61.

Indicatii de monitorizare a tensiunii arteriale la domiciliu

 HTA de halat alb

 HTA mascată
 Evaluarea statusului dipping (BCR, sleep apnee, DZ, HTA de cauza endocrina,
disfunctie vegetativa)
 HTA rezistentă dipper (scăderea TA
 HTA la gravide sau suspiciune de eclampsie nocturne faţă de
valorile diurne cu 10
 Raspuns exagerat la efort
-20%)
 Controlul TA la pacienti cu risc
 foarte inalt
 hTA posturala
 hTA postprandială
 Variabilitatea TA

62.Enumerati testele screening de baza pentru evaluarea afectarii de organ mediata de

HTA
63. Algoritmul de tratament in HTA
Masuri nefarmacologice
 Controlul G
 Reducerea aportului de sare < 5g/zi  Renuntare la fumat
 Consumul de alcool < 100g /săpt
 Activitate fizică (aerobic, rezistenta)  Dieta
 Reducerea expunerii la poluare
 Reducere stres

Masuri farmacologice
 Diuretice
 BCA
 IEC
 Blocantii receptorilor de
angiotensina
 Betablocante – doar în
situațiile în care există
afecțiuni care necesită BB
 Alte clase
o Alfa blocante:
doxazosin, prazosin
o Antiadrenergice cu
actiune centrala:
clonidina, metildopa
o Modulatori ai R
imidazolici :
rilmenidina

64.HTA rezistenta la tratament

HTA rezistenta la trat. = HTA necontrolata de masuri nefarmacologice si tratament
antihipertensiv cu 3 medicamente (IEC/BRA, BCC, D) în doze maxime, excluderea cauzelor
de HTA secundara, neaderenței la tratament

Tratament HTA rezistenta

 Intensificarea controlului stilului de viață (!sare)
 Excluderea cauzelor de HTA secundară
 Adaugă spironolactona, eplerenona, amilorid, diuretic
 Adaugă bisoprolol sau doxazosin

65.Tipuri de hipertensiune in sarcina

1. HTA preexistentă (înaintea sarcinii sau < 20 de săptămâni, +/- proteinurie, persistă peste
42 de zile postpartum)
2. HTA de sarcină (HTA apare ˃ 20 de săptămâni, ± proteinurie, dispare în primele 42 de zile
postpartum;
dacă HTA apare în a doua jumătate a sarcinii și se însoțește de proteinurie ˃ 0,3g/24
ore → preeclampsie
3. HTA preexistentă peste care se suprapune o HTA de sarcină, cu proteinurie ( HTA
existentă înaintea sarcinii și după săptămâna a 20- a apar ↑ TA + proteinurie ≥ 3g/zi;poate
să evolueze spre preeclampsie.)
4. HTA neclasificată prenatală (TA este măsurată pentru prima dată ˃ săptăm. 20 si este
găsită ≥ 140/90 mmHg; trebuie făcută evaluarea la ≥ 42 de zile postpartum; dacă TA se
menține ridicată, se consideră HTA preexistentă sarcinii)

66.Algoritmul de diagnostic in insuficienta cardiaca

SIMPTOME
• Istoric (BCV, HTA, medicație cardiotoxică, iradiere, simptome)
• Examen fizic
• EKG/ EKG de efort când e cazul
• Peptide natriuretice
• Ecocardiografie
• HLG
• Ionograma
• Creatinina, eRFG
SEMNE
• Profil metabolic
• Probe hepatice

• RX toracopulmonar
• Căutarea cauzei (feritina, CTLTT, TSH)

67.Investigatii paraclinice recomandate pacientilor cu suspiciune de insuficienta cardiaca

