Capitolul | Cercetarea la fata locului 1. Nofiune, caractere, sarcini 11. Noflune Cercetarea la fata locului este o activitate procedurald desfaguraté de organele judiciare cu respectarea regulilor elaborate de tehnica si tactica criminalistica. Scopul principal al acestei activitati este descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor create de faptuitor, a mijloacelor si instrumentelor folosite, precum si clarificarea impre- jurarilor in care s-a sAvarsit o infractiune ori s-a produs un eveniment cu implicatii de natura judiciaré. Locul savérsirii infractiunii reprezint sursa cea mai importanta de obfinere a unor informafii obiective despre fapti, fAptuitor si imprejurarile in care acesta 4 actionat si de aceea cercetarea la fata tocului contribuie in mod hotarator la aflarea adevarului, Cercetarea la fata locului asigura perceptia nemijlocita a ambiantei locului comiterii infractiunii, chiar dacd savarsirea acesteia nu a fost insotiti de producerea unor modificari materiale, sau desi insotit de asemenea transformari, acestea au facut obiectul unor constatiri nemijlocite in faza de inceput a procesului penal (faza de urmarire)', Ea ofera organului de urmérire penala sau instanjei de judecat& (atunci cand aceasta din urma se deplaseaza la locul savarsirii infractiunii) posibilitatea de a-si forma o imagine exact despre particularititile acestui loc si imprejurarile in care s-a produs fapta sau evenimentul. Desi Codul de procedura penala nu enumera cazurile in care se efectueaz’ cercetarea la fata locului, aceasta activitate este obligatorie ori de cate ori modul de operare folosit la sAvargirea infractiunii este de natura si conduc& la aparifia unor urme sau mijloace materiale de proba. Asa cum se arat in literatura de specialitate, probele evidentiate cu acest prilej sunt prin natura lor, entitati extra-procesuale, insi prin reglementarea lor in cadrul procesului penal, dobandese caracterul de categorii juridico-penale”. Textul de lege prevede cd cercetarea la fata locului se efectueaz atunci And este necesar s4 se faci constatari cu privire la situatia locului sAvarsirii infractiunii, si se descopere gi sa se fixeze urmele infracfiunii, sA se stabileasc& pozitia gi starea mijloacelor materiale de probii gi imprejurarile in care infractiunea a fost sivargit’’, Cercetarea la fata locului se efectueaza atat in cursul urméaririi penale, cAt si in faza de judecata. in faza de urmarire penal, se dispune prin rezolutie motivata. in faza de judecata, cercetarea se dispune prin incheiere, dupa inceperea cercetirii judecatoresti* si poate fi efectuat atét de instanta de fond, cAt si de instanta care rejudecd cauza dupa casare. "A. Ciopraga, I. Iacobuyl, Criminalistica, Ed. Chemarea, lasi 1997, p. 238. ? V. Dongoroz si colaboratorti, Explicapt teoretice ale codului de procedura penaldi roman, Partea Shag aeCapitolul | Cercetarea la fata locului 1. Nofiune, caractere, sarcini 1.1. Nogiune Cercetarea la fafa locului este o activitate procedural desfisurati de organele jiidiciare cu respectarea regulilor elaborate de tehnica gi tactica criminalistica. Scopul principal al acestei activitati este descoperirea, fixarea gi ridicarea urmelor ‘route de fiiptuitor, a mijloacelor gi instrumentelor folosite, precum si clarificarea impre- junirilor in care s-a savarsit o infractiune ori s-a produs un eveniment cu implicatii de jwlurh judiciaré. Locul savargirii infractiunii reprezinti sursa cea mai important de objinere a unor informatii obiective despre fapta, faptuitor si imprejurdrile in care acesta # wefionat gi de aceea cercetarea la fata tocului contribuie in mod hot&rator la aflarea levarului, Cercetarea la fata locului asigura perceptia nemijlocita a ambiantei locului comiterii iniractiunii, chiar dacd savarsirea acesteia nu a fost insofit’ de producerea unor Mmodificdri materiale, sau desi insotit’ de asemenea transformari, acestea au facut obiectul ior constatari nemijlocite in faza de inceput a procesului penal (faza de urmirire)'. Ea olen organului de urmarire penala sau instanfei de judecata (atunci cAnd aceasta din se deplaseaza la locul sav4rsirii infractiunii) posibilitatea de a-si forma o imagine i despre particularitatile acestui loc si imprejurarile in care s-a produs fapta sau evenimentul. Desi Codul de procedura penali nu enumera cazurile in care se efectueaza cercetarea ln fifa locului, aceasta activitate este obligatorie ori de cate ori modul de operare folosit la sivarsirea infractiunii este de natura si conduca la aparitia unor urme sau mijloace muteriale de proba. Asa cum se arata in literatura de specialitate, probele evidentiate cu acest prilej sunt prin natura lor, entitati extra-procesuale, ins& prin reglementarea lor in cndrul procesului penal, dobandese caracterul de categorii juridico-penale”. Textul de lege prevede cA cercetarea la fafa locului se efectueazi atunci cénd este hecesar s& se fack