica...................................................................

5. SINDROAME NEUROLOGICE MAJORE.................................................................. 54

5.1. Sindromul de neuron motor periferic........................................... ;...... 54

 5.2j Sindromul de neuron motor central........................................................ 55

5.3. Ingrijirea pacientilor cu paraptegie....................................................... 59

5.4. Sindromul cerebelos................................................................................ 6
^
5.5. Sindromul vestibular................................................................................ 62
6. B 0 LILE NERV»LOR ! P ERIFER(CI.......................................................... 64 8.3. Bilantul tulburarilor psihicului................................................................... 118
8.7.1. Isteria................................................. '............................................... 119 .
6.1. Nevralgii...................................................................................................... 64 8.8. Bilant hidroelectrofitic................................................................................ 120

6.1.1. Nevralgia de trigemen................................................................. 65 8.8.1. Exemple de solutii intravenoase si solutii perfuzabile

6.1.2. Nevralgia glosofaringiana............................................................ 67 din \ara............................................................................................ 121
6.1.3. Nevralgia occipitala...................................................................... 68 8.9. Bilantul durerii..................................................,.......................................... 128
6.1.4. Nevralgia sciatica......................................................................... 69 8.9.1. Cefaleea.......................................•............................................... 135

6.1.5 Prevenirea herniiior de disc -'Dr. iacob Gabriel............................ 72 8.9.2. Migrena.:........................................................................................ 136

6.2. Nevrita......................................................................................................... 77 8.10. Bilantul motor................................................................................ ■"........ 138

6.3. Paralizia plexului brahial........................................................................... 79 8.10.1 Recuperarea deficitului motor...................................................... 140.
8.10.2. Spasticitatea.,...................................................................•.......... 164
6.3.1. Paralizia nervuiui radia!............................................................... 81
6.3.2. Paralizia nervuiui cubital............................................................. 82
6.3.3. Paralizia nervuiui median............................................................ :'84 9. INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAG1E CEREBRALA .... 165
6.4. Paralizia nervuiui sciatic............................................................................ ' 86 f
6.5. Paralizia faciala periferica........................................................................ 89
6.6. Paralizia nervilor oculomotori................................................................... 91 10. INGRIJIREA PACIENTILOR CU TRAUMATISME CRANIO -
CEREBRALE .................:...................................... 174

7. ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE ........................ 93 10.1 Complicative traumatismelor crahio-cerebrale...............................-...... 179

10.2. Edemul cerebral......................................................................................... 181
7.1. Ingrijirea pacientilor cu ateroscleroza cerebrala.................................... 95
7.1.1. Sindromul pseudobulbar............................................................. 96
7.1.2. Boala Alzheimer............................................................................ 97 11. I NGRIJIREA PACIENTILOR CU EPILEPSIE ...........■....... 182
7.2. Ingrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral...........................:., 98
7.2.1. Tromboza cerebrala..................................................................... 98
7.2.1.1. Hemiplegia...................................................................... 99
7.2.2. Embolia cerebrala......................................................................... 105
11. INGRIJIREA PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE INTRACRA -
NIANA / 189
8. BILANT AL INTERVENTHLOR GENERALE ..................... 106 12.1. Sindroame de localizare............................................................................ 193

8.1. Bilant at comunicarii.................................................................................... 106

.. 8.2. Bilant respirator.............................................................................................. 108 13. INGRIJIREA PACIENTILOR CU COMPRES 1 UNI MEDU - LARE -
8.3. Bilantul odihnei si somnuiui.................................................,.................... 110 ............................ 197
8.4. Bilant ai termoreglarii................................................................................ 112
8.5. Bilant sfincterian......................................................................................... 113
3.3. Bilantul tulburarilor trofice......................................................................... 115
6 5
14. INGRIJIREA PACIENTILOR CU NEUROINFECTH . -........... 200

14.1. Neuroluesul...........................;...........-....................................................... 204

16. I NGRIJIREA PACIENTILOR CU SCLEROZA MULTIPLA ..........

15. INGRIJIREA PACIENTILOR CU COREE ACUTA ............................ 206

210

15. I NGRIJIREA PACIENTILOR CU MALADIA PARKINSON ..... 215

6 6
 17.1. Educatia pacientului si a familiei - • Prof. Dr. Serbanescu Alaturi de preocuparea pregatirii generatiilor de medici si
farmacisti prin fnfiintarea in 1857 la Bucuresti a Scoiii Nationals
Alexandra, Conf. Dr. Ticmeanu Marina.................................................... 219
de Mediclna si Farmacie de catre General Dr. Carol Davila, a tost
creata la Bucuresti in 1876 Societatea Romana de Cruce Rosie
constituind un pas important in oficializarea participant
personaiului sanitar superior si mediu, alaturi de benevoli, la
18. INGRIJIREA PACIENTILOR CU MIASTENIE............................................................ 226
rezbivarea unor probleme saniiare aie populatiei. -iMarturie vie a
contributiei cadrelor medii sanitare in timpui razboiului de
Independents este staiuia Eroilor Sanitari din Bucuresti.
Paraiel cu nolle cuceriri tehnlco-stiintifice, formarea noiior
19. VALOR! MEDU NORMALS ALE ANALIZALOR DE LAB ORATOR - Dr. Cojocaru generatii de asistente medicale in tara noastra a suferit in ultimii 8
ani transformed majore, imagtnea infir-mierei cu trusa medicala
Manole................................................................................................................ 231 creata de Fiorance Nightinghale, intemeietoarea scoiii dc asistente
sanitare fund inlocuita azi cu cea a asistente! capabile sa
urmareasca si sa foloseasca monitoare pentru supravegherea
functiilor vitale,aparate de asistat respirator, aparate pentru
dializa, computere, etc.
Manualul de fata vine in sprijinul aiatal color care fac primii
pasi in fngrijirea boinavilor, cat si a ceior cu expe-rienta in acest
domeniu, punand intr-o lumina nouS abor-darea ingrijirii acestora,
Jntrucat in aceasta meserie nobila formarea este cgntinuS, :
aparitia acestui manual sustine acest deziderat
"Ghid de neurologie" ~ manual de ingrijiri - nursing - reprezinta o necesitate Autorul acestei lucrari asistentul sef Florian Chiru cu
pentru formarea cadrelor medii saniiare. activitate de peste 21 de ani in Clinica Neurologie, cu ani buni de
terapie intensiva este un pasionat ai profesiei,

7 9
 avandpe ianga o bogata experienfa practica si expenenta
didactica, incearca In aceasta lucrare sa transmita s, ge-
neratiilorviitoarepriceperea, devotamentui, respectulfaa de bolnav
si profesionalismui nobil al asistentei medicate.

8
Dr. COJOCABU Inifnioara Mihaela
Set de lucrari, fi/ledic Primar Neurolog, Doctor
in Medicina ' UMF,"Carol Davila". Sef sectie
Urgente Neurologice - Clinics de Neurologie
-Spitalui Clinic N. G. Lupu Bucuresti
Aceasta lucrare, reprezinta un ghid' ?n ingrijirea pacientilor
cu afectiuni neurologice care pcate fi uti-lizat pentru elevii scoiilor
sanitare, pentru asistentele practiciene si chiar pentru studentii
facultatilor.de medicina.
Bibliografia de specialitate a fost completata de conceptul de
ingrijire al pacientului avand la baza modellii elaborat de Virginia
Henderson fiind evi-dentiate o serie de afectiuni neurologice cu
Tngrijiri individualizate si permanente pe tot parcursul vietii
pacientuiui sau care merg pana la reinsertia socio-profesionala a
acestuia.
Competenta profesionala a asistentelor medicaie este
demonstrate de cunoasterea si efectuarea Tngri-jirilor de baza dar
si de cunostinte solide privind cauzeie, investigatiile, manifestarile
acestor afectiuni neurologice si Tn mod special recuperarea lor.
in cazu! unui asemenea pacient pe Ianga afectiunea de baza,
e! prezinta de obicei si are drept cauza probleme cardiace,
pulmonare, hepatice, renale, diabet, etc. completand Jntreaga
paleta de Tngrijiri si cunostinte medicaie pe care este obligators sa
le cunoastem si sa !e aplicam.
Cu credinta ca acestei lucrari i se pot adauga si dezvoita alte
rnateriale sau completari, speram sa putem ajuta la pregatirea,
formarea si educatia unui personal medical cu responsabilitafi
personale si cunostinte tehnice la un nivel cat mai Tnalt.
Multumesc personalitatiior medicaie ianga care am (avut)
onoarea sa Tmi desfasor activitatea:
Prof. Dr. 'SERBANESCU ALEXANDRU, Prof. Dr. CiNCA IOAN,
Prof. Dr. POPA CONSTANTS, Cortf.
9
Dr. TICMEANU MARINA, Dr. ONACA PETRE, Dr. IONESCU MARIA
precum si Dr. iACOB GABRIEL medic Primar Neuirochirurg.
Multumesc colegei PUSA MORAR1U - profesor de nursing
care m-a "impins" tot timpul sa scriu aceasta lucrare si In mod
deosebit multumesc unui suflet mare si nobil care a cunoscut
boala si suferinta iar astazi nu mai este printre noi, fatal meu.

10
 Sistemui nervos asigura coor'donarea, controluf si conducerea functiilor isolate
ale diferitelor organe de care depinde functionarea organismului.
Organismul uman se comporta ca un complex unitar-fu notional datorita
coordonarii si regiarii nervoase, proprietati ale sistemului nervos; format din totalitatea
organelor alcatuite predominant din }esut nervos specializat in receptionarea,
transmiterea, stocarea si prelucrarea tuturor informatiilor sau excitatiilor culese din
mediul intern sau extern.

Rolul fiziologic a! ststemuiui nervos

- face iegatura dintre organism si mediul Tnconjurator;
- coordoneaza, controleaza, conduce activitatea tuturor tesuturilor, organelor si
sistemelor ce alcatuiesc organismul;
- adapteaza organismul la mediul extern ss dirijeaza functiile interne ale acestuia.
Excitatiile, stimulii proveniti din tesuturi si organe ale corpuiui sau din contactui
organismului cu exteriorui sunt primite de catre sistemui nervos sub forma influxului
nervos ce sunt anaiizati, elaborandu-se pe baza lor comenzr trimtse sub forma de
fmpulsuri spre toate organele si sistemele.
Aceste "raspunsun" apartin etajetor superioare ale sistemului nervos, dar organul
care conduce propriu-zis functiile acestora este scoarta cere-brala.
Realizarea unitatii diferitelor organe si sisteme ale organismului, precum si
unitatea dintre organism si mediu este efectuata prin acie reflexe, ca unitate
structural^ fiind arcurile reflexe simple si compiexe.
Elementele componente ale arcului reflex:
- receptori;
- caie aferenta;
- centrii nervosi; ~
calea eferenta;
- organe efectoare
Receptorii
- organe specializate pentru a inregistra modificarile fizice, cnimice din mediul
intern (interreceptori) sau externi (exteroceptori) pe care le trans-forma in influx
nen/os.

11
 - - excitatiile de la niveluiorganelor interne sunt culese de visceroceptor!, r -
e Calea' aferenta
xcit - transporta influxul nervos la'centrii nervosi fiind aicatuita din unul sau mai
at'il multi neuroni.
e
de Ccntrii nervosi
la - preiucreaza infcrmatiile elaborand raspunsurile necesare (centrii nervosi
niv situati In substanta cenusie a sis-temului nervos central, maduva spinarii, bulbul
elu! rahidian, puntea iui Varoiiio pedunculii celebrals, diencefal, scoarta celebraia sunt
mu aicatuiti din grupe mari de neuroni).
schi
lor, Calea eferenta
ten - transmit comenzile (influx nervos) de la centrit nervosi la organele
doa efectoare.
nel
or, - este aicatuita din unu! sau mai multi
oas
elor neuroni. Organe efectoare
. - sunt reprezentate de musculatura scheletafa si viscerala cu raspuns prin
liga contractie.
me - !a nivelul glandelor cu secretie interna si externa raspund
ntel prin secretie.
or
sun Pe baza ceior doua functii principale ale sistemului nervos:
t - de a mentine legatura dintre organism si mediui extern
cul - de a coordona, controla, conduce activitatea tuturor tesuturilor,
ese organelor si sistemelor care alcatuiesc organismul acesta este
cu subampartit pentru necesitati didactice Tn:
ajut - Sistem nervos somatic sau al vietii de reiatie
orul - Sistem nervos vegetativ.
pro
prio

1.1.siSTEMUiy ismvos SOMATIC

cep
toril
or.
• asigura legatura organismutuf cu mediui extern si se
Imp arte Tn:
f
14 12
 - sistem nervos central - este asezat Tn cutia craniaha si format din:
- sistem nervos periferic. - doua emisfere cerebrale (stanga, dreapta)
- formatiunrle de la baza creterulur
- toinchiul cerebral
- cerebelul.
- egte invelit Tn trei ^embrane cu rol trofic, protector, numite meninge.
• duramater = rnembrana fibroasa In contact direct cu osul reprezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, separate
spatiul dintre duramater si os se numeste spatiul epidural. printr-un sant adanc - fisura interemisfe-rica sau longitudinals.
arahnoida = rnembrana subtire ce captuseste fata interna a partea bazala este unita de corpul calos (lama de substanta alba) fig.t.
dure-, mater
- spatiul dintre duramater si arahnoida este
strabatut de vase si tracturi fibroase, se numeste spatiu sub-
dural.
piamater = rnembrana mulata pe substanta cerebrala
- spatiul dintre piamater si arahnoida constiiuie
. spatiul subarahnoidian.
- acest spatiu confine lichid cefalorahidian. este alcatutt din
encefal si maduva spinarii
encefalul este situat Tn craniu
maduva spinarii este situata Tn canalul vertebra! sau rahidian

Se repeta figura'la pag. 253 fiecare emisfera cuprinde 4 lobi

ce sunt Tmpartiti prin santuri Tn circumvolutii: -- frontal ~ codex motor .

14 13
 Formatiuniie Diencofalul:
- parietal = cortex senzitiv
- temporal = cortex auditiv
- occipital = cortex vizual. Lobul
frontal (fig 2)

Lobii 51 circumvolatiile creieralui

- ia nivelul circumvolutiei frontal ascendente se afla se-diul
neuronului motor central (sediul miscarilor vo-luntare)
- daca este iezat apar deficite motorii (parahzii), tulburan Tn
articulatia vorbirii, tuiburari de comportament.
Lobul parietal
~ este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generate
- daca este Iezat apar tuiburari privind aprecierea;
- volumului
- formei
- greutatii
diferitelor obiecte, iar prin distrugere totals rezuita nere-
cunoasterea prin atingere si pipait a unui obiect. Lobul temporal
„ este sediul cortical al analizatorului auditiv,
olfactiv. vestibular
- daca este Iezat pot apare:
- surditate verbala
- cecitate verbala
- apraxie
- tuiburari de echilibru
- halucinatii auditive Lobul
occipital
- este sediul cortical al analizorului vizual
- daca este iezat pot apare:
- halucinatii vizuaie ;
- tuiburari de orientare in spatiu
14 17
de la baza - talamus = popas de releu pentru fibrele .. f unui fparte mare numar de fbrmatiuni anatomice:
senzitive ce
ne'rvii cranieni
creierulut ajung ia scoarta cerebrala
- hipotalamus' ~ coordoneaza sistemui — cai'aferente/eferente
vegetafiv si
sistemui endocrin - maduva spinarii

Corpi striati: -cerebel -

- nuclei cu substanta cenusie -. formatia reticulata.

- coordoneaza miscarile automate Cerebelul - situat Tn fosa cerebrala posterioara,; legal de trunchiul
cerebral prin pedunculii cerebe.lo.si.
- coordoneaza tonusul musculsn
— este alcatuit din: . ,
-- Tn caz de leziune - sindrom extrapiramidal
— doua emisfere cerebeloase -
Thincliiul -r punte de Iegatura Tntre maduvS $i creier situat sub cor-
— vermis
cereiiral ■■ tul cerebeiului si format din:
- bulb rahidian - indeplineste urmatoarele functii:
- protuberanta (puntea lui Varollio) - coordonarea motorie prin neocerebel
— mezencefal - mentinerea echilibrului prin cerebelul
-..in caz.de leziune apar multiple..?! complexe afectjuni: vestibular
/
- reglarea tonusului muscular prin cerebelul
- tuiburaricardiovascular© ■-"
spinal.
-. blocare de scurgere a lichiduiui
cefatorah'idian
• T- multiple afectiuni neurologice
- tesut nervos situat Tn canaiul rahidian (ca o coloanacilindrica) de la nivelul
, deces., .. primei vertebre ceryicale pana la nivelul lombarei a doua unde se tor mina prin canul
■ explicate prin prezenta in acest'-.t'eritoriu foarte restrans medufar si formatiunea filiforma fiium, terminate avand o umflatura cervicala si una
lombara

15 17
 Trufic'itul cerebral

- de maduva sta lipita piamater (fig. 3}. - prezinta doua coarne anterioare Tntinse pana la perrfene (runctii motorii) si
doua coarne posterioare (functii senzitive) legate intre ele prin comisura
cenusie.
- Intre coarnele anterioare siceie posterioare tn regiunea dorsala este situat
cornul lateral cu functii vegetative
- • substanta alba:
~ este aicatuita din:
-• fibre nervoase mielinice
- fibre nervoase amielinice
~ nevroglii (tesut de sustinere) I
- prezinta:
- doua cordoane anterioare:
contin fascicolui piramidal direct {functional conduce impulsu! propriocepliv constient}
- doua cordoane posterioare:
contin fascicolui Goil si Burdach care conduc spre etajele superioare sensi-bilitatea
tactila, sensibilitatea profunda constienta, simtul atitudinilor, simtul miscarilor

I.
active/pasive si sensibilitatea osoasa
- doua cordoane lateraie:
Caracteristiciie maduvei spinarii: contin fascicole ascendente ce conduc impuisurile primite de.piele, muschi. tendoane,
- lungimea aproximativ 43-45 cm aponevroze Ja centri encefalici.
- diametrul aproximativ 1 cm Prin lezarea maduvei spinarii sunt afectate functiile sale fundamental de conducere si
- regiunea cervicala = C1-C6 centru reflex determinant tulburari: senzitive
- regiunea toracala = C6-T9 - motorii
- regiunea iombara = T9-T12 - vegetative.
- regiunea sacrala = T12-12 < din aceste
regiuni pornesc 31 perechi de nervi spmali:
- 8 cervicati
- 12toracali N
- """"^
- sistemul nervos este eel mai complex si evoluat aparat asigurand coordonarea
- 5 lombari armonioasa a majoritatii functiilor organismului urrian
- 5 sacrali - sistemul nervos periferic este alcatuit din nervii spinal! si nervii cere-brali sau
- 1 coccigian. . . . cranieni ' I
- radaciniie nerviior spinaii din regiunea iombara, sacrala, coccigiana coboara
- transmisia nervoasa este asigurata de celuiele nervoase si preiun-giriJe for
vertical si insotesc firul terminal alcatuind asa numita coada de cat. formand impreuna neuronii.
Structura interna a maduvei spinarii:
- celula nervoasa prin preiungirile sale: axonii si dentritele unesc organele
corpuiui uman intr-un tot unitar fiind legat prin receptori de mediul ambianf'
• substanta cenusie: . - prin axon influxuf nervos pfeaca de ia celula (prelungire de obicei unica si
- este'dispusa in forma iiterei H Tn jurul canalului ependimar lunga), iar prin dentrite (prelungire scurta) influxul nervos vine la celula

SB 19
 - axonul se continua cu fibra nervoasa' (fascicul de neurofi-brite/cilindrax) care
realizeaza legatura dintre 2 neuroni: sinapsa.
Nervii spinali — fibrele nervoase care Ti alcatuiesc sunt:
motorii
- somatice
— senzitive
sunt nervi micsti
- fiecare nerv spinal prezinta o radacina anterioara (moto-
rie) si una posterioara (senzrtiva)
- pe traiectul radacinii posterioare se afla ganglionul
spinal in interiorul caruia se gaseste corpul celular al
primului neuron senzitiv periferic.
- ramurile anterioare a!e nervilorspinali din regiunea tor-a-cala
formeaza 12 perechi de nervi intercostal! cu actiuni antagoniste asupra fiecarui organ.
- ramurile anterioare ale nervilor spinali din ceiaialte regiuni se Activitatea sistemului nervos vegetativ:
anastomozeaza formand 5 plexuri nervoase:
- cervical
- brahial
- lombar
- sac rat
- sacrococcigian
Nervii cranieni - sunt In numar de 12 perechi notati cu cifre romane de la I la XII
- in raport cu functiile lor sunt considerati ca nervi senzi-tivi, rjnotori,
micsti
I = nervul olfactiv
II = nervul optic
III = nervul oculomotor
IV = nervul trohlear sau patetic
V = nervul trigemen
VI = nervul abducens
Vil = nervul facial
VIII' - nervul acustico vestibular (vestibulocohlear)
IX - nervul glosofaringian
X = nervul vag sau pneumogastric
XI = nervul accesor sau spinal
XII = nervul hipogios
Tracturi/fascicuie = grupari/benzi de fibre nervoase situate Tn SNC, care conduc
impuisurile nervoase. ascendente/aferente ~ conduc impulsul nervos de la centrii
1.3. sitmrntji, JSTERVOS vEGERmv nervosi din maduva spinarii la centrii nervosi din encefal (diferite segmente)
descendente/eferente - conduc impulsul nervos de la centrii
19 nervosi din encefal la centrii nervosi din
SB
maduva spinarii
 - nu este un sistem independent sau autonom cum se credea pana nu demult, ci este parte integranta a sistemului nervos ce poate sa-si desfasoare activitatea si independent
de vointa
- Tntre cele doua sisteme exista numeroase legaturi atat functional cat si anatomic influen£andu-se reciproc, rezultand adaptarea la schimbarile mediului intern si extern a
functiiior organelor interne.
Rolul sistemului nervos vegetativ
- controleaza si regleaza activitatea organelor interne, vaselor sanguine, gtandelor cu secretie interna si externa etc. i
- mentine homeostazia, constantele lichidelor corpului, bataile inimii, frecventa miscarilor respirator!!, secretia glandelor sudoripare.
■Componentele sistemului nervos vegetativ
- simpaticul
- parasimpaticul
• simpaticul
- inervatia simpatica intensifies activitatea inimii (mareste catab-olismul)
- inhiba miscarile peristaltice (activitatea digestiva)
- vasoconstrictia glandelor salivare
- vezica urinara = relaxeaza muschiui detrusor si contracta sfino terul vezicai
- caile aeriene - relaxeaza muschii netezi ai bronhiilorv vaso-constrictie
- alaturi de medulo-suprare-nala fortifies mijloacele de aparare ale organismului:
- creste caldura
- mareste glicemia
- micsoreaza. circulate periferica
- mareste circulatia centrala Exemplu: cresterea glicemiei si
a acizilor grasi din sange determine aprovizionarea celulelor cu material energetic.

* parasimpaticul
- inervatia parasimpatica scade activitatea inimii (creste ana-bolismul)
- intensified miscarile peristaltice
- vasodilatatia glandelor salivare
- contracta muschiui detrusor si relaxeaza sfincterul vezicai
- realizeaza contracta muschilor netezi ai bronhiilor
- are caracter de refacere si conservator
Exempli!: prin scaderea frec-ventei cardiace scade consumul de energie al inimii si o apara de efort:
- expunerea la iumina intensa duce la contracta pupilei rezultand protectia ochiului.

