19. Ce-ar fifii:ptura-mifii:rii: Tine ...

(2/CH2)

Aceasta cantare a fost inspirata fratelui Niculita la scurt

timp dupa ie~irea din inchisoare, unde a avut parte de harul lui
Dumnezeu in mod deosebit, incat, a~a cum Israel a ie~it din
Egipt cu aur ~i argint, tot a~a, fratele Niculita aducea o
comoara de cantari duhovnice~ti, primite din partea Domnului,
primele intitulate "Canta.rile Harului".
Nu era aceasta o pricina de multumire ~i de incredere in
sine? Nu! Rota.rat ca nu! Smerit, prin aceasta cantare, pune
comoara de cantari adusa, la picioarele Domnului, ~i spune: eu
sunt nimic, iar tot ce am e harul Tau nemeritat!
Dumnezeu da har celor smeriti, dar cei smeriti, nu sunt
smeriti pentru ca sa primeasca har, ci pentru ca i-a cople~it
dragostea lui Dumnezeu, ~i fata de cat a dat dragostea Tatalui
nostru, orice am face noi pentru El, orice I-am jertfi, este
nimic, nimic, nimic !
Cand a fost compusa aceasta cantare, a venit in vizita la
fratele Niculita, fratele Aurel Popescu ~i sora Valerica de la
Bucure~ti, iar fratele Niculita le-a cantat cantarea.
Sora Valerica a fost atat de entuziasmata, incat a
exclamat imediat: " - Frate Niculita, , nu-ti
, dai seama ce
cantare frumoasa ai campus!"
Este frumoasa fiindca acorda toata slava numai
Domnului Isus Hristos, Mantuitorul nostru slavit!
Aceasta cantare este asemenea mirului de nard al
Mariei din Betania, care a umplut casa de miros ~i a adus atata
bucurie Domnului Isus, inaintea jertfei Sale. Ce minunata este
dragostea smerita, care se socote~te "un fericit nimic I ce-
adora Ve~nica Jubire! ", cum scrie fratele Ioanid in cantarea:
"Din zi fn zi ma vad mai mic ... "
~i ce este mai frumos, este faptul ca fratele Niculita a
ramas pana la sfar~it in starea aceasta smerita. ·
Slavit sa fie Domnul !
 Ce-ar fi faptura-mi fara Tine ...
# Andantino ·

I* iJJJIJ. a A iJ 4±)U j_j!.O .0 I

t*
Ce'ar fi fap - tu - ra'mi fa - ra Ti - ne, Man-tu - i - to - rul meu sla -

r~M E f' 1 Iu QI r 4 I j J J. 0I
#

1,• .a a It w r r 11 o o Ir A
\/it? Ce'a~ fi de n'ai fi Tu in mi - ne, cu ha - rul

Tau ne- mar - gi - nit? Ac:. fi , un bul - ga - re de ghea-ta ,

#>
I~ PEc· ! IQ c:J IFffl Ef'; 18 J71 I
y ''

un chip de hu - ma fa - ra via - ta, 1

0 stan-ca'n- va - lu - i - ta'n

I u r 4 I Ji J J. j I £ 1 f 1 I J ffib II
cea - ta, ~i'o neap - te fa - ra di - mi - nea - ta.

Ce-ar fi faptura-mi fara Tine, . ,

,A~a a~ fi !... Dar slava Tie
Mantuiterul meu slavit? Tu-mi e~ti a vietii bogatie,
Ce-a~ fi de n-ai fi Tu in mine, cemoara harurilor vie,
cu harul Tau nemarginit? ce ma inunda pe vecie!. .. ,
- A~ fi un bulgare de gheata, Eu n-a~ ~ti azi ce-i stralucirea
un chip de huma fara viata, vietii-ti mii ~i mii de fete,
e stanca-nvaluita-n ceata, ~i n-a~ fi cunescut iuoirea
~i-e neapte fara dimineata! cu-nfiorari ~i frumusete!

A~ fi un far fara lumina, De n-ai fi fest Tu, Bunatate I

A

pustie de nisipuri plina, lrricepatorule a toate, ·

cu vanturi fara de hedina, cu taine-adanci ~i minunate,
cu ~erpi ~i scerpii ce-nvenina!, ce totul vrea ~i totul peate!. ..
A~ fi e albie uscata, Tu m~ai suit in slavi divine
'
pe unde-a fest un rau edata, din lecu-ntunecatei tine ...
o frunza smulsa ~i purtata lsuse, sunt ce sunt, prin Tine,
cu nici un rest, prin lumea teata! ~i-acum ~i-n veacul care vine!