98.

Definitie si clasificare astm

Astm bronsic = Boală cronică inflamatorie a căilor respiratorii, însoțită de hiperreactivitatea

căilor aeriene și episoade recurente de wheezing, dispnee, tuse și constricție toracică,
asociate de obicei cu obstrucție difuză si variabilă a căilor aeriene, reversibilă spontan sau în
urma tratamentului.

Clasificare
Initial : dupa gradul de severitate (GINA 2002)
• intermitent
• persistent : usor, moderat si sever
Actual : dupa gradul de control (GINA 2006)
- necontrolat,partial controlat, controlat
Forme clinice particulare: instabil ( brittle), dificil de controlat, tusigen,
corticodependent/rezistent , cu obstructie fixa, ocupational,

99.Aspecte actuale in GINA 2021

ASTM MODERAT
Definiția curentă: astm care poate fi bine controlat cu ajutorul medicatiei de salvare
(asthma relievers) sau doză mică de CSI
- severitatea nu poate fi evaluată până când pacientul nu a fost sub tratament pentru
mai multe luni.
- În studii recente, astmul moderat este definit de tratament doar cu SABA sau doze
mici de CSI dar pacienții se pot fi sub/supra-tratați.
GINA nu distinge între astm „intermitent” și „moderat persistent”.
Aceasta era o distincție arbitrară bazată pe presupunerea că pacienții cu simptome de 2 ori
pe săptămână sau mai puțin nu ar beneficia de CSI.
Si pacienții cu astm intermitent au risc de exacerbări severe !

100.Recomandari privind managementul astmului in pandemie

Pacienții cu astm nu au risc crescut de a face COVID-19 iar review-urile sistematice nu au

demonstrat un risc crescut de a face forme severe de COVID-19 la pacienții cu astm ușor-
moderat, bine controlat.
Pacienții cu astm bronșic bine controlat nu au risc suplimentar crescut de mortalitate prin
COVID-19

Este important să continue managementul corect al astmului (conform GINA)- aplicarea

strategiilor care să permită controlul bun al simptomelor, risc redus de exacerbări severe și
necesitate minimă de corticoterapie orala
În timpul pandemiei, în 2020 multe țări au observat o reducere a exacerbărilor astmatice și
a bolilor determinate de influenza (reducerea transmiterii infectiilor )
Motivele nu sunt cunoscute exact, dar se pot datora spălatului pe mâini, purtării măștilor și
distanțării fizice și sociale
Pacienții trebuie să continuă tratamentul prescris de medic, mai ales corticoterapia
inhalatorie (CSI)
Pacienții cu astm sever continuă tratamentul biologic sau cu corticoterapie orală (dacă
acestea au fost prescrise de medic)

101.Definitie si factori de risc pt BPOC

BPOC este o oala relativ comuna, caracterizată de limitarea cronică a fluxului in caile
aeriene, incomplet reversibilă. Limitarea fluxului de aer este progresivă și asociată unui
răspuns inflamator anormal la noxe respiratorii (gaze, praf, etc).
Poate fi prevenită și tratată, dar are consecințe extrapulmonare severe, care pot contribui
la severitatea bolii la anumiți pacienți

 Factori de risc siguri:

o Fumatul
o Expunere ocupationala
o Deficit de alfa 1-antitripsina
 Factori probabili
o Poluare din mediul extern sau mediul intern
o Factori socio-economici
o Expunerea la fum in copilarie
o Hiperreactivitatea cailor aeriene
 Factori posibili
o Masa corporala mica la nastere, istoric familial
o Boli respiratorii in copilarie
o Grup sangvin A, non secretor IgA, atopii

102.Clasificare BPOC
Stadializare BPOC dupa severitate
Spirometrie: dupa valoarea VEMS post-bronhodilatator, la pacienti cu IT <70%