SB 19
 Funicule/cordoane = grupari de tractun
aferente/eferente situate in madut/a spinarii
Ganglion! - aglomerari de corpi neuronal! situati in atara SNC/ (senzitivi, vegetativi) Examenul obiectiv a! pacientului este efectuat tbtdeauna numai de medicuf
senzitivi = aflati pe radacinile posteiioare afe nerviior spinaii si pe neurolog.
traiectul unor nervi cranieni vegetativi = de o parte si de aita a coioanei vertebrate, Avand Tn vedere spectrul afectiunilor, caracteristica acestora, faptul ca Qe muite
in apropiere de viscere sau Tn peretele acestora Nudeu ~ giupare de corpi on primul contact a! pacientului este cu cadrul mediu medical, acesta trebuie tn mod
neuronal! aflati Tn SNC Centru nervos = reda aspectul functional a nucleuiui obligatory, daca se considera un bun profesionist, sa poata efectua un sumar/bilant
(centrul respirator din maduva spinarii - corpii neuronal! ce controieaza respiratia) neurologic privind intreaga evolutie a pacientului (de la debut, invesligatii, Tngrijiri,
Impuis/influx nervos = propagarea Tn sens centripet a undei de evolutie) si sa transmits aceste date tnedicufuL
excitatie Tntr-o fibra nervoasa; energia care ctrcula oe-alungul fibrei nervoase
Surditate verbaia = pacientul aude, dar nu inteiege Cecitaie verbala - pacientul nu
Tntelege scrisul Apraxie = incapacitatea de a executa corect gesturile si de a utiiiza
corect obiectele Afazie senzohala ----- nu Tntelege
cuvantul vorbit Ataxia = nu Tntelege ceea ce este scris
Neuronal - celula nervoasa propriu-zisa.
Homeostazia ~ mentinerea constantelor fiziotogice ale mediului intern Nerv ~
manunchi de fibre nervoase ,situate Tn afara creierufui sau a
maduvet spinarii (alca:ui? din fibre nervoase, tesut conjuctiv,
vase sanguine si vase limfatice).

19
Culegerea de • data aparitiei tulburarilor
date (semite • mod de instalare:
si simp tome - brusc
- lent * ■
| " simptome functionate:
\ - durere de cap (cefalee)
j - deficit motor
| - modificari de: - vorbire

20
 - echilibru
j - mers
- vedere
— crize de pierdere a constientei
- tulburari sfincteriene
— tulburari psihice
* date sociale
— conditii de viata
- abuz afcool, tutun, drogurt, etc.
- conditii de munca- ocupatia
- mediu toxic
- efort fizic
- stress
- conditii de iocuit
° antecedente:
- personaie
- heredocolaterale

21
 I
- istoric al .tratamentelor tncluzdnd Iranchiiizante. soda- I - encefalita
live, anticoagulant^ anticonsultivante. ; *ticuri - miscari neasteptate si repetate ale unui grup do
muschi
Atitudini particular/? - boii psinice
• mtscari aiotozice = miscari involuntaie. lente care dis-
- par In somn
- rnembrul inferior in aductie si rotatie externa (cbservat - encefalite infantile
in leziunea neuronului motor central) • hemibalism =■ miscari ample, dezordonate numai !a
membreie de a^e?asi parte -
leziuni sxtrapieramidale
; ° convuisii = contractu muscufare urmate de relaxare
- pozitia "'in cocos de pusca" ~ semn de iritalie meningeala
• torticoiis =-capul Inters Tntr-p parte Examenul nervilor cranieni
- pozitia In opistotonus (coarda de arc) - obsen/ata in tetanos
(vezi pag. 30)
- devierea conjugata a capuiui si globilor ocular! fie catre ■ ieziune r fie
catre membreie paralizate indica topografia leziunii Tulburari ale motitftatH
- ras sardonic observat la bolnavij cu tetancs si cu degenerescenla • pareza = diminuarea forte! musculare
hepato-lenticulara • paralizie - absenta forte! musculare
- membreie superioare In flexie, iar cele inferioare in extensie - ° hemiplegie = paraiizia a unei jumataii de corp 9 monoplegie =
paraiizia unui singur membru
rigiditate prin decorticare
• paraplegie = paraiizia part'i inferioare a corpului 9 tetraplegia -
- toate membreie in hipoestensie, usor rotate spre exterior- rigiditate
paraiizia celor 4 membre.
prin decerebrare.
Tulburari de mors, otlostaiiune si echilibru
Miscari involuntare • ortostatiune = mentinerea corpului in pozltie verticaia
»tremuraturi: • mers cosst ~ rnembrul inferior Intins descrie un arc de
- alcooiism cere In afara (gamba rigida-hiperextensie):
- intoxicatii toxice - parapareza spastica
- boala Parkinson . ' ■ ■-- boala - hemiparsza sechelara
Basssdov 9
mers taicnai = mers iovind pamantui cu calcaieie; mers
- nevroze ■ asemanator cu cei al gastelor (tabes). a mers ebrios = ca de
fasciculatii: betiv (syndrom cerebeios)
- polinevrite • mers de rata - leganat ca de rata (miopatie)
- scieroza laterata amiotrofica - SLA • mers robotizat = pa si mici si tarati (sindromul pseudo-
- comprestuni meduiare bulbar)
* contractu ri: ° mers siepai = gamba ridicata sus pentru a nu iovi pamantui cu
tetania ■■- varful picioruiui
tetanos • asiazo-abazia - imposibiiiiatea pacientului de a-si
- tumori cerebrale menfine ortostaiismul chiar cu baza de sustinere fargita
• rniocionii = contractie brusca a unui muschi (iacunarism cerebral}
- epilepsie • mers cu pasi mici tarslti cu ioracele anteflactat (bolnavul
- accidente vasculare cerebrale fuge dupa propriul sau centru de greutats - boala Parkinson)
•miscari coreice - miscari involuntare bruste care dispar'
Tulburari de ortostatiune si echilibru apar in pareze si pa-ralizii
In somn tiind afectata muscuiatura membrelor inferioare:
- coreea acuta .*
- leziuni vestibuiare/cerebeloase
- coreea cronica
22 25
 I
- tumori frontale • -onusui normai este caracferizat printr-o slaba rezistenta
- tulburari psibice Tulburari de tonus • nipotonie - diminuarea fenusuiui
muscular

23 25
° hipertonie = exsgeiarea fonuculul - reflexe abderninaie: se obtlne prin aiingerea tegu-mentului abdominal cu varfur
acului
Tulburari ae caordonare (ataxic) - reflex plantar: se obtine prin excitatea marginii externe a piarusi de la calcai
9
manevre pentru aprecierea tulhurariior de coardonare a miscariioi sore degexu) mic cu un obiect bont (fig. 4}
- proba caicai-genunchi: calcai pe genunchi ri
- proba indice-nas: Index pe nas ii - Reflexe mucoase j
— proba marionetelor : miscari simultane cu mainile succesiv si - reflex cornean: se examineaza prin atingerea de |
rapid de eupinaiie si pronatie marginea corneeii cu o bucata de vata, raspunsu! constand in reflex
de clipire
— proba Draganescu-vofct/iescu: ridicarea rapida Triainte a - reflex fund de gat
membreior superioare pana ia orizontaia.
reflex velopaiatin = atingerea cju apasatorui de iimba a
* tremuratura intention ata: tremuratura ampla a indexului
mucoasei palatine rezuita miscare de de-
In proba indice-nas
* hipermetrie: depasirea cu degetui sau calcaiul a tintei glutitie
* adiadocokineziG: nu sunt egale ritmu! si amploarea
miscarii !a proba marionetelor (proba nu are vaioare In paralizia - reflex faringian. = atingerea mucoasei farinqiene
rnembrului sup&rior si Tn boala Parkinson) produce greata chiar voma.
\ Tulburari ale reflexelor •reflex = raspuns motor sau vegetativ ia-un
anumit stimul - Reflexe vegetative
- Refiexe osteotendinease (ROT) - reflex la intinderea tendoanelor de - reflex pupilar (mioza = proiecjarea de fascicul lumi-,
insertie a muschilor pe case (se exami-neaza prin percutia cu
ciocanui de refiexe a tendonului) nos pe pupila determina pupilo-constrictie. diame-
- reflex biciprai: tsndoan biceps la plica cotuiui 1 tral pupilei fiind sub 2 mm)
- reflex stiioradiai: dessupra apofizei radius j
- reiiex tricipta!: tendon triceps brahia! pe oiecran - reflex oculo-cardiac = comprimand trebtat aiobii
- reflex rotulian: tendon rotulian —' oculari se produce rarirea batailor cordului (bradi-
reflex achiSian: tendon Ahile
cardie)
- Reflexe cuianate:
- abdominal - rnidriaza = marirea diametruiui pupilei peste 5 mm
j Tulburari de sensibiiitate:
- plantar G
subjective
- senzatii de Tntepaturi
- furnicaturi !
!
- amorteli j
- dureri f
° objective

2b
 ■ - sensibiiitate jactila
- sensibiiitate dureroasa
- sensibiiitate termica
- astereognozie = tuiburare privind aprecierea voiu- - grafie = capacitatea de a scrie
mului si a formei obiectefor . [
- ansstezie ~ pierderea sensibilitatii
- hipoestezie ~ diminuarea sensibilitatii
- hiperestezie = accentuarea anormala a sensibilitatii
Tulburari trofice:
- edeme = acumulare de lichid seros ;n tesuturi
- ulceratii = leziuni cu tending de a se permanetiza, ce
afecteaza pielea si mucoasele
- escare cutanate := necroza tesuturilcr
- colorajie anorrna.a
— artroze
- artropatii
- fracturi spontane
Jj - atrofii muscufare
\ - anchiloza artrcu.ara
i - obnubllat
ilburari i>fincte none
7"(
- tuiburari de mictiune si defecatie apar In:
- feziuntte ceninfor medulari (components vegetatfv'a -
involuntara
- lezium traumatize ale MS cat si ai centrifor corticalL
(componenta voiuntara): tumori, AVC
- retentie de urina = mictiune pariiaia sau absenta
- retentie de fecale - constipate
- incontinenta urinara = eliminate involuntara de urina
- Incontinenta de fecale = eiiminare involuntara de fecale
Tuiburari ale functiilor sexuale
- impotenia sau fiigiditate
- abolirea erectiei
- erectii persistente
- erectii nemotivate
- retentie ejaculara
Tuiburari de limbaj
- lexie - capaciiatea de a crti
acaicuiie - incapacitatea de a efectua calcuie
- dizartrie - dificultate in ariicularea cuvinteior anartrie = incapacitatea de a ariicula
cuvintele
-~ afonie - pierderea vocii
- afazie = diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verba! sau scris
- afazie senzorisla: vorbeste dar nu inteiege
- afazia motorie: diminuarea/incapacitatea de a se exprima verbal sau scris
- alexia = incapacitatea de a Inteiege cuvinte scrise
- agrafia - incapacitatea de a scrie seiectiv
Tuiburari de praxie
- apraxia = incapacitatea de a execula ccrect ges-turile (pacient fara tuiburari
matorii)
- apraxie ideatorie = incapacitatea manipularii obiectelor uzuaie (bete chibrit,
teiefon)
- apraxia ideo-motorie: executie automata a unor manevre uzuaie cu incapacitatea
executiei la ordin (sufiatul nasufui)
Tuiburari de constienta, comportament si psihic:
- sunt afectaie: atentia, mernoria, judecata, afectivitatea ~ adinamic
j - bradipsihic
- somnolent
- COnfuZ
stupor
-- coma
~ agitat
- agresiv
- vuloar
- deiir
- halucinatii olfactive, auditive, vizuale
- buiimie
- iendinta la stare euforica
- dezinhibitia unor acte fiziclogice {defecatie, mictiune in
 mijfocui salonului)
~ dezorientare tempcro-spat:a]a si in iegatura cu propria
persoana
_______________________________________________________

Nervii cranieni-cerebrali - sunt nervi pereche, simetrics care

les/intra din/in cutia craniana cu ro! Tn conducerea impuisurilor de ia
perlferia spre centru sau invers (tocaiizare ia pieie, musculatura, aite
structuri ale extrem-itatilcr cefalice: masticatie. rnimica, faringe,
iannge).
In raport cu functiile Ipr, nervii cranieni au roi:
- sanzitiv
- motor
- mixt
Prin iezarea acestora sunt" determinate perturburari si deregiari
la niveiui nervilor cranieni cu urmatoarele manlier taxi ciinice:
. .'
>M ■'
Nervi atectati Manifestori (semne si
simptome)
Nervii! - nerv senzitiv
olfactiv (!) pacientul este rugat sa. Tnchida ochii, identificand sub-
i
■ stantele mirositoare, alternativ Tn dreptui fiecarei nari, ceafalta flrnd
biocata.
- anosmia - absenta mirosuiu.
- parosmia = viciere mirosuiu: (perceperea aitor mirosuri decat ceie
reate)
- hiperosmia=" exaeerbarsa mlrosului
- halucinatll olfactive ~ par ars; miros de putreziciune
- cacosmia = percepersa tuiuror mirosuriior ca mirosuri neplacute
optic Examenu! nen/i!or optici consta de fapt Tn examenu! Tntregii functii
vlzuaie (anaiizatcrui optic), adica examenu! fuctiilor nervilor:
— nervul ocuSo-motor comun (III), nervui oculo-rnotor extern (VI) si
nervul patetic'trchlear (IV)
Se pot examina:
1 1 = AV + CV +FQ nen/ senziltV
11! .= P + RP nerv motor
IV si V!-. MGO nerv motor
f 1
rxamtnare: j -- acuitate vizuaia (AV) 1
l
- amb!iopU\ - diminuarea AV
- amauroza - orbire -■ camp vizual (CV)
- hemianopsia = pierderea vederii 1/4, 1/2 din cam-pu! vizuai
' :
- Tngustare concentrica - CV tubuiar
- scotom = pierderea pariiaia din camp vizuai
- fund de ochi (FO) - diiatarea prealabiia a pupilei cu mydrium sa'j
homatropina; interzisa diiatarea la pacienti cu glaucom
- afrofie optica
- staza papi'ara
- edem papilar
- nevrifa optica
- angioscleroza retiniana
- pupifa (P)
- forma normal rotunda
- marimea: - mioza ■■= diminuarea diamefrului pupiiei sub 2 mm
— midriaza ~ cresterea diametruiui peste
5 mm
- refiexe pupilare (RP)
- reflex fotomotor = ochii pacientului acoperiti/desco-periti
succesiv/simultan: mioza~revenire
- reflex de convergenta = urmarirea unui obiect/punci departat dupa
care brusc pacientul priveste indexul examinatorului, aflat la 10-15
cm de ochi: simultan are loc convergenta (privire Tncrucisata) si
 miGza.
- mobilitatea giobilor oculari (MGO) = urmarirea misca-■ rilor verticale-
orizontale ale indexuiui examinatoiului
- strabism - privire sasie
- diplopia = privire dubia
- daltonism ~ neperceperea culorilor rosu-verde ~
acromatopsie = neperceperea culorilor
- nictaiopie = vedere nocturna mai buna decat ziua
- hemeralcpie = vedere scazuta ia ilurninare defici-tara
Menrat ■ — nerv senzitivo-motor
trigemeo {V} - components senzitiva inerveaza mucoasa nazala respi-raiorie si
olfaciiva, pielea fruntii. a buzeior, a pioapefor ■giobilor oeu-ari, etc.
c-xaminars- Nerval
Jtervul vag trie (X}
- componenta senzitiva = cercoiarea rc-'iexului corn scan
- componenta motorie = inerveaza muschii mastics-tori, muschi vestibular
temporal';, muschiui tensor ai velulu> paJatin
prin iezarea acestui nerv se produce;
- nevralgie trigerninaia'fesentiala si secundcra)
. . hipoestezie = fata, mucoasa nazaia. respsratorie,
bucaia
-- anestezia = fata, mucoasa nazaia, respiratorie, bucaia
- trismus = irclestarea maxilarelor (ccniractura maseteri)
- paraiizie masticatorie ~ maxiiar deviat de partea sanatcasa
- paralizii bilaterale - maxilarul este cazut
nerv senzitiv-motor, senzorial si vegetativ componenta
- senzitiva. inerveaza timpanul, mucoasa linguaia |
- motorie = inerveaza muschii mimlcil, muschiui i digastric,
muschii scaritei, muschii stisoniodieni !
- senzoriaia = inerveaza perceptia gusta.iva pentru duice, acru
si sarat la niveiui celor 2/3 anterioare ale limbii
- vegeiativa - inerveaza secrefia saiivara, lacrimals si
vasodiiatstia fetei
prin Iezarea acestui netv se produc:
- tulburari de gust - nerecunoasterea prin a'ringerea cu sars,
zahar a limbii a acestor substanta
- paralizia faciala de tip periferic
- paralizia faciala de tip central:
- dure re
- nu poate sufla, fiuiera
- nil poate Tncretii frunfea
- epifora - acumuiare de secretie iacrimala
- iagoftalmie - nu Tnchide ochiui
- asimetria fetei -- trasaturile fetei deviate de partea boinava
- inacapacitatea de a a rata dintii, a umfla obrajii
- spasm facial =- miscarea involuntara costparalizie faciala

-29
nerv senzitiv alcaiuii din nervul cohlear (scustic) si aie mucoasa linguaia, mucoasa amigdaliana, mucoasa urecfttf
nervui vestibular. globilor medii
examinare: ■.'- — motorie = inerveaza mu^chif superior! ai faringelui (m.
functia audttiva;oapacitate auditiva cu ambele urechi iezarea Gcuiari constrictori)
nervy !ui determms: ]■ — senzoriaia - inerveaza sensibilitatea gusiativa pentru 1/3
postsrioara a limbii - gustul amar
- zgomote, acufene ~ pccnituri, fasait, tiuit narvui giosofaringian Inerveaza ?i gianda parotida Iezarea
- hipcacuzie = scaderea auzului produce:
- surditate = incapacitatea--de auz compone
nta: — tulburari gustative
functia vestlbulara: perceperea excitatiilor determinate de — hlpoestezis/anestezie = iimba, faringe. amigdale, trompa
schirnbariie pozifiei capuiul iezarea nervuiui determ'tna: —■'
— senziti
va = Eustachio
ameteala (vortij) inerve — degiuiiiie dificila pentru solide
- cade re de partea leziunii aza — reflexui vefo-palatin si farigian abolit
- tulburare de echilibru static si^inamic " retluarea alimenie-lor pe nas In paralizii bilaterale
- proba mersijlui in stea - pacientuf cu ochii Tnchisi efecrueaza
cai'va pasi Tnarnfe si fnapoi. nerv msxx-
■ proba ■ Romberg = pacieritul '.in. ortostatism cu . picroare.le participa la aciul ffejologic al respiratieL fonatiei, degiutitie,
apropiate, membfeie. superioare intinse, ''brizontai'Tnainte, activitatea corduiui
apoi Tnchidg-ochii ~ rnistagmus =? mlscari osciiatorii. :ntrrilce iner/eaza muschi ai faringelui, faringelui, muschi ai corzilor
vocals (muschi cu rot inspirator si In fonatie),

-30
 muschiul inimii, muschi ai bronhiilor, esofaguiui. stom-acului,
intestinului suture. - prin lezare apar:
- deplasarea valutui paSatin spre partea opusa. cu aparitia disfagisi
- disfagie = dificultatea de a tnghiti lichide, acestea refluand pe nas
- disfazie = tuiburari de vorbire, voce nazonata stearsa
- afcnie - dificuiiata Tn. respiratie si tuse cu 'ipsa on pierderea vocti
- dispepsie = tulburarea procesuiui de digestie
- dubla paraiizie a nervului ~ tahicardie, dispnee,
bronhopiegie, tuiburari intesiinaie
Mervui spinal - nerv motor
i1i - inerveaza muschii trapez si sternocleldomastoidian si muschi as
faringelui, faringeiui si patatului moate
- lezarea nervufu! determina:
- jena resplratorie {dificultate)
- voce nazonata, stearsa sau bitonaia
- refluarea licfvdelorpe nas
- amiotrofia muschiului stemodeidomastoidian si trapez
- paratizia muschiului sternocleidomastoidian si trapez
I Hervul - nerv motor
! fiipoglas - inerveaza muscu/atura Jimbli
( XII ) -
-
lezarea nervuiui hipoglos produce:
parafizia de hipoglos
- amiotrofia iimbii
ii - ft.briiat.ia limbis _1
- piierea Iimbii cu deviere de partea sanatoasa (fig.5) In cavitatea
bucala si spre partea afectata In afara cavitatii bucaie
- tuiburari de formare a bolului aiimentar
- tuiburari de fonatie
/ / / ; n
^ 2 ^ ^3
 Pentru precizarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie Tn mod decisiv si examenui radiologic simplu sau cu substanta de contrast.
Jfectiografia imagine de profil (fronto-occipitala)
de ersniu - pozitia pacientuiui este Tn decubit ventral avand profiiul
paraiei cu pfanui mesei de radiografiat
Imagine'de baza (Hirtz) i
- pozitia pacientuiui este Tn decubit dorsa! cu umerii rid!-
cati, fiectand foarte muft capul (atentie la traumatisms
cervicafe, hipertensiune intracraniana)
Imagine de fata
" fata Inaita"
incidents regionale
f - pentru stanciie temporals ,
- pentru fanta sfenoidala si canaiu! optic
Modificari patologice:
- fracturi de baza
- fracturi de bolta craniana
- defecte ale oasetor eraniene
- caicificari intracerebral (parazitoze cerebrale, tumori)
- atrofii eraniene
- scleroza craniana
- sindrom de HIC (tumori, hematoame)
— tumori osoase primitive
 - tumori metastatice
- hiperostoza craniana
•ateri'Kirti! - pregatirea psihologica a pacientuiui:
- comunicam pacientuiui necesitatea examinarii si
rolu! acesteia pentru stabiiirea diagnosticului
- pregatirea fizica a pacientuiui
S
 - exarninarea se efectusaza Tntr-o camera mtunecoasa Modiflcari patologice
- pentru evttarea frisaanelor temperafura - 20 t'C - hidrocefalie
- indicatia examinanl radioiogice este data numai de medic - malformatii cran'ene cerebrale
- examinarea este consemnata In foaia de observatie - maliormatli cranicyenebrale
- Tnsotim pacientu! la radiologic - atrcf:! cerebraie
- dezbracam regiunea de examinat - hematom intracranian
- parul iung il vom lega pe crestet - abces cerebral
- Tndepartam obiectele radioopace: - procese expanc^ve
- nasturii de la haine pot cauza greseli de interpretare ca si
cerceii, agrafe, medalioane, lantisoare, inele
- pozitionam paciertul In functie de examinare
- administram substanta de contrast dupa ce In preaiabi! am
efectuat testarea acesteia
- eviiam producerea reactiilor postexaminare:
- ob/igaEoriu avem la indemana produse corfizonice
antihistaminice, antifrinolitice, tonicardiace, etc,
- interzis asistarea pacientului fara protectie: sort si manusi
specials din cauciuc pumhluit
- interzlsa prezenta Tn serviciul de radiofogie a gravideior
- zona de examinare la nevoie se rade
- se recomanda folosirea de ochelari fumurii cu 10-15 minute
Tnainte. de examinare pentru acomodarea mai rapida cu
semiobscuritatea
- personalul medical va purta obligatoriu dozirnetre cu fll-tru de
metal care periodic se controleaza stabiiind gra-dui de iradiere

