Sunteți pe pagina 1din 35

Infecţii asociate ingrijirilor/asistentei

medicale - situatia din Romania

Lector univ. dr. Cîrnațu Daniela, Universitatea de Vest


Vasile Goldiș din Arad
Medic igienist, Centru Regional de Sănătate Pubilcă
Timișoara
Termeni utilizaţi
• infecţie intraspitalicească (în spital)
• infecţie interioară (în instituţie)
• infecţie iatrogenă (prin act medical)
• infecţia nosocomială * = nosokomeion
(Gr.: nosos = boală), komeo = a avea grijă)
* nosocomialitatea include iatrogenia!
• infecţie asociată ingrijirilor/asistentei
medicale (IAIM)

- 2
Infecţii asociate ingrijirilor/asistentei medicale
(healthcare-associated infections)

 IAIM-HCAI - Servicii de ingrijire de


lunga durata (long term care setting) si
in ambulator
 Infectie nosocomiala - HAI (hospital-
acquired infection) - serviciu de ingrijire
de scurta durata (acute care setting)
Definitia infectiei nosocomiale
 Infecţia nosocomială (IN) este infecţia contractată în
unităţi sanitare cu paturi (de stat şi private), care se
referă la orice boală infecţioasă ce poate fi recunoscută
clinic şi/sau microbiologic şi pentru care există dovada
epidemiologică a contractării în timpul spitalizării
/actului medical sau manoperelor medicale, care
afectează fie bolnavul - datorită îngrijirilor medicale
primite, fie personalul sanitar - datorită activităţii sale şi
este legată prin incubaţie de perioada asistării medicale
în unitatea respectivă, indiferent dacă simptomele bolii
apar sau nu apar pe perioada spitalizării.
ORDIN Nr. 916 din 27 iulie 2006
Normele de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor
nosocomiale în unităţile sanitareMINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
-PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 759 din 6 septembrie
2006
INFECŢIA asociata asistentei/ingrijirilor
medicale (IAAM)

Patologia infecţioasă câştigată de o persoană în urma


suportării sau acordării asistenţei medicale, în cursul
spitalizării sau în condiţii de ambulator, patologie care
nu este în incubaţie sau manifestă în momentul
respectiv.

IN = rezultanta interacţiunii organism-


microorganism-mediu
Infecţii asociate ingrijirilor medicale
(health-care associated infections)

 Sunt IAIM
Infecţiile nou-născutului câştigate în urma trecerii prin canalul
genital matern (sepsis neonatal cu SGB).
 Nu sunt IAIM:
 Infecţiile transmise transplacentar: eg. sifilis congenital,
rubeolă congenitală, infectie cu CMV evidente la 48 ore dupa
nastere
 Extinderea infecţiei prezente la momentul internării cu
exceptia identificarii unui alt microrganism: eg. varicela în
evoluţie
 Complicaţia unei infecţii prezente la internare: encefalita
gripală la un pacient internat cu gripă
 Reactivarea unei infectii latente - herpes zoster, boala
citomegalica sistemica
 IAIM este o manifestare localizata sau
sistemica ce apare ca urmare a prezentei
unui agent infectios sau factorilor de
agresiune (toxine) produse de acesta.
 Este necesara demonstrarea faptului ca
infectia nu a fost prezenta sau in
incubatie la momentul prezentarii in
serviciul de asistenta medicala de scurta
durata.
Nu sunt infectii

 Colonizarea - prezenta de microorganisme pe piele, mucoase,


plagi deschise, excretii sau secretii care nu demonstreaza
prezenta de semne clinice sau simptome

 Inflamatia - raspunsul tisular la agresiune sau stimul


neinfectios (chimic)
13 tipuri de infectii asociate
ingrijirilor medicale

 Infectii de tract urinar


 Pneumonii
 Infecţii de tip bacteriemic/sepsis (bloodstream infections)
 Infecţii de plagă chirurgicală
 Infectii articulare si osoase
 Infectii ale SNC
 Infectii cardiovasculare (endocardita, mediastinita)
 Infecţiile cavităţii bucale (stomatită, glosită, parodontită)
 Sinuzitele
 Infectii ORL, ale cavitatii bucale si ochiului
 Infectii gastrointestinale
 Infectii de tract respirator inferior
 Infectii ale tractului genital
 Infectii ale pielii si tesuturilor moi
 Infectia sistemica
IMPORTANŢA INFECŢIILOR
NOSOCOMIALE
- medicală / clinică (individuală)
- epidemiologică (populaţională)
- economico-socială
Costul IN
costul direct
terapia antibiotică
raţionalizarea supravegherii microbiologice
protecţia personalului
Epidemiologia IN
1. Factorii etiologici (determinanţi, cauzali)
 Microorganisme oportuniste sau patogene

2. Factorii epidemiologici principali (primari,


obligatorii)
 Izvorul de infecţie

 Căile de transmitere ale agentului infecţios

 Receptivitatea colectivă

3. Factorii epidemiologici secundari (de mediu)


 Naturali
 Economico-sociali
 Biologici
 Modul de manifestare populaţionala a IN
 Prevenirea şi combaterea IN
Factorii epidemiologici primari
Factor
cauzal
infecţios

Izvor de Organism
infecţie -Mod de transmitere receptiv
Cale de Poarta de
eliminare intrare

13
Etiologie

 Microrganisme oportuniste, cert patogene


 Bacterii, virusuri, fungi, paraziţi
 Provenienţă endogenă şi exogenă
Clasificarea IN in funcţie de sursa de agent
cauzal infecţios

A. IN endogene ← microorganisme proprii (mai ales din flora


gastrointestinală, cutanată, respiratorie), în condiţii de rezistenţă
scăzută a organismului la infecţii

B. IN exogene ← microorganisme cu sursa externa, provenind:


- de la personalul de îngrijire
- de la un alt pacient

- din mediul spitalicesc

- din alimente

- din medicamente (soluţii perfuzabile)

- de pe instrumentar medical (seringi, ace, catetere ş.a.).


