5.

Clasele de substante toxice, inflamabile, corozive

HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea
substanţelor periculoase
Substanta – element chimic şi compuşii săi în stare naturala sau obtinuti printr-un proces de
productie, continând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilitătii produsului şi orice
impuritate care deriva din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a
afecta stabilitatea substantei şi fără a-i modifica compozitia.
Definitii: 1.408 din 4 noiembrie 2008
a) substanţele şi preparatele explozive - substanţele solide, lichide, sub formă de pastă sau
gelatinoase şi preparatele care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă,
producând imediat emisii de gaze, şi care, în condiţii de testare determinate, detonează, produc o
deflagraţie rapidă sau care, sub efectul căldurii, explodează, când sunt închise parţial;
b) substanţele şi preparatele oxidante - substanţele şi preparatele care, în contact cu alte
substanţe, în special cu substanţele inflamabile, produc o reacţie puternic exotermă;
c) substanţele şi preparatele extrem de inflamabile - substanţele şi preparatele lichide care au
un punct de aprindere extrem de scăzut şi un punct de fierbere scăzut, precum şi substanţele şi
preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi presiunea mediului
ambiant;
d) substanţele şi preparatele foarte inflamabile:
- substanţele şi preparatele care se pot încălzi şi, în final, se pot aprinde în contact cu aerul
la temperatura ambiantă, fără aport de energie;
- substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o
sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume după îndepărtarea sursei de
aprindere;
- substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut;
- substanţele şi preparatele care, în contact cu apa sau aerul umed, emană gaze foarte
inflamabile, în cantităţi periculoase;
e) substanţele şi preparatele inflamabile - substanţele şi preparatele lichide cu un punct de
aprindere scăzut;
f) substanţele şi preparatele foarte toxice - substanţele şi preparatele care, prin inhalare,
înghiţire sau penetrare cutanată, chiar şi în cantităţi foarte mici, pot provoca moartea ori afecţiuni
acute sau cronice ale sănătăţii;
g) substanţele şi preparatele toxice - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau
penetrare cutanată, chiar şi în cantităţi mici, pot provoca moartea ori afecţiuni acute sau cronice
ale sănătăţii;
h) substanţele şi preparatele nocive - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau
penetrare cutanată, pot provoca moartea ori afecţiuni acute sau cronice ale sănătăţii;
i) substanţele şi preparatele corozive - substanţele şi preparatele care, în contact cu ţesuturile
vii, exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă;
j) substanţele şi preparatele iritante - substanţele şi preparatele necorozive care, în contact
imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasa, pot provoca o reacţie inflamatorie;
k) substanţele şi preparatele sensibilizante - substanţele şi preparatele care, prin inhalare sau
penetrare cutanată, pot induce o reacţie de hipersensibilizare, astfel încât, la o expunere ulterioară
la substanţă sau preparat, provoacă efecte adverse caracteristice;
l) substanţele şi preparatele cancerigene - substanţele şi preparatele care, prin inhalare,
înghiţire sau penetrare cutanată, pot produce cancer sau pot creşte incidenţa lui;
m) substanţele şi preparatele mutagene: substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire
sau penetrare cutanată, pot produce anomalii genetice ereditare sau pot creşte incidenţa lor;
n) substanţele şi preparatele toxice pentru reproducere - substanţele şi preparatele care, prin
inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, pot produce sau creşte incidenţa efectelor adverse
nonereditare asupra urmaşilor şi/sau pot afecta funcţiile ori capacitatea de reproducere masculină
sau feminină;
o) substanţele şi preparatele periculoase pentru mediu - substanţele şi preparatele care, dacă
pătrund în mediu, prezintă sau ar putea prezenta un risc imediat sau întârziat pentru una sau mai
multe componente ale mediului.