- consta In evidentierea sistemului ventricular, a spatillor

subarahnoidiene si a cistemefor cerebraie
Ftmumoence - investigatia este trauma tizant a. pentru pacient
- Examinare:
falogiafia
PEG
- se efectueaza punctie lombara sau -suboccipitala (mai rar)
aspirandu-se o cantitate'de iichid cefalorahidian In medie 15-
40 ml. introducandu-se Tncet o cantitate mai mica de gaz, de
preferinta aer (vezi punctia lombara si suboccipitala pag. 44,
49}
- pentru buna distensie a spatiuiui subdural si subarah-noidial se
asteapta dupa punctie cateva minute
- pozitia pacientului este sezanda
- metoda de examinare se foloseste In spitalele unde nu exist^
posibilitatea examinarii compuier-tomcgraf
34
Interval Jtii . - pacientul va fi nemancat
- asiguram transportu! pacientului In saia de examinare
- sedarn pacientu! Tn caz de necesitate
- pozitionam pacientu! (vezi punctia lombara)
- dupa efectuarea radiografliior asiguram transportul pacientului
numai In decubit dorsal la salon
- supraveghem atent pacientul
- pozitia in pat a pacientului va fi decubit dorsal fara perna (la
nevoie 2-3 ziie;
- pacientu! poate prezenta:
- franspirafis profuze
- stari lipotimice
- greturi si varsatur! -- febra si cefalee
- !a indicatia mecicului'se vor administra:
- antitermice *
- calmante
- antiemetic^
-- solutli hipertcne de glucoza ' - apa distiiata si cofsjna intravencs
Ventricuio- - similara PEG, exceptia constand In introducerea de aer dupa
grsfia sxlragecea de LCR prin punctie ventricuiara cu drenaj numai a
sistemuiui ventricular
-- procedura se executa In sectia de anestezie, terapie intensive sau
sala de operatie ,
Mielografia - consta In introducerea In spatlul subarahnoidian prin punctie
lombara a unei substante de contrast (lipiodoi uitrafluld sau
pantopaque) dupa extragerea In aceeasi cantitate a LCR cu
urmarirea radioscopica pe masa bascuianta a migrarii substanfei
de contrast si exe-cutarea radiograiiilor de coioana vertebrala
Modifies ri patologice
- hernie discaia
- compresiuni/procese arabnoidiene
- tumori medulare

Artarfografia - consta fn (njectsrea unei obstante de contrast (triio-date) tn - catetsrism femural

cereUral a sistemui Canadian sau ve-tebrobazilar - pe cafe numerals (numai pe dreapla) •sistem vertebrobasilar
(angicgrafiej Tehnici: - punctia directa a arterei vertebrale pe ca!e humerala
* sistem carotidian (sfanga/dreapta)
- punctie directa a vaselor la nivelul gatului - cafeterism femural
35
faterventii Punctia directa a vaselor la nue'ml gatului: — rectitudine a coloanei vertebrale
- pozitia pacientuiui va ft in decubit dorsal cu gatul in extensie si
— tasari, discopatii
capul rota? opus locului de punciie
- pregatim psihic pacientui - spina bifida - osificarea incomplete a arcului cerebral
- efectuam tesful de loieranta ia iod
- pensarea spatiului Tn herniile de disc
- sedam pacientui (medicalia anxiolitica)
- supra vegnem foarte'atent functiile vitaie a!e pacientuiui ~ erodarea ped'culilor vertebral!
- atentionam medicul fa aparitia eveniuaielor complicatH
To mo gratia - tehnica introdusa Tn 1972 j
- asiguram transportul in salon al pacientuiui numai In pozitia
coiiiputerizata - tomografia este selectiva si superlocalizata
decubit dorsa:
- sistemui tomografic se deplaseaza din treapta tn treap-
Catererism femural:
- pregatim psihic pacientui - ta de cate un gracl ■
- efectuam toaieta regiunii inghino-crurafe a pacientuiui -- In rest
- efectueaza o rctatie de 180" obtinand masuratori densito-
aceleasl interventJi ca la punctia carotidiana
Compiicaii; poslbile: metric©
- hematom local = vcnri compresa preiung locul punctiei
- lezarea endarterei = rise de trombus si Tn timp stsnoza si - durata unei examinari este In medie de 30 minute
tromboza - iradierea pacientuiui este minima (egala cu a unei radi-
- crize comitiate Jacksoniene
- crize grand-mai ografii de craniu)
- tuiburari vizuaie - se efectueaza cu si fara subgtanta de contrast
- hemianopsie
- tuiburari de sertsibilitate - obligatoriu testarea substanielor de contrast - odiston
- afazie
75%, omnipaque
- hemipareza, hemiplegie
- exitus Modificari patoiogice
fvlodificari patoiogice:
- anomaiii vasculare cerebrals - accidente vasculare cerebrate
- stenoza — traumatisme craniocerebrale
- obstructii vasculare
- procsse expansive intraeraniene - neurolnfecttt
- modificari ale dinsrnicii chcuiatorii cf-.r^braJe — abcese cerebrale
Baffiografia - se efectueaza prin radiograiie simpla: !
coluartei - tumori cerebrale
- fata 1 f - parazitoze
vertebrafe - profi! - sindrom de hipertensiUne intracraniana
— incidenfa 3/4
- evidentiaza in mod complex patobgia sistemului ner-
- examinarea se efectueaza pe segmente: cervical, tora-
magnetiea vos, subsiantei aibe acreierului si a maduvei spinarii
cai, lombar, sacral
nucleara RIVR4 -- nu necesita pregatirea specials a pacientuiui
Modificari patoiogice - obligatoriu Tndepartarsa obiectelor metaiice (proteze
- scoiioza, cifoza dentare)

36
 - nu pot efectua aceasta investigate pacientii purtalori de
tije metaiice, valve cardiace metaiice, pacemaker car-
diac, etc.
ir - durata unei examinari,este In media de 40 ujnuto
- invesUgatia se ba?eaza pe undefe de radio-free yonta
ale unui magnet foaile puternic si un computer penr.ru
razeie X
- tehnica mat eficace decat tomografia computerizata
introdusa din 1980
Modificari patologice
— tumori/compresiuni medulare
- scleroza-multipla
- accidents vasculare cerebrate recente de tip ischiemic
Masuri de-protectee;
- personalui medical va pu'rta Tn mod obiigatoriu manusi, haiat, masca,
dozimetre.
/
- prezenta paravanelor de plumb este obligatorie
- stocul de izotopi radioactivi va fi pastrat Tn Tncaperi speciaie (nu Tn
laboratoare, cabinet medicaS, sala de tratament, etc)
- aspirarea solutiiltir radioactive se efectueaza cu pipeJe automate
- Tn caz de zgaraieturi sau rani se va interzice lucru! cu izotopi radio-act ivi
- interzis oonsumul de aiimente si fumatui la iocul de munca
- dupa examinare pacientul este izoiat pentru a nu deveni sursa de radiatii
I---------------------------- 1-----------------------■——------------------------------------------------------------------------------------ —l
Scientigrafta — se efectueaza cu ajutorul izotopiior radtoactivi deter- j
cerebrala minandu-se topograms si afectiuniie creieruiui si madu-
(Garaa ence- vei spinarii
falogrsfia} - jesuturile anormaie capteaza radiaiiile emise de izotopii
radioactivi -"
- administrarea se efectueaza, parenteral sau per os
: Example de substante radioactive:
- 113 m indiu; 131 m !od (RiSA), 99 m Technetiu
- procedura foioseste dispoztfivui de de^tectie (colectea2a
informatla ) si oispozitivu! de efaborare (Tnscrfe grafic
informatia)
- cu 2-3 zile Tnainte se adrmnistreaza pacientului pentru a
preveni localizarea izotopului Tn anumite organe interne sau
glande endocrine solutie Lugol 3 x 1 0 pieaiuri/zi sau
percloratde potasiu 3 x 0.20 gr/zi

37
 rviodlficy.ri p;3loiog /f e
- tuniori cerebraie
- hidrocefatle
- meningioame si hematoame
- abces cerebral si metastaze cerebraie
- ramolismente cerebraie
In GAE normala caracleristic este localizarea radioactiv-itatii la
periferia craniului corespunzator teritoriilor muscular, osos si
arteriovenos iaremisferele cerebraie apar iipite aproape total
Gama i — metoda neinvaziva, selectiva, rapida de apreciere a deb-
angioencefa- itului circulator cerebral global
lograma - consta In introducerea unui izotop radioactiv Tn circulafia
sistemica (emintator) si folosirea unui captor (camera de
scintilatie'-i- ccmpuleru! pentru totalizarea datelor)
Scintigrafie — scinfigraiie (scanografie) de Tnregistrare si transmisie cu
tomografisa cu fotomuiripiicatori a. radiatiilor gamma sub o forma spec-traia a
smfsse da debifu'ui zonal circulator
fntooll - imaginea este color

Ecoettcefa'n- - ultrasuneteie strabat materia si sunt reflectate cu o anu-mita

grafia (iiSEG) densitate structurala.
- procedura include aparatu! nurni'. ecoencefalograf si o sonda
speciaia emitatoare si receptoare
- prin sonda se smite un fascicui de uitrasunete Tn interiorul cra-
niului
- fascicului este refiectat de diverse structuri din creier,
re vine ia sonda unde este capiat si retrimis Tn aparat unde esle
transformat Tn semnal electric (semnal Tnreg-istrat pe oscilograf
catodic)
- metoda inofenslva, simpla, poate fi utlzata si la patui pacien-tului
- se pot depista hematoame, procese expansive etc.
Sunagriiiia - procedura realizats cu ajutorul unui captor, emitator-receptor
iranscramana Tngjobat Tnlr-o sonda "creion" care Tn timpul exarninarii pacieriului
se deplaseaza pe axui vasului; timp Tn care sangeie refiecta
ultrasuneteie emise

38
 Modificari patoiogice - hiperpneea = efort respirator cu ritm de 50 resp/min timp ! de 3 min.
- stimulare luminoasa intermitenta = iampa stroboscopies, stimulii se
— stenoze si procese ociuzive aciivars EEG In apica crescand si dcscrescand, dutata
- maiformatil arterio-vertcase ! epilepsia unsi free vents este de 10-15 sec, pacientui tine ochii Inchis; iar in
- fistuie arterio-venoase nVjfoeul fiecarei frecvente ii tine -deschis; 5
sec
- activari medicrmentoase (substanta neurostimulatoare) - achypncn
in caz de criza'epiieptica vezi interventii Tn epilepsie
Potential - apar pe cortexut cerebral dupa stimu'ari senzoriaie prin diferiti
electrozi
- potentfalul evocat are valoare Tn leziuni medulare ■ afectiuni
vasculare cerebraie de trunchi cerebral, scle-roza muitipia, coma.
Llscfroence- - consta Tn culegerea biocurentilor produsi de tesutul cerebral cu Electramso- - masoara activitatea biolectrica a muschilor striati si a nervului
faiayrgma ajutoru! unor electrozi de Ag sau Pb aflati ia o distanta minima de 2 grafte EMC pentehc
(EES) cm; intre ei si piasati pe pielea capuiui, iniranazal si intrauricular. / - se folosesc eiectrozi de suprafata (apiicati deasupra muschiului, si
- biocurentii sunt ampiificali, Tnregistrati de encefalografe electrozi de profunzime ("ace intrader-mice") care se introduc in
electrice cu 4,6,8,10,12 sau 2* derivatii muschi
- pe traseele obtinute se obiin; - biocurentii sunt ampiificali de electroniograf Tn semneie sonore
- - unde normaie: = 8 - 1 3 c/s ^ 1 8 - 3 0 care apar pe osciioscop
c/s - In functie de intensitatea contractiei apar trasee normaie cu
- unde anormale = 0,5"- 3 c/s frecventa cuprinsa Intre.4-50 c/s
= 4- 7 c/s Modificari patoiogice EMG;
- complex varf-ur.ca - poilomielita
- pregatire pacient - scleroza laterals amiotroftca
- pregatim psihciogic pacientui / - neuropatii
- interzicem medicatis sedat'rva, excitatoare cu 24 h Tnainle - polineuropatii
de examinare - paralizii ale nervilor periferici
- scaipul curat - trasee EMG anormale apar si Tn; hipo-hipertiroidism.
- parul curat si desplatit hiperglicemie, hiper-hipopotasemie
- pozitia pacientuiui este asszat In fotofiu special sau culcat - EMG-ul este util Tn diagnosticul miofoniei s rniasteniei,
pe pat cu ochii fnchisi poiiomiozitei. distrofiilor muscuiare progresive
- camera este Izotata fonic, electric si de iumina
Modificari patoiogice EEG:
- epilepsie
~ neuroinfectii
- tumori cerebrale Consta Tn:
- traumatisme cranio-cerobraie - examen LCR
- accidents vasculare cerebrale — examen bioptic
- modificari EEG apar si in hipoxie, hipoglicemie si hiper- Ce! mai important dintre examenele de diagnostic biologic este exam-enul
hidratare lichidului cefalorahidian (L.C.R.)
 L.C.R.-ui = este secretat Tn ventrical? de catre plexurile ceroids si patrunde Tn
spatiiie subarahnoidiene prin orificiile iui Magendie si Luschka.

AO
 Rol L-CR; Material;
- asigura sustinerea si protecjia crate rutui impotriva socurilor traumatica piincSiei - materiale de proteose a mesci sau patului
- pastreaza. constants presiunee intracraniana - ace spina/e de unica folosinfa.apfragene cu mandrin (jungimea
- eiimina produsii de metabolism at tesutufui nervos lor este intre 6 cm-10 cm cu un diametru intre 0,5 mm-2 mm)
- joaca rolui unui roediu de transfer a! anumitor substante din tesutui nervos - se verifica infegritatea ambaiajuiui individual, data ste-rilizarii si
catre sange.si invers a expirarii scesieia
- LCR-ui este In continua circulate, resorbtie si formare - este interzlsa reutiiizarea aceior
- seringi de unica foiosinta (pentru aspiratia LCR sau
desfundarea acului) /
- manusi chirurgicaie
- cantitate frziologica! = 140-150 mi
- comprese.tampcane, rompfast
- cantitatea Vecoitata va fi de = 2 - 3 mi - camp steril
- se face prin punctie lombara si suboccipitala (08REJA) - eprubete steri!e(eventual gradate)
- viteza normaia este de 60 pic/min - hipo-hiper (jet) - aleza.musama
- iavita 'enala.suuiv oentru eprubete
Contraindicatii Tn efectuarea punctulor: - manometru Claude {pentru a masura tensiunea LCR)
- septicemia - pot trasmite infecxii la meninge - sofuiii dezinfectanteialcool fodat
- infectii ale regiunii pimctionate - medicatie de urgenta pentru eventuale accidenre
- compresiuni ale triunchiului cerebral = In timpul punciiei pacientul decedeaza punctionaie
- tumori cerebrale - pericoi de angajare Organizarea msdiufui:
- punctia se executa Tn' cabinefui de tratamente sau In salon ia
- hipertensiunea intracraniana (HIC) patu! bolnavulut =
Obiigatoriu Inainte de efectuarea punctiei se efectueaza examenul fun-dului de - iuminc.ritate adecvata
ochi (contraindicatie absolute este staza papiiara) - temperafura In lur de 20"C
- se interzic aciivitatile de curatenie, servitul mesei, activi-tatile
zgomotcase aie ceiorlaiti pacfenti
- se interzice prezenta vizitatorilor
patrunderea cu un ac printre vertebre In sacul arahnoi-dian: se
va siraoate (igamentui interspinos, iigameniuJ galben, Pr egatf ?ea • pregatirea psihica:
pen'orarea dureimater, se ajunge la sacul arah-noidian cand pacieniolui
curg primele picaturi de lichid (fig. 8)
- informam pacientul asupra necesitatii efectuarii punctiei , si
minimefe rlscuri ce ie.comporta
- combaiem neiimstea,frica pacientului
- tn caz de refuz al pacientului sau familiei pentru efectuarea
punctiei se va consemna In foaia de observatie "conirar
indicatiilor medicaie se refuza efectuarea puncfiei" dupa care vor
semna
s
pregatirea fizica
- pacientul "a jeun"
- ia nevoie locul punctiei este spaiat si ras

44
 Pozitfiie ° pozitia sezanda:
pacierituiu
i - pacientul este petition at pe pat sau scaun cu mainile pe coapse
Intre vertebrele D12-L1 sau L4-L5 (maduva spinarii nu poaie ti
pentru sau Incrucisate pe piept sau spatar fig. 7
lezata daca se ajunge ia cisterna rzhidiana)

44
 — executia punctiei se face de cat re medic ,sjutat de 1 - 2
asistente medlcaie
spalatul si dezinfectia mainilor:
- ca solutii dezinfectante se pot foiosi CLORHEXIN C
solutie 0,5% sau BESEPTIN
- pe pietea umeda se aplica ~5mi solutie ,se adauga apa
si se freaca bine
- clatitul se face cu apa curenta

46 47
capu! pacientului esle apiecat Tnainte spateie incovoiat Tn
forma de arc "spate de pisica" asistenta medicala sta Tn fata
pacientului si apasa mod-eratcapul acestuia Tn regiunea
occipitaia (pentru a-si Tndoi spatelejtar cu mana ceaialta
Impinge Tnapoi epi-gastrui, accentuand pozitia dorita pozitia
decubit lateral
pacientul este pozitionat ia marginea paiului ghemuit genunchii
cat mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi
capul pacientului este- apiecat Tnainta spateie Tncovoigt Tn
forma de arc — "poz;rje embrionara" asistenta 'medicala ce sta
Tn.fata pacientului fixeaza cu o rnana" coapsele, iarcu ceaialta
ceafa acestuia (daca pacientul este agiiat vor pam'clpa pentru
mentinerea pozitiei 2 asistente medicals} fig. 8

copiii Tn timpul punctiei sunt tinuti Tn brate, pe genunchti

asistentei medicate fata Tn fata sau Tntr-o parte asistenta
medicala Ti poate fixa cu o mana de umeri si ceafa. iar cu
ceaialta efectueaza presiune rooderata asupra regiunii
epigastrice

46 47
 MEDIC
ASISTENT MEDICAL 1 ASISTENT MEDICAL!(
- se aseaza la spateie - pregateste materi-alele - pregateste pacientul
pacientului pentru punctie - asigura protectia pa-
tului cu musama si a!e-za
sub pacient
- dezbraca pacientul
- stabiiesle iocuf punctiei - pozitioneaza pacien-.tul
- dezinfecteaza iocul *~ men tine pozitia pa-
punctiei (badijoneaza cu cientuiui
tinctura de iod o suprafata
de cca 1 0 x 1 0 cm J din
centred ?n afara
- serveste manusile
chirurgicaie si campul ■
stent
- aseazs eampui ste-ril sub - servesie acul spinal — supravegheaza sta-rea
locu! punctiei generala a pacientului
- executa punciia - pregateste eprube-tele - executa manevreie
pentru' recoitarea LCR mentionate ia pozltiife
- menfine eprubetele "spate de pisica" si
pentru recoitarea LCR "embrionara"
~ masoara tensiunea - serveste manometry! - comunica medicului or.ce
LCR Claude (oliva sterila) schimbare sur-

46 47
 tr
:DI< AS5STENT MEDICAL i a ASISTENT MEDICAL \\
n
s venita Tn starea generate a pacientului
p
or - aseaza pacientui In pozitie decubit dorsal sau ventral tare perna
- retrage acui de -- dezinfecteaza Iocuf ts
punctle punctiei, comprima cu e
o compresa Iocuf punctiei, pr
aplicand pansa-ment u
uscat pe care-! fixeaza cu b - mentioneaza In foa-ia de observatie efectu-area punctiei ora si da ta, Upu!
rornplast et punctiei,canii-tatea de LCR extrasa si numele medicului care a efectuat punctia
a
- mentioneaza pe eti- ia
cheta eprubetei; nume-ie, la
pronu.mele pacien-tului, b
satonui, patul, ora or
efectuari;, examenele de at
laborator solicitate si or

n caz de oprire brusca a scurgersi [ichidului

cefaforahidian (LCR vascos, purulent sau sfacelui de
fibrina) AM1 va sewfmedicui cu seringa sau rnandrin
pentru dezobstruarea acului de purictie.