constatiri cu privire la situatia locului sivarsirii imfractiunii, s& se dlescopere gi si se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor tnateriale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita’. Cercetarea la fata locului se efectueaza atat in cursul urmiririi penate, cat si in faza de judecats. In faza de urmiarire penal, se dispune prin rezolufie moti-vata. in faza judecata, cercetarea se dispune prin incheiere, dupa i inceperea cercetrii judecatoresti* poate fi efectuat& atét de instanta de fond, cat si de instanta care rejucHecd cauza dupa casare. ' A. Ciopraga, I. lacobuti, Criminalistica, Ed. Chemarea, lasi 1997, p. 238. * V. Dongoroz gi colaboratorii, Explicayii teoretice ale codului de proceduré pexaldé roman, Partea generalat, vol. I, Ed. Academici Roméne, Bucuresti, 1975, p. 293. * Art. 129. pr. pen. “Em. Stancu, Tratat de criminalisticd, ed. a V-a revazutd si addugiti, Ed. Universal Juridic, Bucuresti, 2010, p. 358,16 Criminalistic’ Agadar, cercetarea la faja locului poate avea un caracter inijial atur cind se sfectueazi imediat dupa sivargirea infractiunii, sau unul complementar, cind are loc in sursul judecdfii, Daca se efectueazii in cursul judecatii, obieetivul prioritar al cercetiril te acela de a permite instantei de judecati si perceapa in mod nemijlocit imprejurarile in care a actionat fAptuitorul, si particularitatile topografice ale locului in care s-a savéirgit infractiunea. in acest caz este putin probabilA descoperirea unor probe relevante pentru sflarea adevarului, deoarece locul faptei suferi modificdri ca urmare a scurgerii timpului ori a actiunilor intentionate intreprinse de persoanele interesate, iar urmele se pot degrada datorita caracterului lor perisabil. Desi din redactarea textului de lege care reglementeaza aceasta activitate s-ar putea intelege c& ea trebuie desfasurata doar in cazul in care s-a stivarsit 0 infractiune — ceea ce implicit presupune inceperea urméririi penale — cercetarea la faja locului se impune a fi efectuat gi in calitate de act premergator, deoarece un numar insemnat de fapte sau evenimente aduse la cunostinta organelor judiciare, nu cad sub incidenja legii penale. Or, pentru a constata existen{a unor astfel de situatii, datele din cuprinsul actului de sesizare sunt de cele mai multe ori insuficiente, fiind necesar si se efectueze o serie de acte premergitoare, printre care cercetarea la fata locului este extrem de edificatoare, daci se are in vedere cA urmele gi mijloacele materiale de proba descoperite cu acest prilej sunt hotardtoare pentru elucidarea imprejurarilor in care s-au produs. Avem in vederea aici cercetarea la fata locului care se efectueaza in catastrofe, in- cendii produse din cauze naturale, sinucideri, vatamari ale integritatii corporale provocate prin autolezare, morfi suspecte ori a c&iror cauzA este necunoscuta, disparifii de la domiciliu ete. Desfasurand activitatile de investigare criminalisticd a locului in care s-au produs astfel de evenimente, organul de urmarire penal are posibilitatea si stabileasci daca exist vreuna din situatiile prevazute de lege, care impiedicd inceperea urmiririi penale. Actele incheiate cu acest prilej vor fi inaintate procurorului cu propunere de neincepere a urmiaririi penale', La fel de necesara este aceasta activitate si atunci cand trebuie sa se stabileasca identitatea victimelor in caz de cutremure majore, inundafii, catastrofe aeriene, maritime etc. Necesitatea efectuirii cercetirii la fata locului in cazul producerii unor evenimente sau fapte care nu constituie infractiuni, este subliniatd si de faptul ca ca elucideaza o serie de imprejurari care intereseazi nu numai dreptul penal, ci si alte ramuri ale dreptului, in special dreptul civil. Astfel, prin cercetarea la fata locului se stabilese inclusiv cauzele care au generat evenimentul, intinderea pagubelor materiale rezultate etc., aspecte care intereseazA indeosebi in materia asiguririi de bunuri mobile si imobile. De altfel, insasi denumirea data de art. 129 C, pr. pen., respectiv de ,,cercetare la fata locului”, denotd c& legiuitorul a avut in vedere posibilitatea efectuarii ei gi in alte situafii decat in cazul savarsirii de infractiuni. De aici decurge si diferenta dintre sintagma destul de restrictiva de ,,loc al savarsirii infractiunii” consacrati de textul articolului pentru a sublinia obligativitatea acestei activitati in cazul savarsirii de infractiuni, si cea de ,,fata locului”, folosité pentru a denumi aceasta activitate procedural si a desemna cd ea se impune a fi efectuata inclusiv pentru a constata inexistenta faptelor penale gi a elucida imprejurarile in care au avut loc. Afirmatia este sustinut’ gi de reglementirile Codului de proceduri civila care arata yA Wu cazul in care instanja va socoti de trebuinga, va putea hotiri cain intregul ei sau dual unul din magistrati si meargd la fata locului spre a se limuri asupra unor