GOLD 1 Usor VEMS >80% din prezis

GOLD 2 Moderat 50 % < VEMS <80 % din prezis

GOLD 3 Sever 30 % < VEMS < 50 % din prezis

GOLD 4 Foarte sever VEMS < 30 % din prezis
103.Aspecte actuale GOLD 2021

104.Managementul BPOC in pandemie

Pacienții cu BPOC ce se prezintă cu simptome noi sau agravarea simptomatologiei
respiratorii, febră, și/sau orice alt simptom ce ar putea fi atribuit COVID-19, chiar și
moderate, ar trebui testați pentru SARS-CoV-2.
Pacienții trebuie să continue tratamentul cu medicația orală sau inhalatorie pentru BPOC
conform prescripției, nefiind vreo dovadă că tratamentul ar trebui modificat în timpul
pandemiei COVID-19.
În perioadele în care prevalența COVID-19 în populație este mare, spirometria nu ar trebui
efectuată decât pacienților ce necesită teste urgente sau esențiale pentru diagnosticul
BPOC, și/sau pentru a evalua funcția pulmonară pentru procedurile intervenționale sau
chirurgicale.

105.Definitie alergie, atopie, hipersensibilitate

ALERGIE
Ø Reactie anormala, exagerata cantitativ sau diferita calitativ, fata de unele substante
cu care venim in contact (alimente, medicamente, particule inhalate sau de contact,
intepaturile unor insecte)
Ø Manifestare devianta a sistemului imun al unor indivizi (predispusi genetic ) fata de
factori straini organismului ,numiti alergene

ATOPIE = Predispozitia genetica a unor indivizi de a dezvolta reactii de hipersensibilitate de

tipI, IgE-mediate, fata de alergene din mediul inconjurator

HIPERSENSIBILITATEA=raspuns imun exagerat fata de expunerea la o substanta straina

organismului numita antigen (termen mai larg decat alergia, poate precede aparitia
semnelor de boala sau fara manifestari clinice)

106.Marsul alergic – definitie, concept

} Definitie: reprezinta evolutia manifestarilor clinice ale bolilor alergice de la inceputul

vietii pana la varsta adulta
} De obicei primele manifestari clinice ale atopiei apar in primele luni de viata- forma
alergiala laptele de vaca si dermatita atopica- e amelioreaza sau dispar la varsta
adulta
} La copilul mic apare wheezing recurent postviral, care poate fi tranzitor sau poate
evolua spre astm bronsic alergic, in special la copiii cu factori de risc (atopici)
} La adolescent si adult manifestarile mai frecvente ale alergiilor sunt rinita alergica
sezoniera sau persistenta si astmul bronsic alergic.

107.Diagnosticul alergologie – dificultati si metode

} Dg. in vivo ( teste cutanate si de provocare ) si in vitro ( teste serologice, culturi
celulare, mediatori )
Probleme :
- valoare limitata a testelor existente
- metoda dg. depinde de mecanismul reactiei
- tipul investigatiei este sugerat de anamneza alergologica (laborioasa )
- unele analize curente au doar valoare orientativa
- interpretarea testelor se face in contextul clinic
- sunt necesare mai multe teste corelate
- evaluarea factorilor de risc si monitorizarea lor
Educatia pacientilor !
108.Factori de risc si de preventie in alergii

} Intervin foarte precoce, in timpul sarcinii si imediat postnatal

 } Asocierea diferitelor tipuri de tulburari imunologice determina patologii complexe la
acelasi individ sau la rude ( ex.alergie plus autoimunitate )
} Factori de risc : atopia,fumatul matern,poluarea, unele virusuri, expunerea
alergenica
} Factori de preventie : alaptarea, unele infectii banale, aproperea de natura, exercitiul
fizic (teoria biodiversitatii)

109.Rinita alergica – definitie, clasificare

Simptome suggestive de rinita alergica : 2 sau mai multe dintre următoarele simptome,
pentru > 1 oră, in majoritatea zilelor:
Ø Rinoree apoasă
Ø Strănut, în special strănut în salve
Ø Obstrucție nazală (congestie)
Ø Prurit nazal
+/- Conjunctivită (prurit ocular, hiperemie oculară, exces de lăcrimare)
Intermitenta Persistenta
CLASIFICARE Simptome <4 zile/sapt. >4 zile/sapt.si/sau
Sau <4 sapt consecutiv >4 sapt.consecutive

Usoara
Somn normal
Activitati fizice,sport
Activitati profesionale/scolare
neafectate
Fara simptome suparatoare
Moderata/severa
Afectare: somn,
Activitati fizice,
scolare,profesionale
Calitatea vietii
Simptome deranjante

110.Urticaria – definitie, clasificare

Urticaria reprezinta un grup heterogen de afectiuni caracterizate prin eruptie cutanata

eritemato-papuloasa produsa prin vasodilatatie si edem in dermul superficial
Clasificare
 alergica /non-alergica
 spontana – acuta (<6 sapt), cr.>6 sapt
Poate fi declansata de factori fizici-dermografica, solara, vibratorie, la cald/rece, presionala,
etc.