Pericol de explozie şi incendiu

Explozitivate
Nu doar substantele utilizate ca explozivi (supuşi unor reglementări şi norme speciale) ci şi alte
substante, gazoase, lichide sau solide, pot provoca explozii în amestec cu aerul, în anumite limite
de concentratie. Limitele inferioare şi superioare de explozie reprezintă intervalul de concentratii
în care amestecul dintre substantă şi aer explodează în prezenta unei surse de aprindere. Limitele
de explozie pentru gaze şi vapori se exprimă în % volum. Limitele de explozie pentru solide se
exprimă în mg/mc. Solidele inflamabile prezintă pericol de explozie dacă sunt dispersate în aer
sub formă de pulbere. Valorile limitelor de explozie se găsesc în literatura de specialitate şi în
Fişele Tehnice de Securitate.
Inflamabilitate
Substantele inflamabile sunt caracterizate în functie de temperatura (punctul) de inflamabilitate
astfel:
  inflamabile - cu temperatura de inflamabilitate peste 21˚C;
 foarte inflamabile (sau uşor inflamabile sau cu inflamabilitate ridicată) - cu temperatura
de inflamabilitate între 0 - 21˚C (sau solide care se aprind spontan la aer sau se aprind
uşor în contact cu o sursă de aprindere şi continuă să ardă după îndepărtarea sursei);
 extrem de inflamabile - lichidele cu temperatura de inflamabilitate sub 0˚C şi punct de
fierbere sub 35˚ C.
Există substante care se autoaprind în contact cu aerul, chiar în absenta unei surse de aprindere
(flacără, scânteie, suprafete supraancălzite).
Substantele oxidante (clorati, perclorati, azotati, acidul cromic, apa oxigenată, peroxizii etc) pot
degaja oxigen, element ce întretine arderea şi provoacă incendii în contact cu materialele
combustibile, în prezenta unei surse de aprindere.

Corozivitate
Substantele corozive atacă tesuturile vii distrugându-le în profunzime (arsuri chimice). Sunt
afectate în principal pielea şi mucoasele nazale,oculare şi bucale, dar în caz de ingestie este
atacat şi tractul gastro-intestinal, cu consecinte foarte grave. Corozivitatea se manifestă şi asupra
materialelor şi este un factor important în alegerea materialelor de executie a rezervoarelor de
depozitare, a instalatiilor tehnologice şi auxiliare precum şi a recipientilor de depozitare a
deşeurilor corozive.
Cele mai întâlnite substante corozive sunt acizii şi bazele tari dar în această clasă intră şi compuşi
oxidanti (ex. peroxizi).
http://www.isubuzau.ro/legislatie_insp_prevenire/Documentar%20substante%20periculoase.pdf

Eticheta ia în consideraţie toate pericolele posibile a fi întâlnite la manipularea şi utilizarea

normală a substanţelor şi preparatelor periculoase, sub forma în care acestea sunt introduse pe
piaţă, dar nu neapărat sub orice formă în care acestea pot fi utilizate în final, de exemplu, diluate.
Pericolele cele mai severe sunt evidenţiate prin simboluri, iar aceste pericole, precum şi acelea
determinate de alte proprietăţi periculoase sunt comunicate prin fraze de risc standard, în timp ce
frazele de securitate recomandă precauţiile necesare. În cazul substanţelor periculoase,
informaţiile sunt completate cu:
- denumirea substanţei, conform unei nomenclaturi chimice recunoscută internaţional, de
preferinţă denumirea utilizată în "European Inventory of Existing Commercial Chemical
Substances" - EINECS (Inventarul European al Substanţelor Chimice Existente Comercializate)
sau în "European List of Notified Chemical Substances" - ELINCS (Lista Europeană a
Substanţelor Chimice Notificate);
- numărul CE;
- datele de indentificare şi numărul de telefon ale persoanei cu sediul/domiciliu pe teritoriul
Uniunii Europene responsabile cu introducerea pe piaţă a substanţei.
În cazul preparatelor periculoase, informaţiile, sunt completate cu:
- denumirea comercială şi/sau denumirea preparatului;
- denumirea chimică a substanţei sau substanţelor prezente în preparat;
- datele de indentificare şi numărul de telefon ale persoanei cu sediul/domiciliu pe teritoriul
Uniunii Europene, responsabile cu introducerea pe piaţă a preparatului.
Anexa-1- HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008

În prezent se utilizează trei sisteme de marcaje și clase de pericol.

1. ADR