Wwprejuriri de fapt', In asemenea situatii, cercetarea la fata locului se va face cu citarea panilor’. Cervetarea la fata locului se efectueaz’ in prezenta martorilor asistenti, exceptand ewnurile in care aceasta nu este posibil. Despre motivele care au impiedicat prezenta wuitorilor asistenti la cercetare, se va face mentiune in procesul-verbal incheiat de ganul judiciar. Majiunea pentru care legiuitorul a considerat necesar si asigure prezenta martorilor sistent este dati de faptul cA, semnaturile pe care acestia le depun pe procesul-verbal eute consemneaza’ rezultatele acestei activitati, precum gi pe ambalajele in care sunt inroduse urmele si mijloacele materiale de proba ridicate cu acest prilej, constituie o modalitate auxiliaré de certificare a constatirilor ficute de organul judiciar, ceea ce seduce considerabil posibilitatile de substituire a probelor descoperite. Dned organul de urmarire penald consider’ necesar, cercetarea se efectueazi in jWevenja partilor. Neprezentarea parfilor legal instiingate, nu impiedica efectuarea voreetivii, In situatia in care invinuitul este retinut sau arestat si nu poate fi adus la vetweture, i se aduce la cunosting& ci are dreptul sa fie reprezentat, iar daca solicita eoasta, Se iau masuri s& i se asigure reprezentarea. in acest fel, invinuitul/inculpatul isi fwnte exercita dreptul la aparare pe tot parcursul urmaririi penale. Daci cercetarea la fata locului se efectueaza de instanta de judecata, aceasta are loc ou) cltarea partilor si in prezenta procurorului, cnd participarea acestuia la judecata este oblipatorie. Ori de cate ori este necesar, organul judiciar care efectueaz& cercetarea la fata locului poate interzice persoanelor care se afl sau vin in perimetrul examinat, sa eomunice intre ele sau cu alte persoane, ori si plece inainte de terminarea cercetarii. In ceea ce priveste intinderea perimetrului care trebuie investigat din punct de vedere criminalistic, trebuie aratat ca indiferent de terminologia folosité — ,,fata locului”, Jocul faptei”, ,locul savarsirii infractiunii” — criteriile de delimitare a acestuia sunt jntotdeauna aceleasi. Dimensiunile acestui perimetru variaz’ de la caz: la caz, in raport cu jotura faptei sau evenimentului si urmarile care s-au produs, particularititile topografice ale locuh care s-a derulat, mijloacele folosite la savarsirea infractixanii etc. in delimitarea acestui perimetru se au in vedere att suprafata de teren pe verticala, orizontala si in adancime, incdperea (incaperile), intinderea de apzi la suprafata si in dncime in care sunt prezente urme si mijloace materiale de prot» aflate in legatura ewuzali direct& cu fapta ilicité sau evenimentul cercetat, cat si alte Bocuri in care pot fi descoperite urmarile acestora. Dupa cum rezult& din dispozitile legit’, in cazul sivarsirii de in fractiuni, cercetarea | fata locului se efectueaza in: - locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala in totul sau in parte gi ~locul unde s-au produs rezuitatele acesteia. ig gape e ———.- | Dtarecmircers. nivka, z8 Criminalisticn Asgadar, sintagma ,,fata locului” include in sceste cazuri nu numai looul esfigurat episodul principal al faptei ilicite, ci si zonele aflate in imediata lui alte locuri din care pot fi obfinute date referitoare la pregitirea, derularea gi urmarile nfractiunii. Se au in vedere inclusiv caile de acces si de retragere a autorului din cAémpul nfractional', ori locurile in care au fost ascunse (depozitate) obiectele, valorile produs al nfractiunii. De exemplu, in infractiunile de omor, prin loc al faptei se inelege’: locul (locurile) n care a fost descoperit cadavrul sau fragmente din acesta; locul in care a fost suprimata iata victimei ori cel in care a intervenit decesul, precum gi locul in care cadavrul a fost lezmembrat, daci acestea nu coincid; locurile in care autorul a depozitat, abandonat ori scuns instrumentele sau orice alte mijloace folosite la agresarea victimei ori la ndepiirtarea urmelor biologice, imbracdmintea, incaltimintea pe care o purta si cu care au pe care s-au imprimat diverse urme, indeosebi urme materie (sange, fire de par partindnd victimei, fire gi fibre textile provenite din imbracamintea acesteia etc.); nijlocul de transport folosit pentru a scipa de cadavru sau de fragmentele de cadavru; ocurile in care se afla bunurile, valorile sustrase de la victima etc. Competente s& efectueze cercetarea Ja fata locului sunt organele de urmarire penala a cirei razi administrativ teritoriala s-a sAvarsit infractiunea ori s-a produs venimentul, in faza de urmérire penala, in raport cu competenta materiala, ea se fectueazi fie de organele de cercetare penal ale politiei, fie de procuror pentru nfractiunile care potrivit legii fi revin in competenfa obligatorie de cercetare. Avand in vedere marea diversitate a urmelor care pot fi descoperite, in echipa care fectueaz cercetarea vor fi cooptati de la caz la