111.Anafilaxia- definitie, semne, simptome

} Reactie acuta de hipersensibilitate sistemica, generalizata,in general IgE-mediata,

severa, amenintatoare de viata. Poate fi alergica sau nealergica. Debut in minute-ore
de la expunerea factorul declanstor, atinge maximum in 3-30 min.
} Evolutie graduala, multiorganica : manifestari cutanate –urticarie si
angioedem(90%), GI, CV, respiratorii, neurologice
} Incadrare dg.si in lipsa hTA si bronchospasm !
112.Enumerati factorii de risc ce determina comportament delicvent la adolescent
q Parinti autoritari- caracterizat prin utilizarea unor metode disciplinare dure și prin
refuzul de a justifica aceste acțiuni
 q Neglijenta parentala
q Situatie socio-economică precara
q Parinti indulgenti - caracterizat prin lipsa consecințelor asupra comportamentului
negativ
q Performanță școlară slabă
q Respingerea colegilor
q ADHD și alte tulburări mintale

113.Descrieti tabloul clinic ce sugereaza anorexia nervoasa

Anorexia nervoasa apare in general in jurul varstei de 14-15 ani.

Simptomatologie:
- refuzul de a-si mentine greutatea la nivelul adecvat varstei si inaltimii, considerand
ca este in exces
- greutate cu aproximativ 15% mai mica decat normalul varstei
- teama constanta de a nu fi obez, desi greutatea este normala sau mai mica decat
normala
- adolescentul are o imagine distorsionata despre forma si greutatea corpului sau
- absenta a trei cicluri menstruale consecutive sau lipsa aparitiei menarhei

114.Diagnosticul pozitiv in mononucleoza infectioasa

q Mononucleoza infecţioasă (MNI) denumită şi “boala sărutului” este o afecţiune
umană, contagioasă, cu evoluţie autolimitantă, care îmbracă diverse manifestări
clinice (febră, angină, adenopatie, şi mai rar, hepatosplenomegalie, exantem),
caracterizată hematologic prin sindromul mononucleozic şi imunologic, prin apariţia
anticorpilor specifici şi a celor heterofili.
q  Simptomatologia mononucleozei infecțioase este dominata de triada clinică febră,
faringită și limfadenopatie cervicala.
q Examen clinic: febra, limadenopatie cervicala, faringita, eruptie cutanata,
hepatomegalie, petesii la nivelul mucoasei palatine, icter.
q Profil serologic
q anticorpii anti-Epstein-Barr de tip Ig M pun diag. De boala acuta
q anticorpii anti-Epstein-Barr tip Ig G apar tardiv dupa minim o luna si persista
pt toata viata
q Test monospot – determinarea anticorpilor heterofili in serul pacinetilor; este un test
rapid (o ora) util in diagnostic

115.Diagnosticul diferential in mononucleoza infectioasa

Se face cu alte infectii virale ce pot prezenta tablou clinic similar, dar la care
anticorpii specifici sunt negativi
- Cytomegalovirus 
- Toxoplasma gondii.
HIV poate avea simptome similare mononucleozei în faza acută şi trebuie exclusă la pacienţii
cu risc.
116.Conduita terapeutica in mononucleoza infectioasa
q MNI este o afectiune autolimitanta şi nu sunt necesare decât măsuri suportive sau
tratament simptomatic pentru ameliorarea febrei şi a durerii.
 q Regimul de viaţă recomandat în perioada de stare (primele 3-4 săptămâni)
presupune odihnă, evitarea efortului fizic, mai ales în cazul pacienţilor cu
splenomegalie pentru a preveni complicațiile.