Ingriiiri - transports I pacientului este asigurat obiigatoriu numai in

acordate decubit dorsal pe targa (daca punctia s-a efectuat in
pacientttiui sala de tratamente)
>js$i-pi«ne^e — pozitia pacientului in pat este Tn decubit dorsal sau ventral fana
perna, cu capul ia nivelul patuiui aproximativ 24
de ore
- servirea alimentelor si lichidelor se va face !a pat dupa circa
2'ore de ia punctie
- Tn caz de evacuare a unei cantitati marl de LCR pacientui este
asezat Tn pozitie moderat Trendelenburg
- supravegherea atenta a funciiilor vitaie (puis, TA, respi-ratie,
temperatura)
- medicui va fi infonnat de aparitia unor manifesiari ca: greafa,
durere de cap. ameteala, varsaturi sau rabiaigii
- este fnterzis pacientului sa fumeze sau sa consume :..[fturi
alcoolice 48 49
- dupa 24 de ore pacientui ooate folosi perna
/ - dupa 48 de oro p^cientu! se poate mohiliza
- administraroa de calmante, anliemetice, solutii perfuz-abile ; etc.
se va face la prescripts medicului
Accidents In timpul punctiei pacientui poate prezenta:
— ameteii
- tulburari vizuate ~ . eefalee
—-:tuse -greata- sau.varsatura
-=hemoragiiie cd apar prin ac ?n timpul punctiei nu au mare
importanta, LCR-ui c'arificandu-se dupa cateva picaturi de sang©
(AMI schimba eprubeta pentru recoltare)
— durere vioiema Tn membtele inferioare prin atingerea ramificatiilor
cozii de cai sau ala maduvei cu varfu) acu-
lUJ
'■^'■socu! reflex.desi foarte rar, duoe ia sincope mortale, in
acest caz se aplica mijloaceie obisnuite de reanimare - .ruperea
acului Tn timpui punctiei

Befieaifle: - palrunderea cu acul tntre arcul posterior al atlasului si

osui occipital pe iinia mediana in cisterna cerebro-meduSara
Pregaiirea - asemanatoare punctiei lombare cu exceptia pozifiei pacierituiui
punctiei
Pazlfllle - pe scaun cu -^patele de spatar
timpul pysieJiei - capul fiectat Tnainte, astfel ca barbia sa atinga stemul (occipitalui
se indeparteaza de atlas evidentiindu-se' spatiul)
- ?n decubit lateral drept cu perna sub capu! pacientului imediai
ianga umar msntinand tn acest mod coioana vertebrafa dreapta si
orizontala
- paru! pacientului acoperit cu camp steril
- la nevoie vor pariicipa doua asistente medicate:
— una mentinand capu! pacientului ?n pozitie fixa
- cealalfa vy Tndepiini rolui AV11 de la punctia iombara
Executla - identica cu punctia iombara

48 49
 - punctia occipiiala nu deiermina sindrom postpunctiona!
- pacientu! nu trebuie cuicat; poate umbia In ziua punctiei - d u p a
circa 1 5 minuts de la efectuarea punctiei poate
pieca acasa
Tn caz de necesitate va fi cuicat Tn pat _ se interzic pacientului
fumatul, bauturiie alcooiice, expunerea preiungita la soars
Accidents - dure re
- contracture fetei, gatului sau a unui mernbru prin atin-gerea cu
acul a maduvei cervicale
- la senzatia dureroasa, pacientul poate tresari si Tndrep-ta coioana
vertebraia rezuliand traumatizarea sub-stantei nervoase sau
ruperea acului

PARTIC^LARiTAT[ LCR
Proteins (lombar)= 15-40 mg /1C0 mi
RBW negativ - RBW pozitiv (++) sau intens pozitiv (+++
+) In neurosifilis
Reactia Pandy = negativa (™) sau user - pozitiv (++) sau intens pozitiv
p02i.fiva Tn neurosifilis
NORMALPATO LOGIC
- In poliradiculonevrite: tumori ce-
rebrale compresiuni medulare, etc
Reactia Nonne-Appelt = negativa {-} sau - pozitiv (++} sau intens pozitiv (-M-4H-)
usor pozltiva (±) In neurosifilis
— In poliradiculonevrite, tumori cere-
brale, compresiuni medulare, etc.
Reactiile coloidale cu aur coioidal sau - reactiile coloidale pozitive (++) sau intens
benzoe cofoida!= negativa (~) sau usor pozitive (+-*-++) Tn neu-rolues
pozitiva (±)
-
Presiunea LCR Tn pozlfie cu!cat= 110-130
mm Este o metoda curenta de diagnostic a afectiunilor neurologice ca:
Albumina = 20-^0 mg/100 ml ra-portul igG cresc In PESS (malarie, sifilis, rubeo!
IgG/aibuminorahie x 100 -15% -afectiuni neuromuscular
a)> 1 5 % fn scieroza multipla = miozite, distrofii musculare progresive, amioirofii de efioiogie diversa.
- manusi chinirgicaie -boii de coiagen
- - echipament sterii (nalat, masca, calota, etc.)
- instrumentar sterii:
- bisturiu
- foarfeci de diferite dimensiuni
- pense anaiomice, pense simple mari si roici
- pense Cocher drepie si curbe cu dinti si vara dinti
-~ pense Pean cu dinti si fara dinti de diferite dlmensi-' uni
- raci pentru prins campurile- ace de cusut, port-ace, ata
chirurgicala
48 49

QU 51
 - - seringi si ace de uniea folosinta pentru anestezic-locala
- material© nesteriie:
- fesi de tifonde diferite marimi
- mastiso!
- romp last
- 'xilina 2% pentru anestezie locala
- aicool iodat 1 % , aicool 70% ca solufii dezinfectante
Execsiiia — se executa. numai de catre medic
biopsies — preievarea de muschi se numeste excizie
- fragmenteie recoltata reprezinia portiuni de cca 1 —2 cm iungime si 0,2 pana la 1 cm grosime de muschi
- - ele sunt puse Tn ser fiziologic caidut 1 0 minute pentru reaparitia contraction si producerea artefactelor
- pieseie recoltate se pot pune cu fixator care poate fi:
- formol, .se tin circa 24-48 de ore cu incluzionare Tn parafina
- glutaraidehida la 4° C Tn cazul Tn care se prepara pentru exam-inare ia microscopui electronic
— pentru determinarea hisfochimica fesului muscular nefixat este con-geiat Tn azot iichld ia 180° sau zapada carbonica ia 70° si sectionate la 20-30" la criosfat.
— se poate efectua si biopsie de new

b) flxarea creieruiui;
- Tn solutie formol 20%
- creieru'i este asezat intr-un vas de sticia pe on strat de vata
c) seciionarea creierului: la 1 5 zile dupa fixare in formol
/ ' - pozitionarea creierului cu suprafata convexa in jos pe masa de lucru
-- incizie pentru izoiarea trunchiuiui cerebral si cerebeiuiui
- sectiunile vor fi ia circa 1 cm distanta ,
d) descrierea leziuniior anatomice vizibiie macroscopic
e) prepararea portiunilor de tesut pentru siudiul microscopic
}) creierui seciionat si fixat m formol 20% sa poate conserva ani de ziie

Examinarea pacientuiui se face Tn camera obscura cu oftaimoscopul

Examenul fundului de ochi:
- vezi nervul optic pag. 30
- se instiieaza midrium sau homatropina )% cu 30 de minute Inainte
- se inferzice diiatarea pupllei la pacienfircu glaucom

Examen oftaimobgtc:
- se pun In evidenta:
- papila nervuiui optic
- macula iutea (pata galbena)
- campui oftalmoscopic
48 49
- corpui vitros

Modificari patoiogice:
~ edemut papiiar (neinflamator sau staza papilara)^ hematoane, tumori
- congestia papiiei (semnul nevritei optics- inflamat'.a nervului optic)= scleroza Tn plagi
- atrofia optica primitiva sau secundara.

48 49
Consta. Tn:
a) localizarea topografica, cerebrala a anomaliilor constatate:
- edem, atrofie
- hemoragii, anevrisme
- ramolisrnent cerebral
- atrofie musculara marcala (a = lipsit; mys = muschi; tro-phe -
hranire) = amioirofie
■- diminuarea sau abolirea refiexeior R.O." 7"
- fasciculatiiie - contract!! izoiate ale unei grupo de fibre musculare,
fare deplasarea segmentelor respective (dtstrugerea ienta a
corpuiui neuronului motor periferic).

52
 Neuronul motor central (pericanionul) este situat in stratul V - stratu! piramidai - al
asigurata scoartsi
de neuronii
cerebraie,
motor!
Tn special Tn circumvolutia frontala ascendents.
- iferici
central! si per-, axonii acestor
In care neuroni formeaza fasciculul piramidai, o parte din fibreie acestui
primul este
fascicul
un stabitesc
ordonator sinapse
si cu neuronii motorii din nucleii nerviior cranieni (fibreie
ellberatorcorticonucleare)
ai motllitatii
iar cealalta parte, cu neuronii motori din coarnele anterioare ale
voluntare,maduvei
iar (fibreie corticospinaie).
- 75% din fibreie corticospinaie se Tncruciseaza Tn buibul rahidian for-mand
fasciculul piramidai Tncrucisat. Fibreie acestui fascicul transmit astfel inriuxul nervos de
ai doilea un executor al ordineior venite de la difeniele segmente a|e nevraxului. la o emisfera cerebrala ia motoneurons din coarnele anterioare spinale de partea
Patologia ctinica a acestor neuroni este tradusa prin paralizie. opusa. Asa se explica de ce o ieziune a emis-ferei stangi (aria motorie) provoaca
paralizia jumatatii drepte a corpuiui (hemiplegia dreapta) si invers.
- lezarea neuronului motor central la nivel cortical sau pe traiectul sau
desoendenf, intracerebral sau intraspinal, provoaca o serie de tulburari reunite sub
danumirea sindrom de neuron motor central.

Neuronul motor periferic reprezinta legatura aferenta a S.N.C. cu muschii filnd

situat Tn coarnele anterioare ale maduvei spinarii si nucleii motors ai nervilor cranieni
III—XII din trunchiui cerebral.
- evaluarea E.M.G. pune in evTdenta modifioariie activitatii bioelectrice
neuromuscular©.
Cauze: — leziune a neuronului motor din nucleii nervilor cranieni si din
coarnele anterioare ale maduvei ca Tn poiiomelita
acuta si cronica, tumori. traumatisms, accidents vasculare
— leziunea ra.dacln.li anterioare (motorii) als nervilor spinali, Tn
tumori, traumatisms, arahnotdite, morb Pott.
— leziunea trunchiurilor nervoase periferice prin trauma-tisme, boli
infectioase, toxice etc.
Manifestari - paralizie totala cu abolire a motiiiJatii voluntare, cat si motllitatii
automate si reflexe
- paralizia poate fi localizata noma! la o poriiune a unui muschi, un
muschi Tntreg, a unui grup mic de muschi
sau la un grup mare de muschi
- hipotonie musculara (tonusui muscular este scazut)
- membrul paralizat este flasc (tonusui muscular disparut)
Nota: Muschii nu mat au reliefurile normale, la paipare sunt moi,
lipsiii de conslstenta normaia, iar rnisca-r[|e pasive sunt ample
$3a&«l£msnsl <fe is^as^ss. motes* central

52
Gauze: - accidente vasculare cerebraie
- raumatisme:
— craniocerebrale
— vertebromedulare
- tumori cerebraie
- tumori spinale ■
* deficit motor sub forma de pareza sau paralizie (vezi tulburari
motorii pag. 25) '
- Tn general parapiegia/parapareza, hemiplegia/hemi-pareza, apar
mai rar, numai unui din mem.bre este paralizat (rhonoplegie,
monopareza)
- oxtremitati distale: mana si piclorul sunt cele mai expu-se frind
afectate miscarile fine, compiexe ale degetelor
- impotenta functional a. membrelor cuprinde 2 faze:
— faza fiasca
- faza spastica

53
 ultima dupa circa 1 luna de ia debut «*
hipotonib musculara
- In pericJada imediat urmatoare leziunii neuronului
- predomina ia muschii extensor! ai membrului inferior si muschilor
flexori £i membrelor superioare
e
tulburari vasomotorii
- cianoza, vasoconstrictie/ edem cu aspect de "rnana sucuienla"
- airofia musculara
- nu este consecinta leziunii nervoase, ci a neutilizarii muschilor
respectivi timp ir-delungat
• reflexeie ostec-iendinoase
- pot fi diminuate sau aboiite m prima faza, apci odata cu hipertonia
musculara devin vii, ample, exagerate, reai-izand fenomenul de
hiperreflectivitate
- refiexele cutanate sunt diminuate sau aboiite, In special cele
abdominaie

Avand Tn vedere marea utilitate Tn patologia nervoasa a

reftexelor vom enumera cateva:

este evidentiat prin percurtia subrotuiiana a tendonului

rctuliaa pacientui sta pe scaun cu picioareie usor desfacute si
neconiractafe (cand pacientui Tsi mentine greu ortosta-tismui,
reflexui este luat Tn pozitia decubit dorsal, mem-breie inferioare
usor flectate, examinatorul tinand mana sub genunchi) raspuns
normal: — se produce usoara extensie a gambei pe coapsa si
contractia cvadricepsuiui (fig. 9).

54 5/
- refiexu! rotulian corespunde niveluiui segmentar medu-lar L3-L4
Steflsx ahiiian - pacientui va sta in genunchi pe scat in percutandu-se tendontil
(tricepsuiar) ahilian sau Tn decubit lateral cu gamba flec-tata pe coapsa sustinand
f laba picioruiui
--■ raspuns normal:
f ft
- se produce extensia label picioruiui si usoara con-tracfie a moletiior
(fig. 10) ~ reflexui ahilian corespunde niveluiui segmentar meduiar
S1-S2
Reflex - con sta. in percutia deasupra apofizei stiloide a radiusu-
stiloradiai lui, antebratu! fiinci ftectat pe brat Tn semipronatie '
- raspuns norma!:
- se produce fiexia antebratuiui pe brat si uneori fle-xia mainii si a
degeteior (fig. 1 1 }
- refiexul stiloradiai corespunde nivefului segmentar meduiar C5-C6
Reflex — consta m percutarea regiunii antero-interne a extre-miiafii
isjulto pronator inierioars a radiusului sau a rsgiunii posteroinfe-rioare a capuJui
cubitusului, antebratul fiind flectat pe brat Tn semipronatie si
sustlnut la niveiul mainii
- raspuns norma!:
~ se produce o discrete pronatie a antebratuiui cu fiexia mainii (fig,
12)

55 5/
 a = raspuns patoiogic; b - normal

reflexul cubito-prpnaior corespunde niveiuiui segmen-

tar medular C8-D"1,
msseter consta Tn percvlarea arcade! dentars inferioare, gura fiind
Tntredeschisa raspuns norma!:
are loc Tnchiderea maxilaruiui si contrac|ia mase-
terului

se produc prin atingerea cu un ac a pieiii paraie! cu reborduf
costal, pe o iinie care trece prin ombitic si paraiel cu arcada
inghinaia pozitia pacientului este decubit dorsal raspuns
norma!: -- are Soc contracts drepiiiof abdominal si transversal
raspunsul este abolit Tn r.emipiegii sau parapiegii (fig. 13)
- se produce prin zgarierea usoara a marginii exteme a piantei
piciorului
- raspuns normal:
Reftex M3nifestari (semne si simptome)
- are ioc fiexia degeieior inclusjv a degetului mare
(haluce)
- reflex patoiogic BABiNSKl (fig. 14):
extensia haluceiui si rasfirarea "In evantai" a celorlalts
deuete
Paraplegia ~ paraiizia partii inferioare a corpului-care apare dupa o lez-iune de
neuron motor central prin atingerea bilaterala a caii piramidale medulare, sau
periferic.
■
- siafilcccc
- streptococ Trecerea parapiegiei in i.isdiul spastic se face lent pm re aparitia motii-itatii si a
ProsiSeniele - disconfort si durere prin imobilizare si redori articuiare reliexeior osteotendinoase, sfinctereie ajungand !a automatism vezicai si recta! cu
\iv.a\entuiui - modificari ale circulatiei mictiuni automate Independente de vointa.
- imobilizare la pat prin deficit motor al membrelor infe-rioare
- incapacitatea de a ss Tngrijii igienic
- alterarea functiei de eliminate intestinala si urinara
- alterarea integritatii pielii
- alterarea percepties de sens'bilitate
- modificarea eomportamentului: teama, frica, indiferenta, depresie
etc.
- diminuarea dureriior si disconfortului pacientuiui ~ Indeplinirea
planuiui medical de tngrijire
~ mentinerea comunicarii deschise cu pacientui
- planificarea exercitiiior fizice si de mobilizare
- cornbaterea tuiburariiortrofice
- cornbaterea tui&urariior sfincteriene
- cornbaterea ruiburarilor de comporiamenf
- prevenirea suprainfectiiior
Snterventu - schimbam pozitia pacientuiui la 2-3 ore
- asiguram pacientuiui pozitia sezanda Tn pat sau fa mar-ginea
patuiui cu membrele inferioare pe taburet pentru evitarea atarnarii
"n gol a.membreior inferioare atunci cane U alimenfam sau
hidratam
- >efectuam masajui membrelor inferioare
- efectuam gimnastica membrelor inferioare prin mobilizare pasiva
ia marginea patuiui sau mentinand pacientui Tn ortostatism
- mobilizam acfiv pacientui cu ajutorul cadrului de mers cu sprijin
subaxilar
~ ajutam pacientui sa se miste si sa aibe pozitiile dorite In pat
- asiguram protectia pielii sanatoase prin spaiare zilnica
- in cazul aparitiei escarelor evitam infectarea acestora
- evitam comprimarea escarelor prin pozitionarea pacientuiui
- tratam escareie prin combateiea infectiilor si supura-tiilor
secundare
- extirpam tesuturiie devrtalizate
- asiguram pansamenf local ziinic
- asiguram curatenia corpora.ia a pacientuiui ori de cate on este
nevoie
- la recomandarea medieului Tn ca^ul tuiburariior sfincteriene
sondaj vezioaf si c'ssma evacuatoare

59
 Cerebeiui este situat In fosa cerebrala posterioara, filnd legat prin pedunculi cerebelosi (3 perech:} de trunchiui cerebral si scoarta cerebrala.
Cu ceialalte formatiuni aie nevraxuiui (maduva, bulb, punte, scoarta) este iegat prin conexiuni Tn circuit.
Cerebelul poate fi considerat un organ regiator al tuturor reactiilor motorii ca intensitate si corectitudine a miscarii:
- controiui miscarii voluntare
- controiui eebiiibrufui Tn mers si ortostatism
- controiui tonusului muscular
Prin lezarea cerebeluiui sau/si r-. caiicr cerebeioase din bulb, mezence-fat, etc. se produc aparitia unor tulbu.'^ri.neurologice reunite sub denumirea
de sindrom cerebelos.
- In proba indice-nas se pot observa o serie de oscilatii care fac ca
Manifestari
degetul (semne
sa nu-si mat atingasitinta
sirnpfomej
cand index-ui este aproape de
varful nasului
- adiadocokinezia (a = !ipsit; diadochos = succesiv; kinesis =
miscare) - pacientui nu poate efectua miscari sin-crone in ritm
rapid
- proba marionetelor- miscari de pronatie sisupinatie ale mainilor
efectuate de pacient succesiv sirapid
- asinergie -■- incapacitatea pacientuiui de a efectua 2 miscari in
vederea unui act motor mai complex
ex.: pacientui nu poate flecta simuitan picioarele din artic-ulatia
genunchiior
- ataxia cerebeloasa = mersul este alterat progresiv cu tuiburari in
coordonarea miscariior fine
Tuiburari de -- vorbirea este sacadata si exploziva
vorbire - sunt afectati muschii care participa la actul vorbirii
Tuiburari de - scrisul este cu litere mari, inegale, tremurate si neregu-late ca
scris urmare a hipermetriei si tremuraturii intentionale
Gauze — traumatisme cranio cerebrale
— boli degenerative
— intoxicatii cu afcoof, plumb, mercur, barbiiurice,
droguri, etc.
~ afectiuni inilamatorii ca: encefalite, abces cerebelos, scleroza
multipla
— afectiuni tumorale ca: tumori cerebeloase, tumori
de trunchi cerebral, meningioame
— afectiuni vasculare - hemoragie, infarctul cerebelos

5.5 SHQDIlOMXinE^^

60
 Analizatorul vestibular are rol important ?n mecanismul de reglare al tonusului muscular deci in mentinerea echilibrului ?n mers si ortostatism.
Lezarea acestuia provoaca tuiburari neuroiogice ce constitute sindromul vestibular.
In functie de topografia ieziunii au fost izolate 2 sindroame vestibular
numite dupa elementul vestibular Iezat: !
- sindrom vestibular periferic
- sindrom vestibular central
SindraEii Manifest an
vestibular ~ crize de veriii intens ~ greturi
periferic - varsaturi
f agravate de schimbarile pozitiei capului
- nistagmus orizontat sau rotator; in mod exceptional vertical
- semnui Rombe-g cu caderea pacientuiui de partea iabirintului Iezat
i
- ia proba "brate!or mtinse" dupa Tnchiderea ochilor acestia vor
devia paralel de partea iabirintului bolnav
- Tn proba "mersului Tn stea" pacientui stand cu ochii Tnchisi dupa
cativa pasi facuti Tnainte si Tnapoi va devia de partea urechii
lezat'e
- tuiburari auditive;.
- scaderea auzului i
- aparitia de zgomote Tn urecbi ("acufene")
- duraia acestor manifestari este de aproximativ 4 sap-tarn an i;
- simptomele se remit de obicei fara urmari Cauze:
- ieziuni ale urechii interne
- traumatismele standi temporale (fracturi, contuzii)
- otrte acute . ; - . . ■
- boli infecti'oase generate (febrele eruptive)
- intoxicatii endogene (uremie, diabet zaharat)
- intoxicatii exogene (aicool, salicilati, etc.)
~ sindromul vestibular periferic este armonic si sociat
Sindrom Manifestari:
vestibular - vertij discret
central - iipsesc greturile si varsaturile
- nistagmus vertical de obicei cu secusele Tn sus
- directia caderii nu este influentata de pozitia capului
- ia probele Romberg ?i a brateior Tntinse, devieriie sunt de partea
opusa Iabirintului
- durata acestor manifestari este mult mai mare decat la sindromul
vestibular periferic
- compensarea sindromului vestibular central este foarte ienta
- sindromul vestibular central este dizarmonic si disociat Cauze:
- Ieziuni de trunchi cerebral, vasculare, traumatice, encefalite
- scleroza multrpia
- tumori de fosa cerebrala posterioara
61
Infegritatea fiziologica a nerviior perifict asigura transmisia normala a influxului nervos
de Ia periferie la centru si de ia centru la efectori. In functie de natura leziunilor, boiile

I
nervilor periferici sunt:
— neuropatii ~ nervul sufera un proces de degenerare parenchima-toasa
- mononeuropatie - afectarea unui nerv
— polinevrita - afectarea mai muitor nervi nevrite =
nervul sufera un proces inflamaior
- mononevrita = afectarea unui singur nerv ■ -
polinevrita = afectarea mai muitor nervi
-in cadrul acestor afectiuni leziunils se traduc prin tulburari motorii (par-alizii si
pareze) sau tulburare de sensibilitate (nevraigii, hipo-hiperestezii).