caz, experti, specialisti si tehnicieni din liverse domenii de activitate. .O pondere insemnati o detin specialistii criminalisti, nedicii legisti, precum si tehnicienii conductori ai cdinelui de urmarire”™. Cercetarea la fata locului poate fi definitA ca fiind o activitate procedurala fectuati dupi criterii tehnico - tactice criminalistice, care are ca obiect perceperea emijlocité a locului in care s-a sivarsit o imfractiune ori s-a produs un eveniment ‘u implicatii juridice, evidentierea imprejur’rilor in care s-au produs, descoperirea, ixarea, conservarea, ridicarea si interpretar-ea urmelor si mijloacelor materiale de robi, precizarea stiri si pozifiei acestora, in vederea stabilirii naturii faptei ori venimentului, identifictrii persoanclor si obiectelor care au creat urmele si dministrarii probelor in procesul judiciar. 1.2. Caracterele cercetarii la fata locului a) Cercetarea la fata locului are un caraccter obligatoriu. Ea se efectueaza in toate ituafiile in care actiunile intreprinse de fptuit-or au determinat aparitia unor modificari nateriale in locul in care s-a derulat activitatee ilicitd ori s-au produs urmirile acesteia. ' Em. Stancu, op. cit., p. 357-358; V. Berchesan, Caercetarea penald — Indrumar complet de cercetare enaldi, Ed, Icar, Bucuresti 2001, p. 251 si urm. 7 C.tin Aionitoaie gi colaboratorii, Tratat de tacticé criminalisticd, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p. 27 gi rm, 3 L. Coman, M. Constantinescu, Efectarea ceercetirii la fata locului, in ratet practic de reetarea la faja locului 19 PA cum se arati in literatura juridicd de specialitate, este de neconceput instrumentarea Hor jnfractiuni cum sunt omorul, furturile in dauna avutului public gi privat, accidentele ie Wuned, de circulatie ete., fird efectuarea cercetirii la fata locului. Obligativitatea efectuirii acestei activititi este dati de faptul cd locul savargirii Wwetlunii conjine cele mai fidele informafii despre fapta gi faptuitor, Prin cercetarea sriminalisticA de laborator a urmelor gi obiectelor corp delict descoperite in acest loc se Hin probe imediate (nemijlocite, primare) cu un suport stiintific de necontestat, care wivere la dovedirea existenjei sau inexistentei infractiunii, la identificarea autorilor, a Wetrumentelor gi mijloacelor folosite, precum gi la dovedirea vinovatiei sau nevinovatiei fetwonnelor fay’ de care s-a inceput urmarirea penala, Prin desfigurarea altor activitati de urmarire penala, cum ar fi de exemplu ascultarea Wurtorilor oculari, persoanelor vatimate, invinuitului/inculpatului, efectuarea reconsti- {wirilor, confruntarilor etc. se obfin date mai mult sau mai pufin obiective despre fapta si {ipluitor, a caror valoare probatorie este pus& deseori sub semnul indoielii. Informatiile Mwnizite de perceperea nemijlocita a locului sivarsirii infractiunii constituie punctul de pleeare in verificarea si aprecierea forfei probante a datelor obfinute prin desfasurarea wlivititilor de urmarire penal mai sus-amintite. Pe de alta parte, fiind prezent in locul faptei, organul de urmarire penala are Pribilitatea s4 obtina de la victima gi martorii oculari, informatii ,.calde” despre actiunea Hiei gi autorul ei, si si verifice conditiile in care acestia au perceput faptele si Wiprejurarile pe care le relateaza. Aceste date, coroborate cu cele obtinute prin interpretarea urmelor la fafa locului, servese la claborarea celor mai realiste versiuni cu privire la fapta si faptuitor. Alteori, devine posibili chiar refinerea fiptuitorului, situatie specifica de obicei infractiunilor Nagrante. Analizati din aceasti perspectiva, cercetarea la fafa locului are un caracter obligatoriu numai pentru organul de urmarire penalé competent sa instrumenteze cauza, 10 imp ce pentru instanfa de judecaté are un caracter facultativ. b) Cercetarea la fata locului este 0 activitate initialé si urgent. Atunci cand se inpune a fi efectuata, ea reprezinta prima activitate care se desfasoara in cadrul urmaririi penale, constituind punctul de plecare in efectuarea investigatiilor si conditiondnd directiile ulterioare ale anchetei. Cercetarea la fata locului este o activitate urgent, deoarece odati cu scurgerea limputlui, locul faptei poate suferi modificari, iar urmele gi mijloacele materiale de proba %¢ pot altera sau disp&rea, ceea ce ar reduce considerabil sansele descoperirii infractiunii | autorului ei. Studiile statistice demonstreazA cA atunci cAnd cercetarea se efectueaza intr-un timp seurt (10-15 minute), sunt mai mari gansele de descoperire $i examinare a tuturor urmelor \nfractiunii, intrucdt posibilitaile de disparitie, distrugere sau modificare sunt minime'. (Cu cat timpul scurs de la savarsirea infractiunii pani la efectuarea cercetirii este mai Mare, cu atat sansele de descoperire a infractiunii si faptuitorului sunt mai reduse, In principiu, cercetarea se efectueazé imediat dupa sAvarsirea infractiunii, odata cu sesizarea