Se poate administra ibuprofen sau paracetamol pentru febră şi durere

- Antiviralele de tipul Acyclovir si Ganciclovir sunt indicate în formele severe, grefate de
complicaţii, în combinaţie cu tratament corticosteroid sistemic

117.Factorii de risc cardiovasculari

- Sexul masculin
- Varsta B>55, F>65
- Fumatul
- Dislipidemia
- Glucoza plasmatica crescuta si testul la tolerenta la glucoza anormal
- Obezitate IMC>30kg/m2
- Obezitate abdominala(circumferinta talie B>102, F>88)
- Istoric familial de BVC la varsta tanara

118.Tratament dislipidemii
Are ca scop reducerea nivelului de CT, LDL, TGL si cresterea HDL dar si inlaturarea
altor factori de risc( fumatul, consumul excesiv de alcool, HTA, obezitatea)
1. Tratament dietetic – indicatii de dieta (6 luni) dar si modificarea stilului de viata
2. Tratament medicamentos
o Inhibitori ai HMG COA Reductaza (enzima care intervine in sinteza
colesteroluli in ficat) – STATINE
o Fibratii
o Acid nicotinic si derivati
o Alte hipolipemiante(acid omega 3, ezetimibum)

119.Tratament boala cadiaca ischemica

1.Tratament nefarmacologic : identificarea si combaterea factorilor de risc (modificarea
stilului de viata- alimentatia, sedentarismul, fumatul, consumul exagerat de alcool, controlul
glicemiei la pacientii diabetici)
2Tratamentul farmacologic
a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spray
- sever - nitroglicerina i.v.
b). cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung recomandate in
angina pectorala sunt indicate :
1.Betablocantele (propanololul, atenololul, metroprolol);
2.Nitratii (nitroglicerina, isosorbid dinitrat);
3.Blocantele canalelor de calciu.
4.Reducerea procesului de ateroscreloza:
- medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati
- metabolice – trimetazidina
- antiagregante - aspirina , clopidogrel)
- antioxidante
120.Managementul pacientului coronarian
• educatie
• aspecte de tratament
• aspecte de evaluare periodica
• complicatii- abordare
• stabilirea conditiilor clinice asociate- boli asociate –dislipidemii, diabet, obezitate,
arteriopatii, HTA
• stabilirea factorilor de risc cardiovascular ai pacientilor: nivelul TA sistolice si
diastolice, nivelul presiunii pulsului la varstnici, varsta, fumatul,dislipidemie, glucoza
plasmatica a jeune crescuta ( 102-125 mg/dl test de toleranta la glucoza
alterat,istoric familial de boala cardiovasculara sub 55 ani la barbati si sub 65 la
femei, obezitate de tip abdominal : la barbati > 102 cm si la femei > 88 cm , sforait –
apnee in somn si tipul de personalitate
• modificarea stilului de viata

121. Particularitatile diagnosticului in patologia varstnicului

– O viziune holistică și comprehensivă a pacientului vârstnic.
– Polimorbiditate.
– Distincție între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice.
– Patologie asociată cu îmbătrânirea normală.
– Manifestări atipice ale bolilor la vârstnici.
– Diagnostic deces – eliberare certificat de deces.

122.Patologiile varstnicului- enumerare

○ aparat CV:
■ ateroscleroza cardiovasculara si cerebrovasculara
■ afectiuni ale sistemului excitoconductor - blocuri
○ sistem locomotor:
■ polimialgia reumatica
■ osteoporoza
■ fractura de sold
■ artroza
■ artrita microcristalina
○ sistem respirator:
■ TB pulmonara
■ BPOC
○ metabolic:
■ diabet zaharat tip 2
■ hiperglicemia noncetozica
○ cancerul:
■ colorectal
■ prostatic
■ mamar
■ cutanat
○ uro-genital:
■ hipertrofia benigna de prostata
■ incontinenta urinara
○ digestiv:
■ constipatie
■ fecalom
■ incontinenta anala
■ diverticulita
■ angiodisplazie
○ oftalmologic:
■ cataracta
■ glaucomul
■ degenerescenta maculara
○ patologia legata de imobilizare
■ escarele de decubit
■ decompensare CV
■ tromboflebite
■ embolie pulmonara
○ patologia legata de instabilitate - caderile
○ surditatea
○ mielofibroza, mielom multiplu
○ boala Parkinson
○ depresia, suicidul
○ disfunctia intelectuala