64 62
b) durata
- de la cateva secunde sau ore pana ia zile
c) forma
- arsura
- junghi
- muscaturi
— sfasieri
— descarcari electrice
- Tntepaturi, torsiune
in zona dureroasa se pot descrie si fenomene vegetative:
- term ice
- secretorii
- vasomotors
Dintre nevralgiile nervilor cranieni cele mai des Tntalnite
sunt:
- nevralgia de trigemen
- nevralgia glosofaringiana
- nevralgia occipitaia

64 63
 Centrul
cortical
trigeminal

64 64
Manifestari - tuiburarile de sensibilitate sunt produse prin lezarea nervuiui Trigemen 1 (N. oftairaic)
periferic iar una dintre cele mai frecvente afectiurii este nevralgia
^ 'Trigemen 2 (N.
- nevralgia = simptom care consta Tn durere:
— "neuroni" = nerv inaxilar)
Tractul ^ Trigemen 3 (N,
- "algos" = durere lalaoKicoitical mandibular)
cu caracter paroxistic (uneori continua, dar cu exacerbari entice) Puoto i
iGang CSasscr
'- durerea se manifests pe traiectui sau Tn teritoriul de distribute al Lemniscus
unuia sau mai muitor nervi senzitivi sau micsti, iar cand apare pe tiigemlnalis RSdSdna spinali a
traiectui nervilor vegetativi se numeste "simpatalgie". ■ Bnlb MSduvS. trigeraenHlui Subscml§
GaracteristicHe a) intensitatea
gelatinoasS Rolando
durerii - are caracter variabil mergand de la durerea suportabila, surda ca
Tn nevralgia occipitaia, pana la durerea exac-erbata de Suport
nervul trigemen ~ este un nerv senzitivo-motor cu ori-
nesuportat, ca Tn nevralgia de trigemen anatomi
c ginea la punte, radacina senzitiva pornind din gan-
- se accentueaza Tn timpu! noptii glionui GASSER cu o ramura centrala descendenta si o
ramura periferica, cu legaturi pentru nervul oftalmic
maxilar superior si maxilar inferior
ieziunea ramurilor senzitive va produce nevralgia
trigeminals

64 65
Manifestari - suferinta dureroasa care apare brusc, disparand si reaparand ia
intervale Deregulate
- durerea poate persista ziie sau saptamani, crizeie avand
caracterul de "ran dureros^'
- Tn paroxismeie dureroase faeiesul este suferind, orice atingere
exagereaza durerea
- bolnavti cronici mari suferinzi ajung !a operatie
- aparitia durerii poate fi.spontana sau declansata de tuse, stranut,
masticatie, deglutitie, etc.
- uneori dupa perioadele de crize pot trece saptamani. luni/ani
fara.nici cea mai mica durere si brusc reapar durerile
- Tn timpul crizei pot aparea fenomene vegetative: Tnrosirea fetei,
iacrimare, spasme.ale musculaturii pe partea durerii
Cauze - iritatia fibreior trigemenuiui prin:
- infectii periferice
- tumori sau malformatii ale carotide; la nivelul gan-glioniior Gasser
- tumori ale fosei posterioare craniene, In cazul nevralgiei de
trigemen esentiala (primitiva)
- tn tumori, afectiuni inflamatorii, anemie, diabet, reumatism,
intoxicatii, malformatii ale arterei bazi-iare si sinusului cavernos Tn
cazul nevralgiei de trigemen simptomatica (secundara).
Evolutie si • Nevralgie de trigemen esentiala
prognostic - Tn general spre agravare, desi pot exista Intre crize perioade de
liniste Tndelungate (luni, ani), crizeie sunt din ce tn ce mai dese,
cuprind toate ramurile nervului de pe partea fetei afectate -
prognostic nefavorabii
• Nevralgia trigeminals simptomatica:
- evolutia este Tn paraiei cu afectiunea care a provocat-6,
prognosticul este:
- bun Tn cazul boiilor infectioase si metaboiice
- nefavorabii Tn cazul afectiunilor tumorale s>u inflamatorii
intracraniene
• Stlucatia - eliminarea focarelor infectioase dentaresau otice (NTS)
pacientutui - prevenirea crizei propriu-zise; declansarea refiexa a durerii prin:
- evitarea trecerii bruste de la. aer rece - cald, cald -rece
— ingestia fichidelor prea reci-fierbinti
- periatul violent al dintilor
Coft'tlttHa - antialgice (saEicilat, piramidon, algocalmin, fenacetin)
67
66 F
terapeutica - barbiturice (carbamazeptn sau tegretol)
- vitaminoterapie (B1, B12, PP) ATENTiEf la periccful
autotratamentului
--- fizioterapie: galvanizari si iopizari fara diatermie
- infiitratii cu alcocl ale ganglionului Gasser
- interventii chirurgicale (
- gasserectomie 1

- neurotomia retrogasseriana (rezectia subtotala a radacinii

posterioare)
WBSmAI^GIA C ^OSOFAlWirOIARA. (fig. W )
Manifestari - durere vie Tn regiunea amigdaiiana, partea posterioara a iimbii si
faringeiui
- anestezia portiunii posterioare a Iimbii, faringeiui, amigdalelor si
trompei Eustache I
- greutate In deglutitie pentru soi/de
- aguezie = pierderea gustului Tn 1/3 posterioara a Iimbii
Evolutie si
- Tn paralizii bilaterale alimentele reflueaza pe nas
pragostic
Caracteristicile - durerea are durata scurta asemanatoare unei descar-cari de curent
durerii eiectric sau unei Iovituri de cutit »
- Iradiaza de obicei In ureche, mai rar In ceafa sau In regiunea fetei
- durerea poate fi declansata de deglutitie, tuse, cascat, vorbire,
ingestia de alimente
- criza dureroasa poate fi Tnsotita de fenomene vegetative:
congestia fetei, Iacrimare, salivate si transpiratie abundenta
Cauze — iritatia fibreior senzitive ale nervului glosofaringian prin
traumatisms, tumori, infectii la nivelul amigdalelor,
afectiuni ale coloanei cervicaie = nevralgie gloso-faringiana
simptomatica NGS -- iritatia 'fibrelor nervuiui glosofaringian prin
infectii peri-ferice = nevralgie glosofaringiana esentiafa (NGE)
Evolutie si - N.G.E. evolueaza Tn general catre agravarea cu crize dureroase
prognostiD din ce Tn ce mai dese si atroce (piognosiic nefavorabii)
— N.G.E. evolueaza parafei cu afectiunea care i-a dat nastere
Tmprumutandu-i si prognosticul care este. nefavorabii Tn cazui
afectiunilor tumorale
CDnduita - eliminarea focarelor infectioase amigdaliene (NGS)
terapetitica - prevenirea crizei propriu-zise pentru ' Tmpiedicarea declansarii
reflexe a durerii
- ca ultima optiune se recurge la tratamentul chirurgicat:
sectionarea nervuiui
- tratamentul curativ-simptomatic este asemanator cu tratamentul
Tn nevralgia de trigemen

67
67 F
6.1.3. NVWRJ&jGlX OCCBPKRUA <^ilEVRA3LOIA
suatocciFix &iA, Meam mmmmjM jmrnrnm
Siiport - ramurile dorsale ale nervilor C2-C4 asigura inervatia senzitiva a
anatomic regiunii nucale superioare si occipital©
- eel mai mare teritoriu din aceasta regiune depinde de nervul
Arnold care reprezinta ramura dorsala a nervuiui C2
- la nivelu! veriexuiui nervul Arnold se anasiomeaza cu nervul
oftalmic (explica iradierea durerii)
[Vlanifestari - durere Tn ceafa: regiunea occipitaia bilateral sau unilateral' cu
iradiere Tn regiunea frontaia sau ureche, Tn regiunea mastoidiana
si vertex
- greutate Tn mobilizarea regiunii occipitale
Caracteristicile durerii:
- criza dureroasa are intensitatea variabila sau suporta-bila
-- caracter de "durere surda"; (Tntepatura, usturime, cal-dura); se
accentueaza la miscariie capului
- durata durerii este mai mare decat Tn ceialalte nevral-gii

criza dureroasa poate fi Tn sot-la de fenomene vegetative:

- tulburari vasomotorii locale
- caderea parului
tulburari digestive (greafa. varsatura)

Gauze expunerea la frig," umezeaia si curent de aer efort fizic mare

miscari bruste ale capului ce implica coloana cervicala spondiloza cervicala reumatism herpesul zoster
intoxicatii cu: nlcottna si alcool traumatisme si-tumori cervicaie

- dependente de evolutia factorilor cauzali

Cpnduiia- - eliminarea cauzelor infectioase, cauzelor toxice tera(ie<it(ca; - tratament mec'Icamentos:
- antiaigice (salicilat, algocalmin)
— calmante (piafen, ketorol)
- barbituric© (carbamazepin, Tegretol)
- procedee fizioterapeutice
- diadinamies
— ultrasunete
— solux
- infiltratii cu xilina ale nervuiui Arnold

Evaluate - radiografie stmpla .

paraclinica _ radiografie cu substanta de contrast
- mielografie gazoasa

67
68 F
 - sunt precizati factorii etiologici
- hernia de disc, proces tumoral, etc.

Tn teritoriu! senzitiv se distribute ramurile anterioare ale nervilor L5-S1-S3; prin asocierea acestor ramuri rezulta pe peretele posterior al cavitatii pelviene plexul
anatomic sacrat
unica ramura teriforiafa a plexulut sacrat este nervul ischiatic (sciatic mare)
sciaticu! paraseste pelvisul prin scobitura ischiatica, strabate fesa si.interstitiul muscular posterior al coapsei
i pana Tn- regiunea poplitee, unde se divide Tn nervii per- j ononier
comun (sciatic popiiteu extern) si tibia) (sciatic | popiiteu intern)
Manifestari - senzatie dureroasa pe traiectul si tn teritoriul de distribute al
nervului sciatic (sindrom dureros)
- radiculita = atingerea radacinii: L5,S1.S2)
- plexita - prinderea nervului in gaura de conjugare
- Tn paroxismele dureroase, durerea survine brusc pe traiectul
nervului, pe fata posterioara a coapsei
- hipoestezia
- anestezia
Manevre pentru examinare:
- declansarea durerii prin elongatia nervului:
- manevrarea Lasegue (ridjcarea mernbrului inferior Tntins)
- manevra Nerl (pacientui nu poate ridica un object de jos fara sa
fiecteze genunchiui)
- mers pe calcai (durere profunda datorata presiunii nervului sciatic
la plan dur)
- senzajia dureroasa este Jocalizata in regiunea Iombara si poate
cobora pe unul din membrele inferioare de mentionat ntclodata
bilateral, unde poate fi resimtita pe fata superioara a coapsei si
gambei, cu iradiere la glezna si calcai
- pacientui adopta anumite pozitii ale coloanei vertebrale, ale
trunchiului si mersului (pozitii antalgice):
- scolioza cu trunchiui Tnclinat de partea opusa mernbrului afectat,
pacientui se sprijina mai mult pe piciorul sanatos
- mersul este schiopatat
-- Tn pozitia sezand sta pe o singura fesa ;
Caracteristicite - variaza de la un'bolnav la aliu', cu caracter intermitent sau
durerit continuu
- durere brusca dupa efort fizic
- intensitatea poate merge de la Jena dureroasa pana la paroxismul
dureros sub forma de arsura profunda, ruperea nervului, sfasiere a
fesuturilor
67
69 F
 - durerea poate fi accentuata de tuse, stranut, suflarea nasului,
defecate, mers, pozitia sezanda
- durerea poate fi Tnsotita de:
tulburari discrete de sensibiiitate, (hipoestezia superfictala la niveiul
picioruiui)
f - tulburari de tonus muscular (hipotonia mushilor fe-sieri si
Lijjatncate vot-br
muschilor gambei)
r - tulburari de reflectivitate (diminuarea sau abolire reflexului Ahilian
- tulburari de circulate (hipotermie si cianoza mai ales ia picior)
- tulburari trofice (amiotrofia pediosului cu fixarea haiucelului Tn
fiexie)
- In sciatalgia datorata herniei discului intervertebral, tul-burarile
asociate pot fi mai pronuntate, iar tulburarile motorii pot sa capete
caracterul asa-numitei sciatici paralizante, cu paralizia extensorilor
picioruiui si mers stepat (fig. 17)

^^^^^^^^4ilidj>« libra* ^^^^^^^^^^^^^^ ^H™°°"

*ab!^s°D"a Petasre

Gauze - efod fizic: ridicarea unei greutati, aplecare Tnainte, sari-tura,

pozitia ortostatica sau aplecata prelung, torsiunea trunchiului
- expunerea tndelungata la frig si umezeala
- modificari degenerative la niveiul discurilor, inelelor si ligamentelor
vertebrale
- reumatismul vertebral degenerativ (spondiloza si spondilita) .
- arahnoiditeie
67
70 F
 ~ morbul Pott lombar
- traumatismele si tumoriie lombare (foarte rare)
- 80-90% din cazuri este hernia de disc Iombara L4—L5 si hernia de
disc lombo-sacrata L5-S1
Evoiifi|ie si - nefavorabii Tn spondilite, morbul Pott, tumoii metasta-tice si
prognosije vertebrale
- favorabila Tn hernii de disc
- evolutia si prognostics depind de facforii si cauzeie care au
provocat nevraigia sciatica
Examinari - ciatele pentru stafaiiirea diagnosticum etiologic si topografic se
paraciinice obtin prin examenul radiologic al coloanei iombare (fara si cu
substanta de contrast)
- computer tomograf, rezonanta magnetica, eiectro-miografie.
Conduit a - Tn faza acuta, pacientului i se asigura pozitie de repaus pe un pat
terapeutica Tn trepte sau pe un plan orizontai dur
- sub saltea introclucem o scandura
- antiaigice = algocaimin, novalgin, calmant 3
- antireumatice = indocid, paduden, diclofenac, profenid
- miorelaxante = diazepam, tetrazepam
- decontracturante ==. ciorzoxazona, midocalm, muscalm, baclofen
- cand se..urmareste Tnlaturarea procesului edematos infiamator -
ACTH sau alti corticoizi
-- masaje
- proceduri fizioterapeutice:
- termoterapie
- raze ultraviolete
- Rontgenterapie
- ionizari
- .Rontgenterapia profunda, fombo-sacrata 50-100 R
- tratament balnear antireumatismal
- infiltratii paravertebraie cu novocaina 1 % , boicil, acetat de
hidrocortizon, dyprophos -
- brau sau corset lombostat dupa disparitia durerilor
- scbimbarea locului de munca, Tn cazu! eforturilor fizice
- laminectomia cu extirparea discului lateral In'sciatica rebela de
peste 6 iuni

6.1 .5. PREVERocREA wmmnuoK. rase tm

Expresie a procesului de degenerare nucleara Tnsolita de. exteri-orizarea de material discal Tn canalui spinal, hernia de disc apare Tn con texts unor factori constitutional!, cat si a
unor factori determinant!. Factorii constitutional!, cu determinism.probabil genetic, detin prioritatea, explica de ce Tn conditii de soliciijari mecanice identice un individ face hernie de

67
71 F
disc si altul nu. Factorii determinanti (printre care microtraumatismele repetate si esalonate Tn timp) indue modificari degenerative lent progresive ce core-spund noliunii anatomo-
clinice de discopatie Iombara: alierarea structurii discului intervertebral prin scaderea hidrofiliei mucopolizaharidelor cu dimi-nuarea Tnaltimii discului intervertebral respectiv
suprasolicitarea mecanica a apofizelor articulare ce preiau din punct de vedere mecanis sarcinile discu lui degenerat. In contextul unor factori favorizanti: orioslatismu! prelungit,
obezitatea, frigul, umezeala, posturi de lucru necorespunzatoare, sarcini repetate; procesui de uzura afeeteaza eel mat frecvent doua segmente aie rahisuluiicu mobilitatea cea mai
mare: segmentul cervical si lombar, pro-ducand severe invalidari vertebrale ce implica schimbarea locului de munca, concedii medicale prelungile, sau pensionari premature cu' grave
consecinte asupra individului si- societatii.
Cunostintele actuale de biomecanica ale coloanei vertebrale au permis eiaborarea unui pan de masuri ergonomice utile atat Tn arneliorarea perfor-mantelor cotidiene la munca,
distractii, odihna; pentru reeducarea bolnav-ilor cu maltorrnatii vertebrale si a celor cu hernii de disc, ameliorati sau vin-decati conservator sau chirurgtcal, prin adoptarea unei educatii
posturale a coloanei vertebrale statice si dinamice, cat si pe dezvoltarea musculara.
Educatia - urmareste rsducerea la minimum a lordozei Iombare,
posfurala recomandand o postura cat mai apropiata de pozitia verticala
statica - Tn ortostatism: se recomanda adoptarea unei posturi cu corpul
Tnclinaf usor Tn fata, urmarirea cu privirea a pasi lor, evitand
dezechilibrarile bruste ale coloanei Tn timpul mersului pe planuri
denivelate
- tn pozitie sezanda: folosirea'unui suport sub planul . picioareior care
sa permiia ridicarea pianului articu-
latiilor genunchilor peste cea a articulatiilor coxofemu-rale (intre
trunchi si coapse sa se realizeze un unghi ascutit)
- in pozitie cuicat: adoptarea unei posturi Tn decubit dor-sat pe un
pat tare (care sa nu faca sageata), cu capui in flexie, membreie
pelvine cu genunchii flectati (pentru a reduce lordoza Iombara),
(intermitent membreie pelvine se pot mobiliza spre torace).
- se contraindlca repaosu! Tn decubit lateral si mai ales Th decubit
ventral
- scularea din pat trebuie sa se faca prin rostogolire pe o parte,
pana la marginea patului, ridicarea coloanei vertebrale Tn bloc cu
sprijin Tn cotui si mana respective, Tn timp ce picioareie sunt
lasate jos din pat
Educatia - urmareste evitarea posturii nocive utilizata Tn diverse activitaii: de
posturala flexie ventrala a coloanei toraco-lombare cu genunchii extinsi:
dinamica postura "Tn consola"; asociata cu miscarea de rasucire Tn ax.
- arneliorarea performantelor motorii se poate realiza prin
adoptarea unei posturi spinale optime:

67
72 F
 - elaborarea de deprinderi de la varste cat mai reduse
- utifizarea spalierelor
- suspendarea corpului
- permite stergerea curburii coloanei vertebrale
- ameiiorarea lombargiilor de pozitie
Pentru ridicarea de greutati se recomanda:
- adaptarea greutatii de ridicat la posibilitati fizice, la rit-mulde
lucru, alternand timpii activi (de ridicat propriu-zis) cu perioade
mai lungi de repaos
- evitarea ridicarii greutatilor cu cofoana lombara reflec-tata (Tri
consola). Postura spatelui Tn:
- "undita de peste"
- " in semn de intrebare"
- "frant de mijioc"
este de evitat, din cauza solicitaritor importante ale dis-curilor
intervertebrale. Atitudinea optima consista Tn Tnclinarea
corpului Tnainte perpendicular pe bazin, fara a fiecta spateie,
punand Tn tensiune muschii toracali si abdominali, astfel ca
spateie sa fie mentinut rigid
- evitarea ridicarii greutatii prin rasucire
- asezarea greutafii cat mai aproape de corp reducand bratul
parghiei, incercand a suprapune centrui de gravitate al greutatii
de ridicat cu cei al corpului, greutatea .trebuie tunita la nivelul
bazinului si nu la nivelul toraceSui
- ecartarea membrelor inferioare pana la maximum lar-girea
bazinului pentru ca centrui de gravitate al corpului sa se situeze
Intre punctele de sprijin
- flectarea membrelor inferioare, fara a depasi un unghi drept
pentru coborarea centrului de greutate si ameiiorarea stabilitatii
- utiiizarea Tncaitamintei cu tocuri reduse confera o baza de
sus^inere crescuta, fiind de evitat tocurile Inalte
- pentru a evita anurnite greutati de volum mare, se recomanda a
decala pozitia picbarelor, cu un picior dispus oblic Tn fata
celuilalt
- flectarea membrelor inferioare pentru coborarea centru-Jui de
greutate si ameiiorarea stabilitatii, fara a depasi un unghi drept
- la ridicarea unui obiect se va ridica Tnainte caput pentru a
redresa gatul, apoi flectarea mentonului. Aceasta permite
segmentelor coloanei vertebrale de a se adapta.. relaxand
muschii spatelui
73
- *!xarea greutatii cu ambeie maini (cu palma, evitand ;priza"
incorecta cu varfu! degetelor, scazand astfel ten-siunea pe
antebrate, brate, piept)
- ridicarea greutatii propriu-zise se face prin extensia musculaturii
centurii peivine, a coapselor si gambefor, apoi prinm sumarea
fortelor a muschilor trunchiului, respectiv a membrelor
superioare, folosind principiul "tirbusonului" (pentru ridicare,
respectiv coborare este necesar un efoft sinergetic si nu
succesiv ai maseior musculare ce mobilizeaza diferiteie
articulatii ale membrelor inferioare;
- mobiiizarea greutatii ridicate se va face numai prin deplasarea
coneomitent a corpului cu greutatea, sin-cronizand trunchiui cu
picioarele Tn directia dorita, fara a rasuci trunchiui (miscarea de
rasucire induce presiu-ni crescute dear pe o parte a discului
intervertebral, ceea ce explica frecventele hernii de disc aparute
prin expulzia fragmenfelor de disc degenerat), cu mainile Intinse
- mobiiizarea greutatii In functie de parametrii fizici ai acestuia:
purtarea greutatii de preferinta pe spate, daca sarcina trebuie
tinuta Tnaintea corpului aceasta trebuie ridtcata numai pana la
nivelul bazinului. Se vor evita manevre de ridicare si/sau
deplasare a greutatii prin rotire Tn ax, tractiune, basculare,
dezechi lib rare succe-siva a greutatii In timpul t ran sport uiui,
accele.rarea miscarii de ridicare a greutatii sporeste direct
proportional compresiunea discului intravertebral.
- repunerea greutatii se va face de aceeasi maniera, Tn sens
invers (este la fel de periculos a lasa din mana sau a repune o
greutate inadecvat, ca si ridicarea necorespunzatcare a
greutatilor)
Pentru soferii prbfesionisti sau amatori, cat si pentru pasagerii cu
antecedents discale, pentru a limita sur-menajul vertebral-lorn
bar se recomanda:
- adoptarea unei posturi comode tragand scaunul cat mai
aproape de volan, sau de tabloul de bord, avand genunchii
dispusi mai sus decat articufaritatile soldu-rilor, iar spatarul
Tnclinat fata de verticala la un unghi de 20-30° .
- evitarea folosirii spatarelor suplimentare, care maresc iorcloza
coloanei
- evitarea rularii pe drumuri nemodernizate
- utiiizarea de pauze pe itineratii lungi
 - evitarea posturilor neadecvats, Tn flexie, peste compor-
■ lamentul motor, Tn timpul depanarii, chiar daca nu se ridica
greutati: de exempiu regiajul carburatiei, sau aplicarea coloanei
vertebrale direct pe sol, cu precadere iarna
- evitarea rezolvarii penetor de cauciuc, Tmpingerea masinii
derapate din sant, ridicarea masinii scapate pe eric, etc.
- folosirea masinilorcu suspensie buna
- evitarea rasucirii Tn ax a.coloanei vertebrale, la viraje stranse, Tn
special pentru soferii ce conduc utilaje grele
- pentru pasagerii din mijloacele de transport, cu malformatii.
congenitale sau dobandite ale coloanei, cat si pentru cei operafi
de discopatie.lombara se recomanda
■ asezarea traversal fata de sensul de mers, sau asezarea pe
scaune pentru a evita de a fi traumatizati in timpul franarijor
bruste; de asemenea nu se recomanda asezarea pe puntea din
spate
- menajand astfel de trepidatii segmentul lombar
Pentru gospodine.se recomanda:
- evitarea ridicarii greutatilor,- a bascuiarii coloanei lom-bare,
rasucirea Tn ax, efectuarea de hiperextensii cervi-caie si
lombare
- pentru transports greutatilor se recomanda folosirea sacoselor
pe ,raate
- fclosirea pentru curatenie a preiungitoarelor de la aspirator, a
maturii cu coada
- evitarea posturii Tn flexie la spalatu! rufelor, calcat, Tn timpul
efectuarii toaletei ■
- purtarea pantofilor cu toe Tnalt
Pentru copii se recomanda:
- evitarea jocuriior inadecvate: "capra pe deselate", sau pentru
fete "podul", precum si a sporturitor ce impttca o hiperlordoza
lombara ■
- evitarea posturilor inadecvate pentru a Tnvata Tn decubit
ventral, cu capul Intre mainii, sprijiniti Tn coate

Pentru sportivi se recomanda:

- recrutarea pentru activitati de performanfa trebuie sa se faca
riguros, exciuzand candidatii cu malformatii spinale congenitale
si dobandite si discopatii
- dezvoltarea rezistentei fizice, psihice fara a prejudicia rezistenta
organismului
74 77
 Ciclismul, motociolismul, halterefe, canotajului, ienisul de
camp si de masa, voieiui, aruncarea greutatii. Tnotul Tn stiful bras,
sarifurile de pe trambulina, parasutismuL schiul pot aduce prejudicii
Tn timp.asupra structurii dis-cului intervertebral.
Dezvoltarea - urmareste Intarirea musculaturii abdominale (a flexorilor spinali) si
rousculaia exte'nsia pasiva a musculaturii pa rave rteb rale (a extensorilor
i spinali) pentru a evita favorizarea unei hiperlordoze lombare
folosind exercitii izometrice si izo-tonice.
Tn concfuzie - realizarea Tnca din scoala a deprinderilor necesare efectuarii
activitatilor profesionaie viitoare, a cunoasterii riscurilor fizice,
precum si a diverseior agresiuni ce pot apare In mediu! cotidian
se. constituie fntr-un deziderat de luat In consideratie. Educatia
fizica utilitara pre-pro-fesionala va permite adoptarea rapida si
fara riscuri ia conditiile de munca si yiata. dar si crearea unei
atitudi-ni creative:ce va creaeievuiui siguranta in mediui in care va
evolua;
Sindrom care se earacterizeaza prin tulburari motorii, Tn principal pa-raiizie asociata
cu tulburari de: ■ > -
— sensibiiitate, trofice, vegetative . — determinat de leziuni structural ale fibreior
nervoase ale nervilor periferici.
Gauze - iritatia fibreior nervului (fibre motorii si senzitive)
- staza vasculara sau ischemics prin biocaj pasager al conducerii
nervoase .fara Intreruperea fibreior
- ruperea"fibreior nervoase cu ramanerea scheietului con-juctiv al
nervului care. Trilesneste regenerarea acestuia
~ elongatii si contuzii = leziune Tn continuitate
- sectionarea-completa a nervului :
. In functle de
repartitia leziuniior anafcmo-patologice clasi-
ficarea nevritelor este urmatoarea:
— radfeuffte
— plexite
— mononevrite

