Instituția Publică Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu”

Referat la Limba și lit. română

PREDICATUL

Elev: Covalenco Andreea , cl. V-A

Profesor: Tatiana Iordăchescu

Chișinău, 2018
Predicatul este partea principală de propoziție, de care depinde existența unei propoziții și care
conferă subiectului o acțiune, o caracteristică, o stare sau o însușire. În general predicatul
indică ce face, ce este, cum este subiectul.

Predicatul răspunde la întrebările: ce face? cine este? ce este? cum este?

 Copilul merge voios spre școală.
 Mașina aceasta este frumoasă.

În propoziții predicatul are cel mai important rol, motiv pentru care primul pas în analiza unei
propoziții este identificarea predicatului, urmat de identificarea subiectului.

Clasificarea predicatelor

După verbul prin care sunt exprimate, predicatele sunt de două feluri: predicate
verbalesau predicate nominale.

Predicatul verbal este exprimat, în general, printr-un verb cu înțeles de sine stătător și răspunde
la întrebarea ce face?.

 Copilul mănâncă cu poftă toată mâncarea din farfurie. (ce face? – mănâncă)

 Vorbește apăsat și privește în același timp spre elev. (ce face? – vorbește, privește)

Predicatul nominal este exprimat printr-un verb care nu are înțeles de sine stătător, însoțit de
diferite părți de vorbire și răspunde la întrebările: ce este? cine este? cum este?

 Meseria este brățară de aur. (ce este? – este brățară)

 El este profesorul nostru. (cine este? – este profesorul)
 Cartea este frumoasă. (cum este? – este frumoasă)

Mijloace de exprimare

Părțile de vorbire prin care poate fi exprimat un predicat sunt: verb, locuțiune verbală, verb
copulativ, adverb, locuțiune adverbială predicativă, interjecție predicativă.

Locul predicatului în propoziție

Predicatul nu are un loc fix în propoziție. Poate sta atât la începutul sau sfârșitul propoziției, cât
și în interiorul acesteia. Vezi și locul numelui predicativ în propoziție.

 Elevul învață pentru acest examen.

 A.Predicatul Verbal

Predicatul verbal se exprima prin :

1.Verb la moduri personale : indicativ , conjunctiv , conditional optativ , imperativ , la toate cele
trei diateze :activa, reflexiva, pasiva.

  a)Indicativ
Prezent  :  -Baiatul meu citeste o revista .(diateza activa)

                -El isi aminteste de vacanta . (reflexiva )

                -Poezia este compusa de tine . (pasiva)

Imperfect  : -Noi mergem catre scoala. (activa)

                   -El se gandea la examen. (reflexiva)

                    -Cantecul era interpretat la pian de doi copii.(pasiva)

Perfect Simplu  :  -Tu citisi repede scrisoarea .(activa)

                             -Ea se gandi la prietenii ei .(reflexiva)

                             -Poezia fu recitata de acesta .(pasiva)

Perfect compus  : Tu ai cumparat o carte.(activa)

                             El s-a spalat pe cap.(reflexiva)

                             Casa a fost zugravita de mine.(pasiva)

Mai mult ca perfectul : Voi admiraserati indelung aceste rochii.(activa)

                                      Noi ne amintiseram de prietenii nostrii.(reflexiva)

                                      Cartea fusese citita deja de tine.(pasiva)

Viitorul I : Eu voi cumpara o carte.(activa)

                  Tu te vei imbraca elegant.(reflexiva)

                  Poezia va fi recitata de autor.(pasiva)

Viitorul II : Tu vei fi vazut spectacolul.(activa)

                    Ea se va fi imbracat cu rochia alba.(reflexiva)

                    Cartile acestea vor fi fost citite de noi.(pasiva)

Viitorul popular : Tu o sa mergi la teatru.(activa)

(perifrastic)           El o sa-si aminteasca de noi.(reflexiva)

                             Cartea o sa fie citita de elev.(pasiva)

b) Conjuctivul :

Prezent :  (eu)sa citesc aceasta carte.(activa)

                 (tu)sa-ti amintesti de parinti.(reflexiva)

                 (el)sa fie respectat de prieteni.(pasiva)

Perfect :   (eu)sa fi citit aceasta carte.(activa)

                 (tu)sa-ti fi amintit de parinti.(reflexiva)

                 (el)sa fi fost respectat de prieteni.(pasiva)

c) Conditional optativ  :

Prezent : As citi aceasta carte.(activa)

               Mi-as aminti de parinti(reflexiva)

               El ar fi respectat de prieteni.(pasiva)

Perfect : A-s fi citit aceasta carte.(activa)

              Mi-as fi amintit de parinti.(reflexiva)

              El ar fi fost respectat de prieteni.(pasiva)

 d)Imperativ : Citeste !  Cititi ! (activa)

Spala-te ! Spalati-va ! (reflexiva)

 Fii respectat ! Fiti respectati ! (pasiva)

Predicatul verbal poate avea forma afirmativa sau negativa, dupa cum este insotit sau nu de
adverbul de negatie « nu ».Daca predicatul este insotit de adverbul de negatie « nu »,spunem ca
el este la forma negativa.Adverbul « nu » este simpla marca a formei verbului, nu are functie
sintactica si nu schimba flexiunea sau functia sintactica a verbului.

   

Exemple : Eu nu citesc, tu nu te speli, el nu este respectat de prieteni.

            2.Locutiuni verbale, cu verbul component la un mod personal

           Locutiunile verbale sunt grupuri de cuvinte in structura carora intra un verb, au inteles
unitar si se comporta morfologic si sintactic ca un verb :a-si aduce aminte(a-si aminti), a-si baga
mintile in cap (a se cuminti), a o lua la sanatoasa(a fugi) etc.                   6

De frica lupului, noi am luat-o la sanatoasa.