organului judiciar, dar sunt si situatii in care se face mult mai tarziu.20 Crim| ie Astfel de situatii apar atunci cand fapia a fost descoperiti cu intirziere, sau céind degi descoperit’, nu s-a putut stabili de la inceput Jocul in care sa desfigurat episodul principal al infractiunii (de exemplu nu s-a cunoscut locul in care a fost omoritit victima). {in aceste cazuri, echipa care efectueazh cercetarea trebuie sa stabileascl modifictrile aparute ulterior in locul comiterii infractiunii, si sf interpreteze si aprecieze urmele care mai pot fi descoperite, prin prisma acestor modificari. ©) Cercetarea la fata locului este, in principiu, o activitate care nu se poate repeta, Daca cercetarea a fost defectuos efectuatd, sau dac& rezultatele acesteia nu aul fost fixate corespunzitor, ancheta va fi canalizaté pe o pistd gresita, cu consecinje dintre cele mai grave pentru aflarea adevarului. q Repetarea cercet&rii nu se mai poate face in conditiile inifiale si nu mai poate conduce la rezultatele scontate, intrucat locul faptei suferd modificari inclusiv ca urmare a actiunilor intreprinse in prima etapa de echipa de cercetare. Mai mult decat atat, in condifiile in care locul faptei nu a fost sigilat, sau nu au fost luate misuri adecvate pentru paza si conservarea aspectului sau initial, valoarea probatorie a eventualelor urme si mijloace materiale de prob care ar putea fi descoperite la repetarea cercetirii, va fi indoielnica, existind intotdeauna suspiciuni cu privire la provenienfa lor. {in literatura de specialitate! se discuta de posibilitatea repetarii — in mod exceptional —a acestei activitati, in urmatoarele situatii: — cfnd cercetarea initiala s-a efectuat in condifii meteorologice si de lumina improprii si — cfind perimetrul investigat din punct de vedere criminalistic nu a fost corect delimitat, fiind scipate din vedere suprafefe de teren, incaperi, cai de acces sau de parasire a locului faptei ete. in care puteau fi descoperite urme si mijloace materiale de proba. Considerim ca in primul caz nu este vorba de o repetare a cercetirii la fata locului, ci de o intrerupere si continuare a ei detndati ce conditiile atmosferice sau de vizibilitate devin prielnice. Pe perioada de timp in care cercetarea este intrerupta, se impun masuri adecvate de paza si conservare corespum zitoare a locului faptei. Nici in cel de al doilea caz nu se poate vorbi de repetarea cercetarii (deoarece ea nu se efectueazi in locurile investigate deja din punct de vedere criminalistic), ci de extinderea ei in incdperil suprafetele de teren ori de apa in care au fost descoperite ulterior urmarile activita ite. Astfel de situatii se pot intélni im infractiunile de omor urmate de segmentarea victimei si abandonarea fragmentelor de cadavru in diferite locuri, in infractiunile de furt si talharie in care bunurile produs al activitatii ilicite au fost pierdute, abandonate sau depozitate in mai multe locuri ete. Indiferent daca cercetarea urmeaz=i sa fie continuata sau extinsa, este esential ca ea sf fie fcuta de aceeasi echipa de cercettare, deoarece se asigura in acest fel ,,continuitatea {ntre activit&tile anterioare si cele ulterisoare, precum si viziunea unitara asupra lor”. eee ee em i) Cercetaren ta fata locului are un caracter organizat, Aceasti activitate se {iow dupA anumite reguli tehnico-tactice criminalistice, care asigura investigarea minutioasd gi complett a locului faptei, descoperirea tuturor urmelor junii, a Obiectelor corp delict, precum gi elucidarea imprejuririlor in care s-a faptul ilicit, ‘Corwotarea la fafa locului nu se reduce doar la activitijile de ordin criminalistic care ‘W deefiyoard cu acest prilej. Coneomitent cu acestea, o parte din membri echipei de cercetare efectueazi iyajii pentru identificarea gi ascultarea imediati a martorilor oculari, paryii vatimate y {yptuitorului, pentru stabilirea situafiei de fapt existente in locul cercetat inainte de ‘Wyirpiren infractiunii si descoperirea locurilor in care au fost ascunse bunurile, valorile Wl activitatii ilicite ete, © alti parte din membri echipei continua scotocirea suprafejelor de teren aflate in “s#elnitutea locurilor care au fost deja cercetate din punct de vedere criminalistic, pentru a deecoperl gi alte urme ale activitatii ilicite. Se asigura in acest fel, descoperirea, ridicarea ‘# isaren tuturor elementelor de fapt care pot prezenta interes pentru cauzd. Datele astfel objinute, coroborate cu constatirile fticute de specialistii criminaligti, ‘serveve la claborarea si verificarea operativa a versiunilor cu privire la fapta si faptuitor, Welodele gi mijloacele folosite etc. De aceea repartizarea sarcinilor care revin fiecirui membru al echipei de cercetare Webule Mecut’ imediat dupa ajungerea Ia fata locului, astfel ca fiecare participant si stie ‘se wie de fiicut gi sa treacd imediat la indeplinirea lor'. Ventru a asigura caracterul organizat al activitati de cercetare