75 77
 — muitinevrite
— poltnevrite
" — poliradiculonevrite
Manifests!! - scaderea severa sau disparitia fortei muscuiare In ten-toriul de
distribute al unuia sau mai muitor nervi motorii sau micsti
- pareza (paresis - slabire) = paralizie incomplete sau pastrarea
re'ativa a fortei muscuiare
- paralizia (para = asemanator cu; lysis = distructie ; dizoivafe)
- paralizia/pareza poate fi cu caracter tranzitoriu sau definitiv in
functie de felui leziunii
Haciicuiita - nevrita segmentului radicular al nervuiui motor periferic
— eel mai des Tntalnit Tn practica este afectarea cozii de cal si
anume radacinile spinale L2-CC1
Plexita « — nevrita unui plex nervos somatic
paralizie de — cervical
plex — brahial
— lornbar
— sacrat \
— rusinos

6.3. PlEAUMi I^HffiJODI IlISAHKAXr

Supurt plexul brahial este situat Tn regiunea subclaviculars si axilara fiind alcatuit din uitimele radacini cervicaie C5-C3 si radacina toracica D4
anatomo- din plexul braxial iau nastere toti nervii care inerveaza muschii membrelor superioare si ai centurii scapuiare (fig. 19)
fiziologic
Qauze: — traumatisme supraclaviculare /
- leziuni chirurgicaie (rar)
- paralizia de radial a purtatorilor de carje
— fracfuri de clavicula
- smulgeri sau elongatii care produc lezarea trunchiurilor
sau ramurilor plexului
™ plagi supraclaviculare sau axilare datorate armeior de
foe sau albe
- infectii diferite (Tn special virale)
— vaccino-seroterapie (antirabica, antitetanica)
- arahnoidita cervicala
~ cancerul vertebra!
81
- paralizia piexuiui brahia! poate fi partiala sau totala
- paraiiziile partiale:
- In functie de radacinile sau trunchiurile nervoase afec-tate sunt
de 3 tipuri:
— tip superior
— tip mijtociu
— tip inferior
- tuiburarile prezente pot fi: motorii, de sensibiiitate si vegetative

Tuiburari motorii in paralizia partiala:

- flexia antebratului pe brat este redusa
- bratul este inert
- miscarile umarului abolite
- umarul si bratul sunt usor atrofiate
- musculatura este fiasca
- hipoestezie externa pe brat si antebrat
- este posibila numai ridicarea partiala a umarului prin muschiui
trapez

Tuiburarimotoriilnparalizia totals:
- membrul superior este imobilizat, atarna inert 'limba de clopot"
- amiotrofii marcate
-- hipoestezia umarului
- hipoestezie antebrat fata dorsala

Tuiburari de sensibilitate:
- scade sau dispare sensibilitatea superficial^ sau/si profunda

Tuiburari vegetative. ~
cianoza ~ edem
- hipotermie locala
- hipersudoratie
- tegumente Tnrosite
depind de cauza care a produs paralizia si de forma cltnica a
paraliziei
paralizia traumatica are evolufie lunga cu sanse minime de
recuperare a deficitului motor si senzitiv Tn cazul paraliziei
totale de piex brahial, pacientii raman de multe ori cu
invaliditati permanente
so
 contureaza cubitusul si ajunge la pumn intervine Tn actele de
precizie ale degetelor inerveaza muschii care realizeaza
adductia mainii fibrele senzitive inerveaza 1/2 din suprafata
palmara si dorsala a mainii - degetul inetnr si mic (fig. 21)

traumatisme mir.ore profesionale la

- sculptori, cismari
- tamplari, delist!
— telefoniste, dactilografe
traumatisme mari:
— fracturi
— luxatii
- raniri
e cotului sau cubitusului
TBC, sifilis (foarte rar)
bofi infectioase - lepra '

"gheara cubitala" = flexie permanenta a ultimelor 2 degete cu

hipoestezie sau anestezie (fig. 22)

abductia si adductia degetelor este anevoioasa si incomplete

pacientui nu poate uni varfurile tuturor degetelor
pacientui nu poate face mana "caus"
pacientui executa cu greutate sau deloc miscari fine:
— cantatul la instrumente
- scrisul si cusutul
-- Tncheiatul si descheiatul nasfurilor aspect scheletic al mainii
prin tulburari trofice ale muschilor interososi dorsali si ai
muschilor eminentei hipotenare
tulburari ate tegumentelor:

S80

82!
t
 - pieleuscata - sunt Intalnite la niveiul pielii, oaselor si muschilor
— cianoza - pielea se subtiaza sau se.jngroasa
Evolutia si - nefavorabila in cazul paraliziei adductorului poiicelui nefavorabila in - unghiile devin fragile (degetele l|, HE)
prognostics cazul leziunilor traumatice cu gheara cubitala accentuate Tulburari vaso-motorii
Conduita ter- - tratament medicamentos' - cianoza
apeutiea — vitaminpterapie ~ hipotermie
- procedee fizioterapice: Tulburari de sensihtliiste
ionizari cu iodura de potasiu -- gaivanizari ~ hipoestezia/anestezia la 2/3 externa ale palmei a primelor 3
— bai degete
- cultura fizica medicala - amiotrofii usoare ia cronici
- intervenjh chirurgicale: Evolutie si - evolutie lunga si recuperarea scazuta cand pe langa paralizie
prognostic leziunile provoaca si tulburari de tip iritativ (nevralgii cauza'e)
— sectionarea interososi lor pe tendoanele extenso-rilor in ghiara
cubitala - recuperare minima in traumatismele grave
- snvaliditatea este definitive
6.3.3. PARAUKKA WERVCMl m&mi &W (fig. 23) Gondii ita 1 - identic cu ce! al peraliziei plexului brahial
Suport - nervul median este alcatuii din ramurile terminate ale plexului terapeutica
anatomo- brahial
fizfologic - inerveaza muschii epitrohleari, majoritatea muschilor lojii
anterioare a antebratuiui (efectueaza flexia mainii pe antebrat) o ATENJIE! se va respecta cu strictete tehnica de injectie intravenoasa la venele de
la plica cotului ■
parte din muschii mainii (cei cu rol in adductia si flexia poiicelui
realizand cea mai importanta miscare a degetelor; functia de consecinta injectarii paravenoase a substanteior cu actiune neurotica este
apucare - prehensiune — a mainii; "pensa polidigitala" foarte grava determinand printre altele paralizia nervuiui median
-- fibrele' senzitive inerveaza 1/2 din fata anterioara a degetelor - dupa punctia venoasa si eliberarea garouiui injectarea acestor substante se va
aratator si mijlociu si 2/3 din fata palmara a mainii " efectua foarte lent
~--------r- - traumatismele directe ale nervului median: - la cea mai mica senzatie dureroasa sau iritativa, hematom, refluarea de
Gauze - fracturi, raniri, compresii' substanta pavi/perimentos, lipotimte. sau coiaps se intrerupe imediat
- boli infectioase injectarea de substanta
- artrrta si pofiartrita reumatoida - vor fi apiicate primele masuri:
- compresii profesionale = stornatolog prin cleste. croitorii prin - compresarea cu un tampon steril timp de 3-5 minute
foadeca, laptarii prin muls - la indicatia mediculut se vor injecta substante neutralizante
- compresiuni prin garou -
- injecfii intravencase gresit 'executate =■ paravenos cu substante
precum: calciu clorat, clorura de sodiu, miofii-in; substante a caror
actiune necrozanta duce la Iezarea nervului median la niveiul pjicii
cotului "sindrom iritativ-nevritic"
Suport - porneste din plexul sacrat si este format din a patra si a/ cincea
Wlanifestari: Tulburari moiorii: " / ■-' policele nu poate fi flectat '' ' anatomo-
- pacientui nu poate inchide pumnul radacina lombara si din radacinile sacrafe S1-S2-S3
fiziologic - acestea scunesc tn bazin, ies prin gaura sciatica si patrund pe
- prehensiunea se executa cu dificultate
- indexul si degetu! mijlociu nu pot fi flectate fata' externa a coapsei,' fmpartindu-se Tn regiunea poplitee in
- pacientui se Tncheie greu, nu poate lua un ac doua ramuri terminale, antagoniste ca functie
- sciatic popliteu intern - nervul tibial
~ pacientui nu poate atinge cu degetul mare degetu! mic Tulburari - sciatic popliteu extern - nervul peronier comun
trofice - sciaticul are functii motorii, ssnzitive, trofice

84 81
 - inerveaza musculatura flexoare a gambei pe coapsa, musculatura - cu substante neurolitice Tn apropierea nervuiui
flexoare si extensoare a piciorului, musculatura extenso-flexoare a - natura profesiei: - parchetari, mozaicari, plapumari,
degetelor piciorului pavatori; sunt obligati sa stea mult timp Tn genunchi
- sensibilitatea tegumental a gambei Tn totalitate este asigurata de
fibreie sale senzitive ****** £ IjTj f dxUrhwta^ •iu>d3 71 ill II V..fr-» u**
- sciaticul este eel mai lung si eel mai mare nerv
- paralizia totala a nervuiui sciatic se Tntalneste destu! de rar, mai ^aiia-ff!If-*— \•
frecvent apar paralizii ale uneia din cele doua ramuri terminale
sau cu picioareie incrucisate sub ci rezuitand o com-primare
Cauze - compresie si fracturi ale pelvisului
- compresie si fracturi ale femurului repetata si de durata a truncbiului nervuiui intre capul
- traumatismele nervuiui prin raniri pe front peroneului si suprafata tare pe care sta muncitorul respectiv
- elongatia brutala in cursul unor probe sportive 24).
(tig.
- "calus si inflamatie Paralizia Cauze:
- compresie prin tumori ale pelvisului nervuiui - in general de natura traumatica, Manifestari: ' .
ATENT1E! — una din cauzele paraiiziei totale a nervuiui sciatic este sciatic - pacientui nu poate sta pe variul picioarelor { nu se poate ridica si
executarea incorecta a injectiei intramusculare Tn regiunea fesiera uopHteu nici merge)
intern
prin lezarea nervuiui sciatic sau a ramuriior sale sau prin injectarea - "picior scobit" = apar atrofii musculare ale boitei plantare si
Tn nerv/langa nerv a piciorul devine foarte scobit cu degeteie flec-tate in gheara si de
unor substante medicamentoase ca de exemplu: saruri de chinina aceea mai scurf
bismut, suifamide - hipoestezia/anestezia plantara (marginea externa a piciorului si
— pentru a prevent' aceste accidente trebuiesc respec-tate varful degetelor)
urmaloarele reguli: - tuiburari trofice
- iocul de electie al injectiei intramusculare Tn regiunea fesiera este — edem
patratul superoextern al muschilor fesien
— cianoza picforuiui
- degresarea si dezlnfectarea iocului fixat cu alcooi sanitar
- caracteristicile acului sa corespunda scopului injectiei — ulceratii plantare (fig. 25)
PHllriHU^ Y m. .,,1
intramusculare s: pacientului
- ia aparitia de senzatie "durere vie" se va extrage imediat acul
- injectia IM se va executa Tn alt loc
- obligatoriu alternarea locurilor unde se efectueaza injectia
|— L j
\
intramuseulara
Evoltrtiasiprog- — Tn functie de gravitatea leziunilor nervuiui sciatic
- paralizia totala a sciaticuiui "picior balant"
- pierderea completa a tuturor miscarilor piciorului si degetelor
nosticul para- - in caz de leziune traumatica grava, paralizia este defin itive iar
liziei nervuiui prognosticul nefavorabil
piciorului sciatic
- hipotonie fesiera
- pliul fesier coborat Gondiiita - medicamentos
fVtantfestari f {
- "mers stepat" = eand atinge solui Tntai cu varful piciorului apoi cu terapeutica: antalgice = algocalmin, novalgin, pirazolidina, ketorol, etc
calcaiui antireumatismale = indocid, paduden, dicioienac, pro-fen id, etc
- hipoestezie/anestezie pe fata externa a gambei si la nivelul vitamine, medicatie antiinflamatoare: prednison, etc
piantei - infiltratii paravertebrale cu ncvocaina 1 %
Paralizia Cauze: - Impachetari calde
nervuiui - traumatismele - fractura peroneului (vutnerabilitate deosebita prin - bai termaie, masaj
sciatic asezarea trunchiului nervuiui langa capul peroneului)
popUteu f - proceduri fizioteraplce:
extern injecfiile: - ionizari cu saliciiat, novocaina "
- Tn nerv cu scop anesteziant - raze ultraviolets

84 82
 -- Iratament balnear'antireumatismal: Herculane, Eiorie Nord - tulburari de gust
- tratament chirurgical: Evolutia si - paraiizia "a frigore" in forma usoara se vindeca total In 2-3
- imobiiizarea ailiculatiei tibio-torsiene (artrodeza) la picioruf prognostic saptamani
paralizat ' - prognostic nefavorabii daca nu s-a vindecat dupa circa 3 iuni
- In cazul parahziiior definitive se pot apfica aparate ortopedice - paraiizia faciala poate recidiva de aceeasi parte si contralateral
pentru ameliorarea tuiburarilor de mers - compiicatia cea mai grava este spasmui facial (hemispasm faciaf
Paralizia nervuiui facial post paralitic) prin contractia musculaturii hemifetei paraiizate
1
Nervul facia! este neiv motor care inerveaza muschii unei 1/2 a fetei (hemifata),
muschii urechii externe, muschii fruntiisi pieiosul gatului. - ex.: cand pacientu! Inchide ochiul se ridica si coltui buzei de partea
Lezarea'nervuiui facial determina paralizia acestor muschi, Tnsotita uneori de tuiburari afectata
de sensibilifate si de gust. Gandurta Cauzal:
Cauze: - cauza majoritatii paraliziilor facial© aproximativ 80% este Inca teraneutiea: - antiluetic, antiJnfectios, radioterapic, neurochirurgical
necunoscuta Medicamentos;
- este atribuita unei infectii virale sau frigului de unde si denumirea - vi tarn i note rap ie
"a frigore" - cortizon
- aproximativ 20% din cazuri sunt determinate de trauma-tismele Procedee fizioterapice
bazei eraniene, procesele supurative de vecina-tate (otice), - unde ultrascurte
- ionizari cu iodura de potasiu
meningita bazala, boli infectioase (difterie, febra tifoida), sifilis,
Masaj facial si exercftii active de inervatie; cand ochiu! nu 'se poate
herpesui genicular, tumori de vecinatate
inchide complet efectuam pansament "sticla de ceasornic", iar
- leziunea nervuiui facial poate avea loc atat la nivel central cat si la
noaptea se acopera ochiui dupa ce In prealabil l-am badijonat cu
nivel periferic crema — bepanthen
Manifestari - paralizia faciaia este precedata de dureri auriculare sau dureri la Chirurgical
nivelul mastoidei - are indicatii limitate
- in cateva ore se instaleaza asimetria faciaia (stmptomul eel mai Binest ia - evitarea curentilor de aer rece
caracterisiic) - evitarea frigului
- jumatatea paralizata a fetei pare moale si fiasca (santurile si
- acoperirea ochiuiui lagoftalmic cu cornpresa
cutele normaie ale fetei se sterg)
- ochiul este larg deschis chiar si in somn "ochi de iepure" Paraiizia facta'n va trebui deosebita de paraiizia faciala centrala care cuprinde
(lagoftalmie) ■ numai etaju! inferior al fetei
- epifora = acumulare de secretie lacrimara
- spanceana si coltul gurii de partea paralizata sunt mai coborate
- trasaturile fetei si in special gura sunt trase catre partea
sanatoasa 0.6. FAimfflJIA SERT&£« 0€UM>MOTOM
- in miscarile automate ras/plans asimetria- fetei se accentueaza
- daca paraiizia depaseste 2 iuni apare o contracture ire-versibila cu Nervii oculomctori sunt:
trasaturile deviate de partea bolnava ~ nervul ocuicmotor comun {perechea a IH-a)
- fluieratul si sufiatul sunt imposibile datorita paraliziei orbicularului - nervul patetic (perechea a IV-a)
buzelor
- dificultate in pronuntare a cuvinteior datorita paraliziei muschilor - nervul ocuicmotor extern (perechea a Vf-a}
obrazului si buzelor
- hipoacuzie prin paraiizia tensorului timpanului /
- dificultate In masticatie - alimentele se aduna fn vestibui _
.'
-- pielosu! gatului nu se mai contracts.
84 83
 Paraiizia - nervul inerveazamuschii ochiuiui cu exceptia dreptului extern si
nervului marelui oblic, precum si pupifa
oculomotor " - pacientui prezinta in paraiizia compieta oftalmoplegie cu ptoza
comun
paiprebala(fig. 26)
f a b
- strabism extern
- pupila este imobila, midriatica
- reflexui fotomotor si de acomodare la distanta sunt aboiite
Paraiizia - nervui inerveaza oblicul mare
nervului patetic - pacientul prezinta strabism superior
- imposibilitatea pacientului de a privi In jos si In afara de partea
lezata ,\
~ diplopie 1j
- pacientui prezinta vertij cand apieaca capui pe umarUI sanafos
sau coboara scari
Paraiizia - inerveaza dreptul extern care trage ochiul Tn afara
nervului - pacientui prezinta strabism intern
oculomotor - dipiopie orizontaia homonima
extern - pacientul'prezinta atunci cand privesie degetul limitarea miscarii
Tn afara (fig. 27)

84 84
 Artera cerebrala anterioara Bulb olfacGv
i. -- aijsranta perforata
posieiioara Tract olfacSv
Cauzeie - traumatisms sau compresiuni Alicia cerebrala rnedie Artera comLinicama
(sylvian^) antertoars
paraliziei -- turnori ale orbitei si aie bazei craniului
Insula-—------------- Nervy opSc Cfiia2ma
nervilor - anevrisme si tromboflebite ale vaselor de ia baza craniului opBc3 Artera carotids
oculomotor! - meningite, accidente vasculare cerebrale (trombozele :si Lobul temporal int Artera
hemoragiile in .special la nivelul trunchiului cerebral) comunicanta
- lues, infectii ottice postetioara
Nerv oculomotor Art
- diabetul zaharat Artera cerebrala cerebrals post Art.
Evolutie si - sunt dependente de afectiunile sau cauzeie ce le-ai; determinat posjeiioara t cerebeloasa sup. Nerv.
Altera cerebrala
prognostic - in cazul afectiunilor infectioase grave prognosticul este rezervat SL^ertoaia trigemen Nerv.
abducens (VI) Nerv.
- Tn cazul afectiunilor neurologice prognosticul este rezei-vat, Altera baziJiara
Facial Nerv. aajstic
nefavorabii Altera vertebraia Nerv. glosofarfngian
Artera spinata anterioara Nerv. vag
Ait cerebeloasa am.-
wtatfuva spinarii inf. Hemisfer cerer?
ei06

Artera cerebeloasa poslero-irilerioara

Art. comunicanta post-

Ginis cinguli Artera cerebrals anterioara
Glanda pinealS
Corpul calos
Nervul.ocuio-motor
Artera cerebrals post. Columna Fornicis
Nervul trohlear- ra Telia Ohoioidea
Artera bazlliarS / / 4ra Y™
<^jjrj - Artera cerebeloasa^ Ar carete- Ventr. Ill Vena cerebri
oasS post-mf. antero-lnierioara vertebraia * Artera splnalS anterioara si magna
posterioara

Accidentele
vasculare cerebrale
reprezinta una dintre
cele mai impor-tante
cauze de mortalitate si
invaliditate din lume.
De cele mai mufte off
aceste accidente sunt
asociate'cu bolile
cardiovasculare.
Aproximativ 60% din accidentele cerebrovascular sunt determinate de procese
ischemice. Vascularizatia creierului este asigurata de arterele carotide interne si
arterele vertebrale, ultimele unindu-se pe iinia rnediana, formand trunchiui bazilar
care apoi se divide Tn ramurile terrninale'(fig. 28 si fig. 29). ■
Circulatia cerebrala deficitara sau suprimata total intr-un anumit terito-riu
cerebral determina tulburari functionale sau structurale, exteriorizate clinic prin
92 85
Fisura calcarina
Art. cerebr. ahter,
Ram. ale artere'
Comunicahia anter. cerebral© post
Nervul optic —
semne
tranzitorii sau definitive.
ischemia cerebrala este determinate de:
— leziuni als peretilor vasculari
— emboli! cerebrale
— hipopiazi aie arterelor cerebrale
— factori hemodinamici
Factori de rise: - predispozitie ereditara
- hipertensiune arteriaia
 - sedentarism
- obezitate Debutul ATS cerebraie consta Tn pseudoneurastenia arteriosclerotics sau
- aicoolism sindromu! neurastenic arteriosclerotic.
- tabagism
- neurotoxice "■
- stress
Leziuni • Arterioscleroza:
anatomo- = proces de degenerescerita hiafina a perefiior arteriorelor cerebrate
patologice - feziunile degenerative sunt diseminate difuz tn tot creierul
- elasticitatea peretilor arteriorelor este diminuata sau pierduta
• Ateromatoza
~ pe peretii arterelor si arteriorelor cerebraie apar ateroame
~ ateroame = placi formate din cofesterol si grasimi neu-tre
I
tViaitifestart • Lumenul vascular ingustat determina:
(ale celar 2 - irigarea insuficienta a creieruiui
procese pato- - tulburari neurologice progresive
iogice asoci- - tulburari psihice progresive
ate)
• Tromboza vasului determina:
- ramolisment cerebral = zona neirigata se necrozeaza rapid
- ocluzia (astuparea) vasului
- tulburari neurologice foarte discrete daca vasul trom-bozat este de
cafibru mic
- tulburari neurologice foarte grave care evolueaza pana la decesul
pacientului daca vasul trombozaf esie de ca-libru mare
Educatia - educam pacientui pentru a evita factorii de rise:
pacientului - regim alimentar sarac Tn grasimi animale
- regim alimentar sarac Tn giucide
- regim alimentar hipo/desodat
- interzicem abuzul de alcool, tutun, neurotoxice, droguri, etc.
- combaterea sedentarismufui prin exercitii fizice evitand oboseala
fizica excesiva
- combaterea obezitatii
- recomandam pacientului diminuarea stressului inteiec-tual prin
restrangerea activitatiior inteiecfuale
- recomandam pacientului evitarea starilor de tensiune psihica
prelungita sau repetate
- interzicem starife conflictuaie
- recomandam pacientului control medical periodic

7.1. iwGRieiiKm PAcnasqpuum cu

92 86
Manifestari Cefaleea
(semne si - dureri occipitale .
simptome) - dureri temporale
- senzatii de greutate intracraniana
- se acceniueaza dupa tuse, stranut
stresul intelectual.'eforturile fizice, alcool, tutun, etc. pot
c'eclansa sau agrava durerea :"
Insomnia
= greutatea de a adormi
— somn Tntrerupt
- somn insuficient
- somn cu cosmaruri
, - somn neodihnitor
f - insomniei i se poate asocia somnolenta diurna
Oboseala (astenia intelectuala) I J
- dificultate de concentrare '
— tulburari de memorie- lentoare Tn gandire
- randament profesiona! scazut
Vertij
Tulburari trofice
~ edeme discrete maleolare
Tulburari vegetative
- creste tensiunea arteriala
- dispnee de efort
Tulburari ale motilitaiii
- parestezii Tn extremitatile membrelor
______ ____________ ,____________________________— . -—_—