Nu-ti mai aduceai aminte de fostii colegi. (nu-ti aminteai)

3.Interjectii predicative : Interjectia are valoare verbala, deci poate forma predicat
verbal.

Iepurile tusti ! din tufis. ( a sari)   Tu poc ! o palma.

            4. Verbul « a fi » cand inseamna : a exista, a se afla, a se gasi, a se petrece, a se intampla,
a consta, a valora, a se duce, atrai, a-si avea originea, a dura etc.

            La facultatea noastra sunt studenti straini.

            Caietul este pe masa.

            In acest magazin este marfa proaspata.

            Cat e kilogramul de cartofi ?

            5.Adverbe si locutiuni adverbiale predicative : desigur, fireste, posibil, probabil,

natural, evident etc.

            Fireste 1/ca te voi astepta in gara.2/    1=PP 2=SB

            Lipsa predicatului verbal sau nominal

                 In anumite enunturi, predicatul verbal sau o parte din predicatul verbal ori nominal
(verb auxiliar, verb copulativ, sau nume predicativ) poate lipsi, fara a afecta comunicarea.Partile
lipsa se subinteleg din context.

a)      Predicatul verbal poate lipsi :

-in propozitii cu valoare imperativa :

            Alarma !,Foc !,Hotii !, Pericol de moarte !, Pericol de electricitate ! etc.

-predicat verbal exprimat intr-o propozitie anterioara :

            Copilul fuge prin gradina 1/si catelul dupa el. 2/

            Pentru propozitia 2, predicatul este verbul « fuge » subinteles din context.

-verbul auxiliar lipseste :

            Ai citit 1/ si invatat toata cartea 2/ (ai invatat)

            b) O parte a predicatului verbal poate lipsi :

-verbul copulativ lipseste :

            Baiatul era inalt si frumos, iar sora lui, cuminte si ascultatoare (era cuminte si

ascultatoare).

-numele predicativ lipseste :

            Daca esti serios, si eu sunt. (sunt serios)

            Pentru ca tu te-ai facut medic, si eu ma fac. (medic)

            Lipsa predicatului verbal sau a verbului copulativ este marcata grafic in propozitie prin
linia de pauza sau virgula.

            In fata mea- padurea deasa, in spate, prapastia.

            In fata mea era padurea deasa, in spate se gasea prapastia.                                          7

B.Predicatul Nominal

Predicatul Nominal se exprima prin verbe copulative si nume predicative.

Verbele copulative sunt verbele care nu pot forma singure predicatul, adica nu au putere de
predicatie, propozitia este incompleta daca nu se adauga un nume predicativ, care
indica, numeste ce este, cum este, cine este (devine, ajunge, pare,etc.) subiectul.

Se mai numesc verbe nepredicative . Ele sunt : a fi, a deveni, a se numi, a iesi, a se face,
a ajunge, a ramane, a se naste, a parea, a insemna, a constitui.

Exemplu :El este elev. Tu vei deveni inginer.

(n-ar avea inteles propozitiile daca am spune : El este. El va deveni.De aceea e necesar
numele predicativ.)

Nota bene  ! In anumite situatii verbele copulative devin predicative, formeaza singure
predicatul.

Verbul «a fi » este predicativ cand are sensurile :

 -a exista, a se afla, a trai

           Exemplu :

 Era odata o baba.(traia)

-a se intampla :Ce-o fi o fi.

-a trece (despre timp) : Sunt multi ani de atunci.

-a costa : Merele sunt opt lei.

-a dura : Cat va fi pamantul..

-a se duce : Am fost la rau.

Verbele « a ajunge », « a ramane », « a iesi » nu sunt copulative in urmatoarele situatii :

A ajuns acasa. A iesit din casa. A ramas acasa.

Numele predicativ

            Este partea de vorbire care ajuta la formarea predicatului nominal, se exprima prin :

-substantiv la Nominativ,Genitiv, Acuzativ :

                        El este elev.(N)

                        Caietele sunt ale Irinei.(G)

                        Florile sunt pentru Cristina.(Ac)

-adjectiv : Tu esti harnic.

-numeral de diferite feluri :

                        Banca lui este a doua.

                        Voi sunteti doi.

                        Au ramas cate trei.

-pronume de diferite feluri :

                        Tu esti acela.(pronume demonstrativ)

                        Florile sunt pentru tine.(pronume personal)                                            8

-verbe la moduri nepesronale :

                        Infinitiv : Dorinta lui este de a citi.

                        Supin : Fapta ta este de laudat.

-adverbe :Ea este altfel.

-interjectii :Este vai de el.

Numele predicativ poate fi :

-simplu

-multiplu(cand se exprima prin mai multe parti de vorbire)

Exemplu

            Fata babei era sluta, lenesa, rea.

Acordul predicatului cu subiectul

Predicatul verbal se acorda cu subiectul in persoana si numar :

            El citeste.(persoana a-III-a, singular, ca si subiectul)

Predicatul nominal

-verb copulativ-in persoana si numar

-nume predicativ- in gen, numar,caz

            Acordul predicatului nominal cu subiectul multiplu 

-cand elementele subiectului sunt nume de fiinte, genul masculin este cel care se impune :

            Monica si Victor sunt veseli.

-cand subiectul multiplu este exprimat prin substantive de genuri diferite, la plural, si nu sunt
nume de fiinte, substantivul subiect cel mai apropiat de verb impune forma numelui predicativ :

            Muntii si campiile sunt frumoase.

            Salcile si stejarii sunt ramurosi.

Predicatul este partea principala de propozitie, fara de care o comunicare nu se poate realiza, si
care atribuie subiectului o actiune, o stare, o insusire, o calitate.