este necesar si se feopocte urmatoarele reguli: area la fafa locului nu trebuie limitaté in timp si spagiu. Neindeplinirea wentel cerinfe se repercuteazi negativ asupra calitatii si obiectivitatii rezultatelor, seourece exist’ pericolul ca cercetarea si nu se extindé asupra tuturor locurilor in care ‘wot prezente urmele activitatii infractionale, s& scape din vedere stiri de fapt gi \nprejurliri care pot fi determinante in aflarea adevarului, ori sé conduc’ la formularea (Hor constatiri eronate. In acelasi timp ins, cercetarea trebuie s& aib& deopotriva un caracter dinamic gi ‘operativ pentru a evita consumarea inutila a timpului cu aspecte fard relevan{a pentru ‘quel. Aceasta presupune o buna conlucrare si un schimb permanent de informatii intre tvembrii echipei de cercetare. in efectuarea cercetérii la fafa locului trebuie eliminate ideile preconcepute eu prlvire la fapta, féptuitor, metodele si mijloacele folosite de acesta, ori cu privire la wiliatea urmelor descoperite si valoarea lor identificatoare. Se impune ca cercetarea la {aya locului si fie efectuata sistematic, cu minutiozitate si in mod complet, iar starile de {ypt gi imprejurdrile descoperite cu acest prilej, sa fie analizate in interdependenta dintre ole. Numai in acest fel pot fi descifrate modul de operare folosit la savarsirea infractiunii, wetivitiile desfigurate de faptuitor(i), masurile luate pentru acoperirea activitiifii jnfractionale etc, Din locul sAvarsirii infractiunii trebuie ridicate toate urmele care pot ‘aven legiiturd cu cauza, chiar si atunci cfnd inc’ din faza de debut a cercetrii, sunte8 pentru stabilirea legAturit lor cu diferitele momente ale Cercetiril, reactiile wulil SA fie inregistrate pe band’ videomagneticd, In mod aseminitor se lear gi pentru a studia reactiile curiogilor aflayi in apropierea locului faptei, © uneori printre acegtia se afl gi Mptuitorul interesat si cunoasca datele desprinse Hnpul cercetirilor ori concluziile la care a ajuns organul judiciar, ar putea fi consderate suficiente pentru identificarea Maptuitorul sale. Sentimentul prematur de satisfacfie, se poate transforma cel mai adesea intr iminent rise al pierderii ireparabile a altor categorii de urme care pot atesta de exemy existenta mai multor participanti la savirsirea infractiunii. in timpul cercetirii trebuie acordaté aceeagi importanji descoperirii si fi corespunzatoare a starilor de fapt si imprejurarilor negative, care pot demonstra exist simularilor, ' . ghie — metodele concrete de cercetare se stabilesc in functie de natura si urmarile fapt ait sotivitate initialé si urgent, cercetarea la fafa locului are in principal urmitoarele particularitégile locului de cercetat, modurile de operare folosite de faptuitor(i), dispunerea urmelor si mijloacelor materiale de proba. in cercetarea la fata locului se folosesc metode obiective, subiective sau combinate, Metoda obiectiva presupune sectorizarea locului faptei si cercetarea sistematici fiecarei portiuni de teren (sau incapere). Ea asigura descoperirea tuturor categoriilor urme gi mijloace materiale de proba. Metoda subiectiva consta in efectuarea cercetirii in raport cu iter criminis, adic& raport cu traseul parcurs de Paptuitor! si activititile desfigurate de acesta in locul faptet. #\yurate in locul faptei, in scopul elaborarii versiunilor cu privire la faptuitori; Metoda, desi permite interpretarea logica a constatirilor ficute de echipa de \dentificarea victimei, martorilor oculari si a invinuitului/inculpatului din raindul cercetare, nu asigura totusi cercetarea sistematicé si completé a locului faptei, existand’ “Silogilor aflati in apropierea locului faptei; pericolul ca o parte din urme sau mijloace materiale de proba sa nu fie descoperite. subilirea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor care au determinat sau inlesnit Metoda combinati foloseste elemente specifice att metodei obiective, cat si celet Hviepirea intr n vederea luarii masurilor preventive care se impun. subiective, ,,trecdindu-se de la una la alta, in raport cu particularitatile cauzei si diferitele momente ale cercetarii™. C4nd cercetarea se efectueaz’ intr-un teren deschis, ea poate debuta de la centru spre exterior sau invers, desfigurandu-se prin apropierea treptata de locul unde s-a consumat episodul principal al faptei sau unde s-a produs rezultatul activita(ii ilicite™. Daca locul faptei se situeazii intr-o inedpere, cercetarea se desfaigoara de regula de la exterior spre interior, acordandu-se atentia cuvenitd locurilor prin care fiptuitorul putea sd patrunda ori si-| pardiseasca. in interior, cercetarea se efectueazi de-a lungul peretilor, in principiu in sensul acelor de ceasomic. in cazul in care suprafata de cercetat este de dimensiuni mari, se procedeaza la sectorizarea ei. — notarea constatdrilor de ordin criminalistic si a datelor desprinse cu ocazia investigatiilor, in vederea consemnarii lor ulterioare