 Peptidul natriuretic B / NT-proBNP
 EKG 12 derivatii
 Ecocardiografie transtoracic
 Radiografie toracica
 Teste de sange uzuale pentru determinarea comorbiditatilor
o Hemoleucograma
o Uree si electroliti
o Functia tiroidiana(hormonii,TSH)
o HbA1c si glicemia
o Statusul lipidic
o Feritina serica, sideremia
68.Enumerati agentii terapeutici utilizati in insuficienta cardiaca cu efect pe reducerea
mortalitatii
— Inhibitorii enzimei de conversie
— Beta blocante
— Antagonistii rec pt aldosteron
— Inhibitori SGLT2 (Inhibitorii co-transportorului 2 de sodiu-glucoză)

69.Algoritmul de diagnostic al pacientilor cu fibrilatie atriala

• Istoric medical și stabilirea tipului de FA
• Stil de viață: fumat, alcool, ex fizic
• Evaluare cardiovasculară completă
• Evaluare comorbidități: HTA, IC, valvulopatii, IM, disfuncții tiroidiene, obezitate,
BPOC, BRC, sleep apneea
• Evaluarea factorilor precipitanți (infecții, anemii, afecțiuni tiroidiene, embolie
pulmonară)

• ECG – obligatoriu pentru dg (screening ˃ 65 ani !!)

• Holter ECG
• ECO transtoracic (FEVS, valvulopatii, boli cardiace)
• Ionograma
• Funcția renală (CL Creat)
• Funcția tiroidiană (TSH, ATPO, ECO, T4, T3)
• Profil glucidic (glicemie, HbA1c)
• Profil lipidic (col, HDL, LDL, TG)

70.Reguli de prescriere a tratamentlui anticoagulant la

pacientii cu fibrilatie atriala

Se recomanda scorul CHA2-DS2-VASc pentru anticiparea riscului

de accident cerebral la pacientii cu FA.
• Scor CHA2DS2-VASc ≥ 2 la bărbați/ ≥ 3 la femei cu FA-
se recomandă ACO (I.A)
• CHA2DS2-VASc=1 la B/2 la F – se poate lua în
considerare ACO
• La pacienți cu FA fără risc de AVC nu se recomandă ACO
(III.B)

71.Avantajele noilor anticoagulante orale

• Nu necesită monitorizare INR
• Au efect predictibil
• Eficiența cel puțin egală cu AVK
• Risc redus de sângerări majore și intracraniene(cu 50%)
• Absorbție rapidă (peak 3h)
• T1/2 (9-15h)
• Nu interferă cu alimentația
• Interferențe medicamentoase reduse
• Aderența la tratament mai bună
72.Criterii de excludere pentru noile anticoagulante orale
— FiA și stenoza mitrală moderată sau severă
— FiA și proteze valvulare mecanice
— Afectare renală severă (Cl creat <15mL/min/1.73mp)  Pacienti aflati in
dializa
— Sindrom antifosfolipidic
— Sarcina si perioada de alaptare
— Insuficienta hepatica severa
— Sangerare activa, cu risc major de sangerare

73.Enumerati factorii de risc pentru boala venoasa cronica

74.Principii de tratament in boala venoasa cronica

Tratament conservator
o Evita ortostastism prelungit si mentinerea prelungita a unei pozitii
o Miscari de contractie izometrica musculatura gambiera
o Mers, dans, inot
o Drenaj postural (ridicare picioare 10-15min X 3 -4ori/zi)
o Evita expunerea la caldura
o Evita imbracamintea stramta, tocuri
o Contentie elastica (amelioreaza edem, dureri, ulcere de gamba)
o Medicatie venotonica (scade staza vv, creste tonus venos, creste drenaj
limfatic,
o amelioreaza micocirculatia)
o Topice local

Tratament chirurgical
o Scleroterapie
o Laser
o Radiofrecventa
o Flebectomie
o Stripping chirurgical
o Ligatura venei safene
o Proceduri endovenoase* (ablatie termala/laser)
o Tratamentul ulcerului varicos
75.Enumerati situatii cu D-dimeri crescuti

76.Cauze de stop cardio-respirator

Cauzele stopului cardio-respirator sunt extrem de importante în vederea identificarii

pacientilor cu risc și prevenirii instalării stopului.