Alte rezervoare de infecţie şi căi posibile de
transmitere

- apă: de spălat, din vaze de flori, din aparatura medico-chirurgicală etc.;

- aer: consecinţa prezenţei umane


• provenienţă cutanată sau rinofaringiană
• contaminarea aerului proporţională cu densitatea, caracteristicile şi durata
prezenţei umane
• agitaţia creată de către personalul medical în cursul activităţii permite
menţinerea germenilor în suspensie, cu posibilitatea sedimentării ulterioare a
particulelor purtătoare, care se regăsesc pe sol şi pe suprafeţe;

- materiale medical
- lenjerie
- deşeuri
Transmitere
- toate modalităţile de transmitere pot
fi incriminate:
- mâna “murdară” !!!!!!!!!
- sânge, alte produse biologice
- obiecte / instrumentar medical
- aer
- apă
- alte elemente de mediu
- vectori animaţi (insecte, rozătoare etc.)
Receptivitate / susceptibilitate
Depinde de:
Rezistenţa antiinfecţioasă individuală
– specifică: imunitatea castigata prin imunizari
artificiale sau naturale
– nespecifică (ex. integritatea morfologică şi
funcţională a tegumentelor şi mucoaselor)
– vârste extreme

– comorbiditati

Microorganismul
- patogen
- oportunist
- doza infectantă/porti de intrare
Receptivitatea
 Toate condiţiile de imunosupresie tranzitorie
sau de durată:
 Boli cronice
 Infecţia cu HIV
 Imunosupresie indusă la transplantaţi de
organe solide sau hematologic
 Politraumatizaţi
 Stări critice cu susţinere prelungită

 Imunosenescenta sau imaturitatea


imunologică la nou-născut.
Clase de risc pentru IN dupa susceptibilitatea
persoanei asistate si tipul de interventie

Nivel de risc Particularitatile Caracteristicile


pacientilor interventiei
REDUS Imunocompetenti Neinvaziva
Fara patologie asociata Fara expunere la
produse biologice
MEDIU Infectii preexistente Proceduri invazive:
Factori de risc cateter venos periferic,
individuali: varsta, boli sonda urinara
asociate Expunere la produse
biologice
CRESCUT Imunodeficienta Interventii chirurgicale
Factori de risc: Proceduri invazive-
politrauma, cateter venos central
transplantati Intubare orotraheala
Factorii epidemiologici secundari
economico - sociali

 acte medicale invazive diagnostice sau terapeutice (transplant de


organ, implante, cateterisme etc)
 utilizarea frecventă/prelungită a chimioterapiei antiinfecţioase
 durata mare de spitalizare
 circuite nefuncţionale
 personal numeros şi nivelul de pregătire profesională
 lipsuri materiale: dezinfectante, materiale sanitare, materiale de unică
folosinţă.

Riscul de apariţie al IAIM după tipul de serviciu medical


ATI • Pediatrie • Maternitate • Chirurgie

21
Particularităţi actuale ale IAIM
Etiologie: agenţi antiinfecţioşi bacterieni – selectarea tulpinilor
rezistente şi multirezistente
 S. aureus meticilino-rezistent

 Enterococii rezistenţi la vancomicină

 P. aeruginosa, Enterobacteriaceae cu rezistenţă la chinolone,

cefalosporine, carbapenemi
Transmitere: tratamente parenterale /chirurgicale /investigatii
invazive
Receptivitate: pacienţi cu imunosupresie
 tratamente imunosupresoare

 pandemia SIDA

22
Mediul neanimat in facilitarea
transmiterii
- X reprezinta situri de cultivare a EVR
13 tipuri de infectii asociate
ingrijirilor medicale

 Infectii de tract urinar


 Pneumonii
 Infecţii de tip bacteriemic/sepsis (bloodstream infections)
 Infecţii de plagă chirurgicală
 Infectii articulare si osoase
 Infectii ale SNC
 Infectii cardiovasculare (endocardita, mediastinita)
 Infecţiile cavităţii bucale (stomatită, glosită, parodontită)
 Sinuzitele
 Infectii ORL, ale cavitatii bucale si ochiului
 Infectii gastrointestinale
 Infectii de tract respirator inferior
 Infectii ale tractului genital
 Infectii ale pielii si tesuturilor moi
 Infectia sistemica
Localizarea IAAM – situatia in Europa (CDC EU, 2018)
IAAM –sectii ATI
Germeni IAAM sectia ATI
Germeni IAAM sectii chirurgicale
Concluzii
 IAAM sunt infectii prevenibile, dar nu in totalitate prevenibile

 Impactul IAAM este in primul rand pe starea de sanatate a


pacientului, dar si pe consumul de antibiotice, resurse umane si
materaile din sistemul sanitar

 Numarul de infectii ramane mult subraportat

S-ar putea să vă placă și