in procesul-verbal de cercetare la Saja locului. Aceasta regulé asiguxrd fixarea corespunzitoare in procesul-verbal a aspectelor referitoare la natura, starea. dispunerea, particularitatile urmelor si mijloacelor materiale de proba, a locurilor in care au fost descoperite etc. In acest sens pot fi folosite si inregistrarile magnetice; — studierea reactiilor pe care le care faptuitorul prezent la fafa locului. in functie de comportamentul faptuitorului fafa de constatarile facute de echipa de cercetare, pot fi obfinute informatii cu privire la urme le si obiectele care prezinta interes pentru cauzi. Se 1A, Sareinile cercetirii ta faa locului delimitarea locului in care s-a savargit infractiunea sau s-a produs evenimentul impune interventia organului judiciar, si fixarea aspectului initial al acest descoperirea, fixarea, ridicarea, conservarea gi interpretarea urmelor si mijloacelor jale de proba; “ubilirea imprejuririlor in care s-a savargit fapta in vederea stabilirii naturii lay evidentierea modului de operare folosit la sivargirea infractiunii si a activitagilor 2, Atributiile organelox judiciare ajunse primele la fata locului Kealizarea sarcinilor cercetarii la fata locului este conditionata de modul in care, lath cu area despre savarsirea unei infractiuni, se intreprind masuri corespun- ‘PHoure de conservare imediata a aspectului initial al locului faptei. Indiferent de modul in care s-a facut sesizarea (plangere, denunt sau din oficiu), ‘Hwanul judiciar este obligat s& ia o serie de masuri urgente menite si prevind producerea wy moditicdri in ambianta locului faptei. Aceste masuri se impun a fi luate gi de catre alte ‘/yyane — reprezentanti ai organelor locale ale puterii sau administratici, ai institutiilor, Himelor, societitilor comerciale etc. — ori de catre persoana care a facut sesizarea, daci ‘jeeotea Sunt prezente la fata locului. Aveste misuri constau in: «) Salvarea victimelor prin acordarea primului-ajutor medical sau, atunci ednd sh wilotea lezinilor 0 impune, prin transportarea acestora la cea mai apropiatd unitate medicala Ajutorul medical se acorda de persoane cu pregatire de specialitate daca acestea se wilt In apropiere sau daca pot fi aduse urgent la locul faptei. Transportarea se poate face cu orice mijloc de transport care ofera conditiile jweesure pentru ca starea victimei si nu se agraveze in timpul deplasirii, Organul judiciar sau celelalte persoane care iau aceasti masuri, trebuie si noteze Witele de identificare ale conducitorului auto, marca si numérul de inmatriculare a wilovehiculului si unitatea medicala la care urmeaza sa fie transportati victima. ' Pentru a ajunge in locul faptei gi a se d=plasa in acest loc, precum si pentru a-l parisi. 2. Aionifoaie, Tactica cercetdri la fogea locuiui, in Cuts de tacticd criminalistics”, vol. 1, Academia de Politic Al. 1. Cuza”, p. 17. ah i ‘NA. Atunci cfnd infractiunea vizeazA sindtatea, integritatea fizicd sau viaja persoanei, precum gi in lem, p. 14. ‘oie alte situatiisoldate cu astfel de urméri (incendii, explozii, catastrofe naturale cic.).Atunci cand este posibil, vietima va fi insogitt de un Jueritor de politic gi un martor ta tha locului si noteze mirosurile specifice, temperatura mediului ambiant, ocular, care vor furniza personalului medical informagii despre imprejuriirile in care salt ilile meteorologice gi de lumina ete. produs leziunile, astfel ineat si poatit fi luate cele mai ade miisuri de interventie Wd) Kdentificarea yi prinderea fiptuitorulu. medicald. Personalului medical i se aduce la cunostinti ci obiectele de imbriciminte yi Acoust miisuri se impune a fi luatd indeosebi atunci cfind organul judiciar a ajuns la incaltiminte, orice alte obiecte aflate asupra vietimei, trebuie pastrate intacte, pentru a loculul imediat dupa savargirea infractiunii, deoarece este posibil ca printre permite examinarea ulterioard a acestora, in scopul descoperirii eventualelor urme care wmnele din apropierea locului faptei si se afle gi fiptuitorul. In acest sens, organul pot prezenta interes pentru cauza. " Jar trebuie si procedeze de indati la audierea persoanelor care pot furniza date cu in cazul accidentelor de circulajie, in lipsa altor mijloace de transport, vietima poate ive In identitatea Mptuitorului ori cu privire la semnalmentele, imbréicimintea fi transportati chiar cu autovehiculul angajat in accident. in acest caz, organul judiciar ia, obiectele portabile, locurile in care s-a ascuns ori refugiat etc, trebuie sd atraga atentia conducatorului auto ca are obligatia si se intoared la locul faptei, ‘ued este cazul se intreprind misuri imediate de urmarire si prindere a sa, ori de fnaimte de ridicare, organul judiciar trebuie si noteze si si incercuiascd locul sh ‘echipajelor de politie aflate in zona in care s-a siv' fractiunea, poritia pe care o aveau victima, alte obiecte sau urme care trebuie migcate, aceste date Masura se impune a fi luati cu atét mai mult in cazul infractiunilor flagrante, cfind urmand a fi aduse la cunostinta echipei care va efectua cercetarea. ioral a fost refinut de victim’, martorii oculari, ori alte persoane aflate in apropiere. b) Luarea masurilor urgente de inldturare a pericolelor iminente. 