92 87
 I
Exam mart Sanguine-
paracliince - valori crescute aie colesteroluiui
iimrJificate - valori crescute aie trigliceridelor 1
Electroe nee fa lograma
- traseu cu modificari
Electrocardiogram^
- hipertrofia ventriculului sta rig la hipertensiv Fund de ochi
- scleroza de diferite grade a vaselor retiniene
Problemele - durere j
pacientului - insomnie
- oboseala
- diminuarea fortei muscuiare
- modificari ale respiratiei si tensiunii arteriaie
- disconfort din cauza vertijului
- tulburari de memorie
Cumplicafii - accident trombotic
potentiale — accident hemoragic
Dbtectrve: - diminuarea durerii de- cap :

- educatia alimentara a pacientului

- evitarea celorlalti factor) de rise
- rnentinerea functiilor vitale in iimite nomnale
-- satisfacerea nevoi de a dormi si de a se odihni a pacientului
- recapatarea fortei muscuiare a pacientului
- modificarea sentimenteior de devalorizaie
taterventii - vezi intervene generale

88
CompHcatii potentiale

- labilitate emotionala culminand cu aparitia rasului si plansului spasmodic

- astenie nervoasa
Tulburari de deglutitie si vorbfre:
- produse prin pareza uitimilor pereche de nervi cranieni
- mestecatui alimenteior este dificil
- dificultate in a Tnghiti alimentele ("se ?neaca")
- disfagie
- refluarea pe nas a lichidelor
- voce monotona si nazonata
- dizartrie - articularea cuvintelor cu greutate
- mitnica este inexpresiva
- figura are un aer trist,- plangaret
Tuiburari de mors:
- mers tarsiit cu pasi mici
- tremor al extremitatlior
Tulburari psihice:
- degradarea functiilor intelectuale
- lentoare in gandire
- tulburari de memorie
- apatie, indiferenta
- irascibilitate, violenta
- alterarea personaiitatii Tulburari sfincteriane
- incontinenta urinara .
- retentie de urina

89
 infectii urinare paraplegia dementa aterosd
erotica /
Printre cele mai frecvente afectiuni secundare ATS sunt sindromul pseudobulbar 7.1.^.
si dementa vascuiara.
In ultimul timp boala Alzheimer a constituit un subiect controversat, suscitand
interesul pentru studiui si elucidarea caracterului etiologic al afectiunii.
7.1.1. &msm .oMm< w^mmmsmM&si Din aceasta cauza vom evidentia si not, relativ sumar, cauzele, manifestable si
complicative potentiale.
Cauze: - leziuni difuze trombotice pe fondul ATS cerebraie
Man ff estari tnstabiliiate emotionala progresiva: este o afectiune cu tuiburari psihice (R.A.Hunter si cola-
(semne si - emotivitate accentuata boratorii 1975) care apare dupa 50 de ani unit autori
simptome) - plans nemotivat incrimineaza factorul genetic (Van Btoeck-hoven 1995)

90
 Astenie Jnielectuala:
Manifestari
{semne si
- dificultate de concentrare
simptome)
- dificultate in operative niintaie
- alterari ale memoriei
- orientare temporo-spatiaia deficitara
- degradare intelectuala
Tuiburari de motilitate:
- instabilitate motorie
Tuiburari psihice
- confabulatii
- tuiburari de comporament
- tuiburari ale personality
- degradare psihica
- acte antisociale
Tuiburari de vedere
- nistagmus
- cecitate corticala

Complicati'i ~ sindrom pseudodemential insotif de crize comitiale care pot evolua

pana la exitus

Accidentu! vascular cerebral reprezinta tulburarea grava a circulatiei cerebrale cu

mod de instalare brusc sub forma de ictus - lovitura, ictus apoplectic, apoplexie.
Severitatea episoduiui ictal contureaza si prognosticul care de multe ori este
decesul pacientuiui.
Tuiburarile circulatiei cerebrale pot fi provocate de un accident trom-botic sau de
o hemoragie arteriala cerebrala.

(infarct - ramoiisment cerebral)

ociuzia unei artere cerehra]e prin proces de tromboza tromboza este conditional
de vascozitatea si coagula-bilitatea sangelui
ociuzia arterelor cerebrale determina aparitia unei zone de ramoiisment Tn
tesutul nervos care se necrozeaza rapid
Tn zona necrozata se formeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cavitate
chistica pd'na cu lichid

91 S9
- tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 d s ani
Tntalnita Tn general )a barbati
- in:arctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tlnere
|
- Ieziuni mari de ramoiisment se produc atunci cand anoxia
cerebrala dureaza mai mult de 3 minute
- debutul infarctului are loc de regula Tn a doua parte a noptii

92 S9
Manifestari Semne de debut:
(semne si - vertij
simptome) - diminuarea fortei musculare
- parestezii si pareze (posibil tranzitorii) la fata si Tn membre
- tuiburari vizuale (hemianopsia)
- tuiburari de vorbire usoare
Semne de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij irrtens
- accentuarea tulburarilor de vorbire = afazie
- instalarea deficitului motor partial; hemipareza sau hemiplegie
- cand hemiplegia se instaleaza brusc, pacientui Tsi pierde
constienta si poate intra in coma (Tn cazul trom-bozelor vaselor
mari)
b
f
7.2 .1.1. MnPliffilA ,
hemi = jumatate; paresys = slabire; plegii'= lovitura
- sindrom caracterlzat prin deficit motor partial sau total a unei
jumatatj de corp
- marimea suprafetei corticate tezate nu este Tn raport cu volumui
muscular, ci cu complexttatea, finetea, precizia miscarilor In mod
special cele ale mainii si gurii (fig. 30)
Jj> llf^e

93 S9
Gauze:
- afectiuni cardiovasculare
- post traumatisme craniene
- hiperterisiune arteriala, diabet zaharat
- boli auioimune colagenoza .
- boli infectioase - viroza de tip herpetic, .e-ncefaiite, meningo-
encefalite
- factor! favorizanti:
- alcoolism, tabagism
- efort'fizic
- stres emotional
- baia fierbinte
- hemoragii masive '
Caracteristici de debut, (durata este de cateva saptamani):
- hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea
leziunii cerebrale
- daca pacientul este dreptaci si hemiplegia' afecteaza partea
dreapta apar tulburariie de vorbire {afazia)
- daca hemiplegia este de partea stanga, afazia nu apare
- pacientul va fi Tntrebat daca este stangaci pentru' deter-minarea
emisferei dominante, lezarea acestei emisfere provocand
tulburari de limbaj
- - tumefierea mainii si degete'or, blocaj articular al mainii si
degeteior
- mana este edematiata difuz, uscata, biocata Tn pronofiexie
- durere cu debut brutal sau gradat
- durerea are caracter de arsura
- intensitatea durerii este mare
- expunerea iafrig, umezeala exacerbeaza durerea
- paralizie flasca a membrelor de partea afectata
- tonusuiS muscular este scazut
- imposibilitate de a efectua miscari cu membreie afec-tate
- semnul Babinski prezent ■
- capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa
- hemiplegia poate afecta muscuiatura unui segment:
- monopareza brahiala - afectarea membrului superior
- monopareza crurala = afectarea membrului inferior
- daca este afectata si fata, pacientul prezinta asimetrie faciala
ex.: pacientul poate inchide ochii si Incretii fruniea, nu
94
poate umfla obrazu! de partea afectata ■-- tulburari de
sensibiiitate in rnembrul afectat
Caracteristici ale fazei de stare fdurata 3-6 iuni):
- durere
- senzatie de arsura .ia umar si degete
- posibila rezolutia durerii din,umar
- tulburari de tonus
- blocaj articular la nivelul umarului si degeteior
- redoarea articulatiilor distaie
- amiotrofia muschiior mainii prin neutilizare
- deformari osoase aie degeteior
- aspectul mainii este cianotic sau palid
- paru! de pe mana cade
- unghiile devin distrofice, friabile
Caracteristici de recuperare:
~ paraiizia flasca devine treptat paralizie spastica
- muscuiatura afectata prezinta contracture permanenta care
duce la atitudini caracteristice ale membrelor pa-ralizate
Atitudini caracteristice:
- rnembrul superior este lipit de torade cu antebratul fiec-tat pe
brat
- mana este fiectata pe antebrat
- degetele sunt hiperflectate Tn paima
- rnembrul inferior Tn extensie cu piciorui in abductie (rotatie
interna si fiexie plantara)
- mersul pacientului hemiplegic "mers cosind" consta Tn:
descrierea ia fiecare pas a unei miscari semictrculare laterale
cu rnembrul inferior pentru a-l aduce Tn fata deoarece nu poate
sa flecteze genunchiul
- tulburari de schema corporala /
Caracteristici cronice (frecvent ireversibile cu o durata de ia 3-6
Iuni la estiva ant):
- durerea se exfinde lent - proximal
- tuiburari de tonus
- pieiea devine atrofica, neteda si uscata
- miscariie mainii sunt iimitate
sever --• topirea tesutului celular
subcutanat
- blocarea partiala sau totala a umarului
101
- hiperemia continua, eroziuni osoase - demineralizari aie extremitatilor afectate

95 101
Complicatii potentiale:
- imobilizarea prelungita la pat detemnina :
a) tulburari trofice cutanate la nivelul feselor, calcaielor,
regiunea omoplatilor, regiunea occipitaia si in primul
rand zona sacrata
--■ zona sacrata = dupa cateva ore la nivelul compresiunii apare o
pata rosie ce evolueaza Tn 24-4-8 de ore sau mai putin spre
stadiul de tlictena Tn jurui careia apar pete negre prin
degradarea dermului si epidermului ajungandu-se astfel la
escare.
— la nivelul calcaiului - prin lipsa stratului de tesut adipos si
compresiunea exercitata pe o suprafata redusa esca'ra
intereseaza aproape de" la Tnceput tesuturile pana la os
b) complicatii pulmonare
- focare congestive pulmonare prin hipoventiiatie alveo-lara
c) tromboflebita venelor profunde In special la membrul inferior
paralizat prin retur venos deficitar
d) infectia urinara apare Tn cazurile grave de hemiplegie-de multe
ori postsondaj vezical "a demeure"
e) agravarea tulburarilor cardio-vasculare
f) tulburari digestive = gastritar coliia, ulcer
g) tulburari reno-vezicale - incontinenta urinara, infectie urinara
cronica, iitiaza urinara
h) tulburari ale aparatului locomotor - sunt interesate atat
musculatura articulatiile cat si osul
— amiotrofia musculaturii
- retractii musculo-tendinoase prin permanentizare pozitiilo^
vicioase ale membrelor afectate
- osteoporoza
— paraosteopatiile
i) tulburari de sensibilitate
j) tulburari sexuale = impotenfa sau frigiditate (disparitia senzatiei
de orgasm)
— Tn leziunile joase ereciia si ejacularea raman posibile k)
tulburari psihice cu dominante intelectuale, de compor-
tament si activitate, de afectivitate, cunoastere si coop-erare
I) tulburarea starii de veghe prin diminuarea vigilentei, capacitatii
de reactie, capacitatii de adaptare a organis-mului la o anurnita
situatte
m) tulburari de somn, sau inversare somn/veghe

102 •96
Ei'olutie si - prognostic rezea'at datorita ictusurilor repetate deter-rninand
prognostic decesul rapid prin coma vascuiara cerebrala
- infarctul cerebral evolueaza cronic timp de luni si ani de zile
j1
Examinari - date despre etiologia, marimea, topografia si particula-ntafile
paraclinice semnelor ciinice sunt furnizate de:
- fund de. ochi
- punctieJombara- LCR
- EEG-
"..tcrnografie compurerizata —'. Doppler j
angiografie carotidiana
Problemele - disconfort din cauza cefaleei si vertijului
pacientului - modificari ale perceptiei senzoriaie — vederii
- comunicare deficitara
- modifieare de tonus muscular
- dezechilibru fizic ;
- mers deficitar
- cepondenta pentru igiena, a 1 imentare, eiimina ro, etc.
- alterarea starii psihice
Objective: - diminuarea durerii de cap
- ameliorarea tonusului muscular
- rnentinerea coordonarii miScarilor
- rnentinerea cooperarii pacientului
- ameliorarea tulburarilor de vorbire
- rnentinerea integriratii pielii 1
- ameliorarea mobilitatii fizice
- prevenirea eventualelor raniri prin cadere
~ rnentinerea functiilor vitale tn limite normale ■
- diminuarea1 starii de anxietate
Interventir: - evitam trecerea rapida Tn ortostatiune a pacientului
- evitam miscarile bruste necrontrolate ale capului (pentru a nu
declansa fenomene vasculare)
-- evitam transports pacientului pe distant©, mari
- educam pacientul pentru a evita eforturile fizice
- educam pacientul ca la aparitta paresteziilor sau pare-zelor
tranzitorii sa le comunice de urgenta
- educam pacientul'pentru respectareaalimentatiei rationale prin
eliminarea grasimilor animaie, evitarea dulciu-rilor

102 •97
98 105
 - recomandam pacientuiui regim hiposodat si hipocaioric-educam'

99 105
 recomandam pacientuiui regim hiposodat si hipocaioric-educam'

100 105
101 105
 — efectuam tractiunea anterioara a iimbii daca aceasta cade
posterior
- ia indicatia medicului administram medicatie adecvata
- administram oxigen !a nevoie prin:
~ canula
— oxigen sub 40% concentrate
- masca
- in functie de gravitatea tulburariior respiratorii medicul va decide
daca se aplica intubatia orofaringiana sau tra-heala (orotraheala
sau prin traheotomie)
— hipercapneea si hipoxia produc vasodilatatie cerebrala si
trebuiesc prevenite
- modalifatea anormala de respiratie poate fi corelata cu
leziuni ale creierului mijlociu (fig. 3 1 )

utowy* irwln WBOA MHD«O«I« ranun MBIUE*

106 103
Tuiburari de Depind de:
odiftna si somn - starea fiZjiologica si psibica a pacientului
- conditiite de spitalizare
- conditiile de mediu din salon
- disconfort din cauza dureriior
- disconfort fizic din cau2a deficitului motor
- stres emotional ~ anxietate psihica
- medicatie cu rol de stimulare a sistemuiui nervos central
Nlanifestari: — agitatie in timpul somnuiut
— intreruperea somnului prin desteptari repetate in cursul
noptii
— insomnie
- sonnolenta :n timpul ziiei
- sta 'G de ietargie '■
- in'tabiiitate si agitatie
- acuze verbaie despre oboseala
- acuze verbaie despre durere si iipsa de confort-cearcane
- indispozitie si dezorientare
- inversarea ciclului, somn veghe
Intenrenfif - evitam producerea.de zgomote Tn timpul noptii
- activitatiie de nursing desfasurate Tn cursul noptii sa fie
efectuate intr-un mod Tncat sa nu Tntrerupa somnul pacientului
- asiguram confortul.si pozitia confortabila Tn timpul som~
nufui pentru pacient
- respectam prograniul zi-noapte
- respectam programul somn-odihna
- interzicem consumui de cafea, aicooL ness, etc.
- administram sommfereie prescrise de medic
- Tncurajam pacientul pentru efectuarea exercitiilor fizice
si Tl educam pentru a se odihni

106 104
Somnul pato- - stare deosebita de coma cu deregiari ale constientei si
iogic (hiper- tulburari de vigiienta prin alterarea functtei de veghe-somn
somirie): \
- somnul este de o profunzime variabiia, uneori Tnsofit de
cefalee, scurta apnee iar durata poate fi de cateva zile -- somnui
patoiogic cuprinde somnu! rapid sau paradoxal si somnul lent
/
somnul rapid:
- pacientui prezinta miscari aie giobilor ocuiari
- pacientul prezinta mioza si variatii cardio-vasculare
- pacientui prezinta variatii respiratorii
- eiectromiografic dispare activitatea musculara
- electroencefalografic prezinta activitate desincronizata
somnul fent;
- activitatea EEG arata fusuri de unde de 1 1 - 1 6 c/s cu mica
arnpiitudine pana !a somnul profund cu unde , delta , teta.lente
ample, omogene pe toate traseele
- nevoia brusca de somn uneori precedata de pierderea
tonusului muscular
Marco taps ia: - pacientui poate prezenta miscari oculare
- pacientu! poate fi trezit, dar apoi readoarme rapid cu vise
gen cosmaruri
/
- somnul de noapte este superficial, cu treziri dese
- durata este peste iimitele normals

106 105
 — acidoza respiratorie-metaboSica
Manifestari - constanta temperaturii organismului este data de pro-ductia si — hipovoiemie
: pierderea de caidura — hipoglicemie-
- la aparitia dezechilibruiui se instaieaza hipotermia sau — starq generate, alterata
hipertermia
- hipotermia sau hiportermia,pot rezulta si ca urmare a tui-
burarilor de metabolism, oxigenare si tuiburarilor tunc-tiei cardiacs
si cerebraie hipotermia:.
- scaderea'sub 36PC a temperaturii organismului
- contractia vaselor Tn special a arterelor
- scade cantitatea de oxigen aflata la dispozitia organis-
mului
- apare tremuratura si frisonui
~ activitatile metabolice dependents sunt lente sau mult
diminuate:
— cerebraia
— renal a
— cardiaca
— gastrointestinal a
- reglarea fizica intervine Tn mecanismul de pierderea! caldurii si
se face prin covectie, radiatie, conductie si evaporare
hipertermia
- cresterea peste 37°G a temperaturii organismului
- cauze:
— infectii
— leziuni ischiemice -tulburari
metabolice, etc. .
- se caracterizeaza prin:
— cefalee
— dureri Tn spate si extremiiaii
— creste efortul de a respira
— creste nevoia de oxigen a miocardului
— congestia fetei
— inapetenta, sete
106 113

i"
Tulburari - tulburariie sfincteriene constituie factcrul favorizant pen-
sfineUerieue: tru instalarea tuiburarilor trofice cutanate si infectiilor urinare la
bolnavii cu afectiuni neurologice
- mictiunile refiexe sunt determinate de cadrui lezionar fara
participarea voluntara a pacientuiui
- tranzitu! materiilor fecale este subordonat ia aceeasi cen-
trii nervosi ca si mictiunea
[tfictiunea - functia vezico-sfincteriana normala consta Tn:
- senzatia de necesitate
- inhibitie
- declansare usoara si voita
- Tntrerupere voluntara
- golire completa
Evaluarea tipului de incontinenta:
- evacuare ienta; se presupune o hiporeflectivitate vezi-cala
- emisiune precipitata; se presupune o hiperreflectivitate vezicaia
- evacuare prin "prea plin"
- incapacitatea de a eiimina ■■

107 113

i"
Interventii: - introducem plosca sub pacient
- pe regiunea pubiana punem un termofor si apasam ve-zica in mod
lent cu grija
- lasam robinetul deschis sa curga apa
- nu Tn jet si conditie obligatorie sa fie auzita de pacient
- controiam gradul de distensie al vezicii urinare pentru a
prevenil ruperea acesteia
- evacuarea urinii prin cateterism vezicai efectuat Tn conditii
riguros sterile (la indicatia medicului)
- evacuarea urinii postsondaj se va efecutua lent
- evacuarea rapida a urinii poate provoca hemoragii si/sau
reactii vegetative (colaps)
- deoarece defecatia este Tnsotita de mictiune se poate Tncerca
printr-o ciisma excitarea si evacuarea vezicii urinare
- reeducarea mictiunii prin reeducarea vezicii paralizate cu
redarea capacitaiii de cumulare si de evacuare
- controiam daca exista scurgere de urina
- controiam daca pacientui are mictiune spontana sau declansata
.- monitorizam cantitatea, calitatea, orarul mictiuniior

108 113

i"
- evaluam perceperea de sensibilitate a pacientului
- evaluam efortul mictiona!
- recomandam pacientilor de sex masculin un urinar por-
tativ cand nu se reaiizeaza o continents perfecta
- evitam distensia yezicala prin asigurarea unei diureze
corespunzatoare
- eliminarn posibilitatea infectiilor urinare prin evacuarea
compieta si dezinfectia vezicii urinare (se poate efectua
antibiograma)
- evacuarea compieta este foarte impotanta deoarece rezidiul
Tntretine infectia si favorizeaza rezistenta la antibiotice
Metode utilizate:
- sondaj repetat
- sondaj a demeure
Sondajul repetat:
- folosim sonde Foliey numar 14—16-18
- sonda se schimba In primele doua saptamani de 2 ori pe
saptamana apoi o data pe saptamana
- sondajul repetat impiedica aparitia afectiunilor ca: ure-
trite, litiaza vezicala
- sondajul repetat ofera posibilitatea reeducarii mictionale
timpurii
- sondajele repetate sunt recomnadate numai timp de 3-4
saptamani Sondajul A
demeure
- este recomandat a fi utiiizat de la bun inceput
- poate provoca staza si hipercaiciuria de imobiiizare
- metoda in sine este infectanta
- sondajul se efectueaza o data la 4-5 zile
- la aparitia scurgerii urinii In jurul sondei trecem la sondaj
repetat
- prevenim cornplicatiile urinare prin rnentinerea unei urini
sterile cu un pH acid
- mentinem diureza abundenta si imobilizarea pacientului
109
- prin'. stimulare electrica sau medicamentoasa se faciliteaza
drenajui urinar
- tranzitul intestinal este reluat compiet cand pacientul poate sta Tn
picioare si se poate deplasa
- avem Tn vedere obisnuintele individuale
- urmarim cantitatea, aspectuK calitatea boluiui fecal
- urmarim aparitia zilnica sau la doua zile la aceeasi ora a
scauneior
- declansam eliminarea boluiui fecal dupa dejun
- daca dupa dejun nu apare senzatia de necesitate intro-
ducem doua supozitoare cu glicerina -- efectul for ar trebui sa
apara Tn circa 20-30 minute - — Tn caz contrar efectuam:
- masaj abdominal
- introducem Tn anusul pacientului ,degetul lubrefiat (indexu!
protejat cu manusi chirurgicale), producem Tn acest mod.
contractia reflexa a ampulei
- efectuam spalaturi anale timp de 4-5 zile pacientului
care nu a avut scaun
- cantitatea de apa folosita este de aproximativ de 200-250
ml compietata cu ulei de masline sau ulei mineral
- pentru constipatie regimul alimentar va fi constituit din celuloza si
lichide j
- la indicatia medicului vom administra laxative sau efectuam
i clisma evacuatoare
- Tn diaree regimul alimentar va fi constituit din regim spe-
cific de crutare a intestinefor fara celuloza
- fa indicatia medicului vom administra antimicrobiene, fer-
ment! digestivi
- efectuam exercitii pentru reeducarea rectului- Tn realizarea unei
continue evacuari ritmice
- Tn mod obligatoriu toaleta pacientului va fi efectuata de
cate ori este nevoie pentru ca acesta sa aibe tegu-menteie si
mucoasele integre si curate
115
Defecatia - constipatia = abdomen balonat, dureros, rigid - pacientui cu afectiuni cerebro-vasculare ramane imobi-lizat la
: - diaree = scaune dese, moi sau licbide pat instalandu-se pe langa retractii fibro-tendi-noase si tulburari
- evaluam si supraveghem evacuarile de fecale trofice
- efectuam masaj abdominal al pacientului - muschii rezista Tn general bine la compresiune, Tnsa tesutul
- administram frecvent apa In cantitati mici adipos este afectat pe suprafata sa de contact
~ cand pacientul se poate mobiliza Ti asiguram pozitia pe WC cat - tesutul adipos sufera o scadere a vascularizatiiei prin staza
mai fizioioqica venoasa
/
- cornbaterea aparitie de fiictene, escare, ulceratii consta Tn
prevenirea tuiburarilor trofice cutanate si controiui integritatii
tegumentelor
1NTERVENTH - Tmbaiem zilnic pacientui asigurand astfel toaleta acestu-
Prevenirea ia
tulborarilor - masam zonele predispuse escarelor asigurand TN acest
trofice fel activarea functiilor pielii, Tnviorarea articuiatjiior.
cutanate: - schimbam pozitia pacientuiui Tn pat la aproximativ 2 ore
Tn functie de deficitul motor
- asiguram pacientuiui imobilizat la pat efectuarea toaietei
pe regiuni
- frictionam pacientui cu alcoo! mentofat Tn zonele predis-
puse escarelor
- luam masuriie necesare si comunicam medicului aparitia
modificarifor cutanate
- asiguram confortul si mentinem pacientui Tn stare de igiena
optima
- Tn zonele comprimate favcrizam circulatia prin mobi-lizare-pasiva
sau activa, masaj, frictionare
- dupa terminarea toaietei frictionam cuvafcool diiuat pe toata
suprafata corpului pentru stim'ularea circulatiei cutanate
- pentru '.evitarea pozitiilor 'vicioase a membrelor si coloanei
vertebrale asiguram pozitia corecta TN pat a pacientuiui cu ajutcrul
sacilor de nisip, rezematoarelor, pernelor, paturilor
- mobilizam pasiv sau activ degetele, picioarele, mainile,
gambele si antebrateie pacientuiui
- asiguram hidratarea si alimentatia adecvata afectiunii cerebrale
-r apHcam local unguente pentru prevenirea aparitiei escarelor
- protejarea regiunii de contact cu planul patuiui prin perne
gonflabile sau saltele compartimentate gonflabil care printr-un
sistem monitorizat pot activa circulatia locaia printr-o gonflare si
degonflare alternative sub o forma ondulatorie a diverseior
compartimente .
Gondtiita Tratarea tuiburarilor trofice cutanate superficial TN etapa inflamatorie
tsrapeutica In constau IN :
tuiburarile - evitarea expunerii la compresiuni prin schirnbarea pozitiei
trotiCE
cistaiiate: pacientuiui
- cald-frig alternativ
- pansament gras
110 115
- violet de gentiana
- albastru de metil
- bioxiteracor
- mercurocrom
Ingrijirea plagilor:
- obligatoriu manusi chirurgicale sterile
- materiaie si echipament steril
- tehnica aseptica de iucru
- Tndepartam pansamentele murdare (se pun In pungi de
plastic si sunt duse la incinerator)
- se clateste plaga cu cloramina, apa oxigenata, rivano!
pastrand conditiile de asepsie
- Tndepartam redizuurile rezultate prin extirparea tesu-
furilor devitalizate foiosind solufie antiseptica, tam-
poane, comprese de tifon i"
Exemple:
- solutia Dakin
- ser hypertonic
- streptokinaza
~ dezinfectam zona din jurul plagii cu iod
- observam plaga si schimbarile survepite
- toaleta plagii o efectuam dinspre ceritru spre periferie
- cu fiecare tampon curatam o anumita regiune dupa care
T! aruncam (arie mica)
- lavaj intermitent cu solutii antiseptice
- daca plaga prezinta supuratii secundare irigarea se efectueaza dinspre zona curata spre cea murdara
-tarnpoanele, compresele folosite pentru supuratii nu sunt utilizate in alfe zone
Exemple supuratii secundare:
- piocianic
- stafilococ
- streptococ
- pansament local protector
- antibiotice locale dupa antibiograma
- Tn cazul focarelor grave se efectueaza excizii si grefe
- pentru regenerare se pot folosi burefi de fibrina, trombina
uscata, Debrisan

111 115
 — pierderea initiative!
\ ■
- tuiburari intelectuale
J Evaiuarea Evaiuarea tuiburarilor psihicului - amnezie
tuiburarilor - prezenta deficituiui motor, imposibilitatea pacientuiui de - scaderea puterii de Tntelegere
!-'- ■ ■ i'- - psihicului autoingrijire, autoservire si mobiiizare determine aparitia
m'anifestarilor de agitatie psihomotorie si tuiburari psibice — scaderea capacitatii de judecata
- - handicapul motor duce la o mare incarcatura psihica a a., I - — lipsa perseverentei
4 pacientuiui
\ ;
~ de multe oh pacientui isi pierde personalitatea — tuiburari psiho-moforii
- tuiburarile de memorie trebuie diferentiate de tuiburarile .2 : — agitatie
psihice
- insuficienta pregatire psihologica a pacientilor poate duce la - apatie
tuiburari de compotament — confuzie
- abandonu! familiar exacerbeaza aceste tuiburari
*-"^
- pacientui refuza orice colaborare, devine negativist - refuz ia orice oferta
- pacientui prezinta tuiburari de orientare temporo-spatiala — stari delirante
- aceste tuiburari pot constitui ce! mai mare obstacol ?n caiea
recuperarii i ~i I — alte tuiburari psihice;
■l Manifestari: Adams si Hurwitz au grupat cele maiimportante tuiburari - agnozie ;
astfel:
- apraxie
: - tuiburari psihice:
- tuiburari de schema corporala
— depresie
~ anomalii proportionals
- anxietate
RR — neglijarea membreior paraiizate
- f rica

112
 - tuiburari organice:
- tuiburari de activitate sexuala
- tuiburari ale campului vizual
Interventii: - satisfacem preocupariie intelectuale ale pacientuiui - - stimulam
interesul intelectual al pacientuiui
- educam pacientui 'prin psihoterapie adecvata
- supraveghem atent comportamentul pacientuiui
- independent de cauza care a produs starea de agitatie, pacientui
trebuie facut inofensiv pentru a nu-si pune i n perico) siguranta
propriei persoane cat si a celor din jur
- indepartam obiectele traumatizante
- folosim aparatoarele late rale
- ia nevoie izolam pacientui
- se interzice violenta sau brutaEitatea' personaluiui medical
- la indicatia medicului administrare de' sedative, tran-chilizante,
hipnotice, etc.
- educam familia pentru colaborarea cu pacientui si per-sonalul
medical

113
isteria consta i n tuiburari psiho-somatice aparute pe un teren nevrotic labil, fara un
super*, organic. Simpfomele somatice de - orgine psiho-gena sunt considerate ca
manifestari funcponaie.
Cauze: - stres
- trauma psihica
~ stari de anxietate
- stari conflictuaie, etc.
iViaiiifestari: - nu au corespondent organic, structurile anatomfce core-
spunzatoare nu sunt lezate
- tuiburari de sensib;':tate
- hipoestezie sau anestezie
- parestezii
- durere:
- apare brusc
- are caracter functional fara lezare organica
- paralizii
- cu un tablou impresionant dar fara fond organic-lipsesc semneie
neuroiogice de fo'car

114
 amnezn Manifestari:
caderi si convuisii: - au aspect comitiai fara-ca pacientui sa-si
produca traumatisme
-" pacientui alege si cauta cu muita grija locul de cadere
pacientui doreste impresionarea ceior din jur totul cu o
coloratura teatrala

Evaiuare: - In mod norma! un adult are nevoie de 2500 ml apa Tn 24

de ore
-- eliminarea apei se face:
-- prin urina 1500 ml Interveittii:

- prin piele 500 ml

— prin aerul expiraf 350 ml
-- prin fecaie 150 ml
- dezechilibrul hidroeiectroiitic apare cand:
- eliminarea depaseste ingestia
- cresc pierderile de saruri si electroliti
— diaforeza
- diaree
- administrate de diuretice
— drenaj ai plagilor
— arsuri
— aspiratie gastrica
- hiperventilatie
— scade cantitatea administrate, intravenos
— dezechilibrul hidric se traduce prin voium deficitar de

115 121
tara - limba - cresc hemogiobina si hematocritul prin hemocon-centrafie
rosie f
uscata - creste ureea sanguina
- buze - urina concentrate cu densitate mare
uscate
- piele - masuram cu atentie lichidele ingerate si lichidele elimi-
uscata cu nate
turgor - cantarim zilnic pacientui— monitorizam semnele vitale
scazut ~ asiguram igiena pielii pentru prevenirea aparifiei tuiburarilor
- mucoas trofice cutanate
e uscate - asiguram igiena bucala a pacientuiui
- senzatie - educam pacientui pentru evitarea consumului excesiv de
de sete lichide
- sudoratj - observarn aparitia edemuiui periferic*
e redusa - stabilim cantitatile de lichide pe 24 de ore
- scadere - asiguram pacientuiui alimentatia adecvata si prescrisa
a eliminarii - evitam aparitia starii de hipe'fmetabolism
urinare
- prezenfa diabetuiui zaharat impune masuri speciale de la
regim alimentar pana la administrarea de insulina conform
pana la
indicatiilor date de medic
anorie
- hranirea Tndelungata prin periuzie sau sonda endo-tra-heala
- pierdere creste riscul la infectii, aspiratie si diaree
Tn greutate
- grad de - administram solutii intravenoase si solutii perfuzabile prescrise
deshidratar de medic
e:

- rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic

- calcularea ratei de flux a perfuziilor:
- picaturi/minut = volumul total x picaturi (ml)/timpul total
de infuzie Tn minute Solutie izotona = aceeasi concentrate cu
lichidui organismului (plasma)

116 121
 Solutie hipotona ~ concentratie mai scazuta
decat lichidul organismului
Solutie hipertonica - concentratie mai mare decat lichidul
organismului
Exemple de fiole injectable:
- Clorura de sodiu
- - fiole continand solutie apoasa hipertonica injectabila: 1 0 % si
20% de clorura de sodiu Mod de administrare: 1 - 2 fiole, in
injectii sau perfuzii i.v., la'copii este de preferat concentratia de
1 0 % ( 1 0 - 2 0 ml, strict i.v., lent)
- Fructoza:
- fiole continand solutie apoasa injectabila de fructoza 20%
Mod de administrare: pana la 2000-3000 ml/24 ore, In
perfuzie venoasa lertta
- Glucoza
- fiole continand solutie apoasa injectabila 20%. 33%; 40% de
glucoza /
Mod de administrare: 100-300 ml/zi, Tn injectii strict
intravenoase (paravenos provoaca necroza}, foarte lent
- Gluconat de Ca
- fiole continand solutie apoasa injectabila 1 0 % de gluconat de
calciu si levulinat de caiciu
Mod de administrare: adulti 1 0 ml/zi, in injectii intra-
musculare sau intravenoase lente; in hemoragii: 1 0 ml, de
2-3 ori/zi; copii 6-30 luni: 2-Sml/zi, dupa varsta; 30 luni -
1 5 ani: 5 - 1 0 ml, dupa varsla
- Lactat de K:
- solutie 25,63% pentru perfuzii
- fiole de 1 0 ml continand 20 miiiechivalenti de K+ si 20
miiiechivalenti de lactat
Mod de administrare: pentru cbtinerea unei solutii per-fuzabile M/6,
care se poate utiliza, continutul unei fiole se dilueaza (cu apa
distilata sau cu solutie de glucoza 5%) pana la un volum de 1 2 5
ml. Com-pensarea potasiului pierdut se incepe dupa corectarea
partiala a acidozei, la un filtrat renal de peste 20 ml/ora si la
electrocardiogram^ normala. D e obicei, injectarea intravenoasa
122
este necesara Tn aci-doza diabetica si Tn cazuriie cu pierderi acute
gastroin-testinale. In aceste cn?v\i. 1 0 0 - 1 5 0 miiiechivalenti de
potasiu (pana la 1 litru de solutie M/6 pe zi) constituie o
cantitate suficienta si care poate fi administrate in conditii
de securitate destul de mare.
- Lactat de Na:
- solutie 1 1 , 2 % pentru perfuzii
- fiole de 20 mi continand 20 de miiiechivalenti de Na+ si
20 de miiiechivalenti de lactat. Mod administrare: solutia dintr-
o fioia se dilueaza (cu apa dist/lata sau cu solutie de glucoza
5%) pana la un volum de 1 2 5 ml. In aceasta dilutie solutia
este M/6, izotonica cu sangele. In acidozele moderate,
corectarea dezechilibrului acidobazic se poate Tncepe si cu
lactat (Tn acidozele mai intense se administreaza Tntai
bicarbonat , Tn cele severe uti-lizandu-se, uneori, chiar o
solutie hipertonica). Cantitatea perfuzata Tn primele 24 de
ore se regleaza astfei Tncat HC0 3" seric sa creasca pana la
aproximativ 1 8 miiiechivalenti la litru. Nu se reco-manda o
corectare totala prea timpurie a acidozei, pentru a nu accepta
eventuala alcaioza repiratorie posibiia Tn timpul revenirii din
acidoza cu depletie potasica. Deticitu! sodic restant-,se
corecteaza prin injectare de clorura de sodiu.
- Multigtutin
- fiole continand solutie apoasa injectabila de: glutamat de
sodiu 2,120 g giutamat de
potasiu ■ 0,040 g glutamat de
calciu 0,0365 g / 1 0 ml
Mod de administrare: 5 - 1 0 fjole/zi, administrate Tn injectle
sau perfuzie venoasa, diluat cu solutie glu-cozata
izotonica.
- Aspatofort
- fiole de 1 0 ml continand 0,250 g dl-aspartat de sodiu si
0, 1 2 5 g vitamina 56 (clorhidrat de piridoxina) Mod de
administrare: Tn afectarea parenchimului hepatic, se
administreaza Tn perfuzie venoasa lenta (2 fiole Tn decurs de
1 ora), doza zilnica de aspar-tat de sodiu fiind de 1 g (de 2 ori
2 fiole, care se dilueaza cu 300 ml solutie de glucoza 5 % ) .
117
 Preparatul poate fi administratsi i n injectii lente intravenoase.
Doza zilnica de 1 g (4 fiole) se va injecta'Tn 2 reprize; durata
mediela tratamentului este de 21 de zile. Acelasi mod de
administrare si aceessi posologie sunt indicate in
hepatoprotectie | izotonice cu sangeie prin continutul Tn substante cristaloide.
la neoplazici traiati chimioterapeutic. In hipera-
I ml Tn decurs de 30-60 minute, urmata de Tnca 500 ml Tn
moniemte, perfuziile sau injectiile i.v, se pet repeta
de 2-4 ori pe zi, in funcfie de niveiul amoniemiei si
de starea clinica a boinavului. La nevoie doza zil-
| de 4-6 ore; durata tota.a a trata-mentului este de 2 saptamam.
nica de asparta de sodiu poate fi marita pana la 3-
I mai perfuzeaza 500 ml Tn 4-6 ore, administrandu-se apoi zilnic
4 g ( 1 2 - 1 6 fiole).
• 40/kilocorp (1 -2 g de dextran) la lichidui de perfuzie;
- Ser fiziologic
•
- fiole continand soiutie apoasa injectabila izotonica 9% I
de clorura de sodiu (0,09 g/fiola). Mod de administrare:
injectii intramusculare, subcu-tanate, intravenoase (100-250
ml) sau Tn perfuzie (500-1000 ml).
Exemple de solutii perfuzabife;
- Arginina sorbitol
Compozitie: un flacon contine 12,5 g clorhidrat de arginina, 25 g
sorbitol si apa distilata pana la 250 ml. Mod de administrare;
preparatul se adminisireaza Tn perfuzie venoasa cate 10-20
ml/Kg/zi, cu ritm de 40 de picatun pe minut, fara a depasi 200
ml/ora. Doza zilnica este de 500-1000 ml.
- Dextran 40
- este un polimer a! glucozeL cu greutatea moieculara
rnedie de 40.000 [peste 90% din moleculele sale au greutatea
rnoleculara cuprinsa Tntre 10.000 si 80.000), care se obtine,
122
prin hidroliza controlata, din dextranul nativ, produs de bacteria
Leuconostos rnesenteroides pe un substrat de zaharoza.
Dextran 40 este prezentat in forma de soiutie 1 0 % Tn
clorura de sodiu 0,9% sau Tn glucoza 5%. Ambele solutii sunt
Mod de administrare:
1. Soc, arsuri, embolie grasoasa, pancreatite, peritonite,
ileus paralitic: se perfuzeza i.v. initial o cantitate de 500-1000
cursui aceleasi'zile, continuandu-se cu 500 ml/zi timp de 5 zile.
2. Tromboze, tromboflebite, gangrena iminenta, ulcus cruris,
boala Raynaud: Tn prima zi se perfuzeaza i.v. 1000 ml Tn
decurs de 4-6 ore, iar Tn zilele urmatoare cate 500 ml in decurs
3. Chimrgia vasculara si plastica: imediat Tnainte de inrer-ventie
se perfuzeaza i.v.500 ml Tn decurs de 30-60 minute,
adminisfrandu-se Tnca 500 ml intraoperator. Postoperator se
cate 500 ml (in 4-6 ore) timp de 2 saptamani. 1
4. Intervene "pe cord deschis": se adauga 1 0 - 2 0 ml de Dextran
concentratia lui Tn lichid nu trebuie sa depaseasca 2%.
in perioada postoperatorie, se administreaza cate 500 ml Tn
30-60 de minute timp de 5 zile.
- Dextran 70 este un polimer al glucozei cu greutatea rnoleculara
medie de 70.000 (peste 90% din moleculele sale au greutatea
moieculara cuprinsa Tntre 25.000 si 125.000), care se obtine,
prin hidroliza controlata, din dextranul nativ, produs de bacteria
Leuconostoc rnesenteroides pe un substrat 4e zaharoza.
Dextran 70 este prezentat Tn soiutie 6% Tn clorura de sodiu
0,9% sau glucoza 5%. Ambele solutii sunt izotonice cu sangeie
prin continutul Tn substante cristaloide. _ Mod de administrare:
In socui hypovolemic se perfuzeaza i.v. o doza initiaia de
500-1500 ml de Dextran 70, reglandu-se viteza perfuzie! Tn
functie de starea-bolnavului. in socui grav se poate lasa ia
Tnceput preparatul sa curga liber, iar apoi viteza se stabileste
in functie de efectul asupra tensiu-nii arteriale, a frecventei
pulsului si a hematocritului (acestea nu trebuie sa scada sub
25%).
- Glucoza - valoare catorica:
soiutie 5% (izotona) 200 cal/l
soiutie 1 0 % (hipertonica) 400 cal/i
118
soiutie 20% (hipertonica) 800 cal/l Mod de administrare: Soiutie izotona (5%) se poate administra
soiutie 33% hipertonica 1320 cal/l subcutanat, intravenos sau intrarectal, cea mai uzitata fiind calea
soiutie 40% (hipertonica) 1600 cal/l intravenoasa.
Soiutie de glucoza 5% se administreaza Tn perfuzie venoasa lenta,
In cantitate de aproximativ 1 litru Tn 24 de ore, viteza perfuziei
fiind de 240-400 ml/ora (60-100 picaturi/minut).

122 119
 Soiutiiie hipertonice 10% si 20% se administreaza de asemenea in Aduiti si copii peste 12 ani, intravenos prin perfuzie 100 ml soiutie
cantitate de 1 litru in 24 ore, viteza per-fuziei variind intre 200-300 (0,500 g metronizadol) in curs de 40-60 minute, la un interval
ml/ora (50-70 de picaturi/minut}. de 6r8 ore. In functie de caz se va utiliza formula A sau B a
Soiutiiie hipertonice 33% si 40% se perfuzeaza lent, in | preparatului.
cantitate de eel mult 500 ml/24h. cu o viteza de 80-180 § Produsul poate fi diluat cu ser fiziologic sau dextroza 5%.
ml/ora (20-50 picaturi/minutJ.Pentru a prevent modifi- | Durata unei cure este de 7-10 zile si numai in cazuri deosebite
carea valorifor glicemiei tiecare soiutie de glucoza 5%, } pana. la 14 zile calea perfuzabila fiind Tniocuita imediat ce
10%, 20 % se va "tampona" cu insulina: I este posibil cu administrarea oraia sau rectala a produsului.
Cantitatea de Concentratia Pacient cu valor) Pacient cu diabet - Soiutie de clorura de sodiu 0,9%
Glucoza ■V normale ale - soiutie perfuzabila
glicemiei Un sac de PVC atoxic, apirogen, confine 250 ml, respectiv 500 ml
250 mi / 5% 2.5 u.i. 6 u.i. si 1000 ml, de soiutie apoasa 0,9% de clorura de sodiu (3,54 g
500 ml 5% 5 u.i. 12 u.i. de Na/l = 154 mEq si 5,46 g CM = 154 mEq.) Mod de
250 ml 10% 5 i.u. 12 u.i administrare:
500 mi 10% 10 u.i. 24 u.i.
Solutia se perfuzeaza lent intravenos (40-60 de picaturi/minut),
250 ml 20% 10 u.i. 24 u.i.
Tn cantitate de 100-1000 m!/24h, Tn functie de balanta
500 ml 20% 20 u.i. 48 u.i.
hidroelectrolitica.
- Manitol
Mod de administrare: Intravenos sub ATENTIE!: administrarea unei cantitati de soiutie de clorura de
forma de perfuzie. sodiu care este in exces fata de nevoiie de apa si sare ale
La adulti: 250 ml/zi manitol 20% cu un ritm de 40 pica-turi/minut; 500 organismului, de asemenea perfuzarea cu o viteza care
ml/zi manitol 10% cu un ritm de 60-70 picaturi/minut. depaseste capacitatea de acomodare a functiei circulatorit a
pacientului poate determina edeme (Tn cazuri extreme-
La copii: 10 ml/kg/zi manitol 10% cu un ritm de 10-15 \
edemul pulmonar acut) sau fenomene clinice de tipul
picaturi/minut pentru 10 kg corp. *.
insuficientei cardiace congestive.
ATENTlEi :
- Soiutie RINGER Compozitie: 1000
Preparatul se administreaza sub controiui diurezei si al :
ml confine:
electrolitilor serici.
clorura de sodiu 8,6 g
Se impune prudenta la bolnavii cu insuficienta cardiaca. :
clorura de caiciu x 6 H20 0,5 g
Este obligatorie Tncalzirea sacului cu Manitol 20% cand \
clcrura de potasiu 0,3 g
acesta prezinta cristate pana ia disparifia cristaleior - \ apa distiiata pana la 1000 ml
solutia este suprasaturata. j Mod de administrare: In perfuzie intravenoasa lenta
- Metronizadol soiutie 0,5% | (60-70 picaturi/minut), la adulti Tn doza de 500-
- soiutie perfuzabila continand: tipul A 0,500 g metron- f 1000 mi, iar la copii Tn functie de varsta si greutate
izadoi.5,47250 g glucoza farmaceutica, 0,02587 g f. corporala. - I' !
clorura de sodiu.0,2487 g acid clorhidric 0,1 N si apa j La administrarea injectiUor Intravenoase sau solu-tiilor
distiiata la 100 ml; tipul B 0,500 g metronizadol, 0,780 1. perfuzabHe vom controla (Tn mod obligatoriu): ~ aspectui solutiei
g clorura de sodiu si apa distiiata la 100 mi. | = trebuie sa fie limpede si sa nu confina particule sofide Tn
Mod de administrare: suspensie
- etanseitate'a sacului = prin comprimarea acestuia
- mcadrarea Tn termenul de valabilitate
'-'A
126 \ 120
127
- i
n
u
s
t
a
c
n
i
u
i
.
P
a
V
C
f
)
o
s
s
t
a
u
e
p
f
u
l
i
a
z
c
a
o
t
a
n
l
e
a
f
e
p
r
a
i
l
m
a
c
a
a
r
d
o
m
r
i
n
c
i