7 «evita agresarea faptuitorului, precum gi pentru a feri martorii oculari de influente ‘Aceste misuri se impun pentru a evita producerea de noi victime omenesti salt ive, acesta trebuie izolat si pazit. pagube materiale, si pentru a asigura desfisurarea ulterioara a cercetirii in conditi de ©) Kdemificarea victimei, a martorilor oculari si a persoanelor care au adus siguran{a pentru membri echipei care investigheazi locul faptei. 4 jedirl in ambianfa locului faptei. Se impune acest lucru in caz de incendii, explozii, inundayii cutremure majore ete, ‘Organul judiciar ajuns primul la fata locului trebuie sa verifice si si noteze datele de De la caz la caz, se procedeazi de exemplu la intreruperea alimentarii cu gaz metan, ‘Wontitute ale victimei si si procedeze de indata la audierea ei. aerisirea incdperilor, indepartarea obiectelor inflamabile de sursele de caldura etc. 1h cazul infractiunilor soldate cu vatimarea grav a integritatii corporale ori cu Pana la sosirea echipei de cercetare la fata locului se anunta organele de pompieri Jeri de vieti omenesti, cnd comunicarea cu victima este imposibila, se solicit de la sau alte institutii care dispun de specialisti cu cunostinje in domeniul evenimentului care »wnele aflate la fata locului, date cu privire la identitatea acesteia. s-a produs (pirotehnisti, genisti, seafandri ete.). Th ceea ce priveste celelalte persoane aflate la fafa locului, organul judiciar are ©) Conservarea locului fapiei prin interzicerea patrunderii curiosilor in perimetrul ‘ilgatia 98 identifice toate categoriile de martori, inclusiv pe cei care nu au perceput prin in care sunt prezente urmele faptei ilicite si asigurarea pazei acestuia’. é : H lile simfuri, imprejurarile in care s-a savarsit infractiunea. Acegtia vor fi rugati si Una dintre primele masuri menite si evite distrugerea accidental sau intenjionata 4 tn la faja locului pana la sosirea echipei competente si efectueze cercetarea, urmelor si modificarea ambiantei locului faptei, est interzicerea patrunderii curiosilor, a vlodindu-t daca este cazul, 4 pardseasca acest loc. persoanelor aflate intémplator in locul respectiv, a unostintelor victimei si chiar a altor Dutele pe care le furnizeaza martorii pot fi hotardtoare in desfisurarea cercetarii la organe care nu au competente in efectuarea cercetarii la fata locului. Concomitent se iau fis locului, Cu ajutorul lor se stabilesc mult mai exact numérul faptuitorilor, modul de miasuri de asigurate a pazei locului savarsirii infractiunii si de conservare ori ridicare wie folosit, locurile si obiectele pe care sunt prezente urme care atest activitatea urgent’ a urmelor si mijloacelor materiale de prob’ care datoriti condifiilor ote, meteorologice ori caracterului lor perisabil, se pot deteriora. , Ii mod aseminitor se procedeazi si cu persoanele care au adus modificari in Masurile de conservare a urmelor difera de la caz la caz gi pot consta din acoperirea. ‘»pectul initial al locului faptei. Pe Kinga datele de identitate ale acestora, organul judiciar lor cu diverse materiale (folii de plastic, coli de hirtii, materiale textile, cutii de carton Webule sf noteze modificdrile pe care le-au adus fiecare, locurile fn care s-au produs efe.). r ‘#eeten gi actiunile intreprinse in acest sens etc. Ridicarea urmelor se face numai daca organul judiciar dispune de cunostinte minime /) Seslzarea organului judiciar competent sd efectueze cercetarea. de specialitate in domeniu si numai daca acesta are asupra sa instrumentarul adecvat unei Concomitent cu luarea masurilor amintite sau imediat dup’ aceasta, trebuie sesizat categorii sau alta de urme. ‘maul de urmarire penal competent si efectueze cercetarea. in reaport cu competenta ‘Obiectele care poarta in mod evident urmele activitatii ilicite (in special cele pe care salerialli, va fi sesizat organul de politie sau parchetul pe a cdrei razi administrativ- sunt urme biologice), dac4 prezinta pericol de degradare, vor fi ridicate si duse intr-un loc feriiorlald a fost sivarsita infractiunea. ferit de actiunea factorilor meteorologici. Din confinutul sesizirii ,,trebuie si rezulte pe cat posibil, date despre natura faptei Pentru ca specialistul sau expertul si poati aprecia ct mai exact eventualele ‘ivingite, principalele aspecte ale comiterii acesteia, intinderea locului unde s-a comis transformari care au intervenit in starea urmelor, se recomanda ca organul judiciar ajuns jnfiuetiunea sia celui pe care sunt dispuse urmele 5. a” "GL. Olteanu, M. Ruiu, in Curs de tactica criminalisticd, Ed. ATT. Laboratories, www. itcode.ro, ' Colectiv, Tratat de tactica criminalisticé, op. cit., p. 33.