Obstrucția completă a căilor aeriene determină stop respirator și poate conduce rapid la
stop cardiac.
Cauze de obstrucție a căilor aeriene superioare și inferioare pot fi:
- sângele
- lichidul de vărsătură
- înecul
- corpii străini (ex. bolul alimentar)
- traumatismele maxilo-faciale și ale regiunii cervicale
- starea de comă ( prin căderea bazei limbii )
- epiglotita
- laringospasmul
- bronhospasmul
- secrețiile bronșice
- lichidul de edem pulmonar
- tumefacțiile la nivelul faringelui ( infecții, abcese, edem, difterie, tetanos ).
- depresia de orice cauză ( metabolică, traumatică, toxică, procese
intracerebrale) poate produce deprimarea sau abolirea reflexelor laringiene
protectoare și consecutiv obstrucția căilor aeriene.
Respirația poate fi afectată în cadrul unor boli cronice decompensate sau în cadrul unor
afecțiuni acute care determină stop respirator.

Circulația poate fi ea însăși cauza stopului cardio-respirator în situații de afectare primară

sau secundară.
o Afectare cardiacă primară:
o ischemia miocardică
o sindromul coronarian acut
o hipertensiunea arterială
o valvulopatiile
o toxicitatea cardiacă a unor medicamente (antiaritmice, ADT, digoxin)
 o acidoza
o tulburările electrolitice ale K, Mg, Ca
o hipotermia
o electrocuția
o Afectare cardiacă secundară:
o asfixia
o hipoxemia
o hemoragiile
o șocul septic

77.Resuscitarea cardio-pulmonara
RESUSCITAREA STOPULUI CARDIO-RESPIRATOR se face în primele 3 - 5 min de la stop, când
pacientul se află în moarte clinică după care neresuscitat ca urmare a hipoxiei cerebrala se
vor produce leziuni cerebrale ireversibile ce vor determina moartea biologică a pacientului =
moartea creierului, când apar midriază fixă, cornee opacă și lividități cadaverice.
u Șansele de supraviețuire ale acestor pacienți cresc considerabil dacă manevrele de
resuscitare cardiopulmonară (compresiuni toracice combinate cu ventilații) și
defibrilarea sunt inițiate precoce.
u Importanța compresiilor toracice este deosebită mai ales atunci când șocul electric
nu poate fi administrat în primele minute după colaps.
u În primele minute după oprirea cu succes a unei FV frecvența inimii poate fi redusă și
forța contracțiilor slabă.
u Compresiile toracice trebuie cotinuate pâna când funcția inimii revine la normal.
u RCP împreună cu defibrilare efectuate în primele 3 - 5 min de la instalarea colapsului
pot determina o creștere a ratei de supraviețuire de până la 50 - 75 %.

78.Factori de risc in sindromul coronarian acut

• antecedentele familiale pozitive (factori genetici)
• varsta
• sexul masculin
• dislipidemiile : cresterea colesterolului total asociata cu cresterea LDL colesterolului
si scaderea HDL colesterolului, reprezinta factorul principal pentru boala
coronaniana ischemica
• HTA si presiunea pulsului (> 66 mmHg)
• sedentarismul
• fumatul
• consumul excesiv de alcool
• obezitatea si diabetul zaharat: dubleaza riscul pentru coronaropatie.
• infectiile cronice
• cresterea nivelelor serice de homocisteina si hipoestrogenemia la femei
79.Diagnosticul pozitiv in sindromul coronarian acut
● Clinic
○ Durere retrosternala, cu caracter constrictiv, durata mai mare de 30 de minute
(IMA) sau sub 30 de minute (AI), nu cedeaza la repaus sau nitroglicerina, iradiaza cervical
(nu mai sus de mandibula), abdominal (nu mai jos de ombilic), membre superioare.
○ Poate fi insotita de fenomene vegetative: greata, varsaturi, transpiratii
○ Prezentarea poate fi atipica (dispnee,dispepsie, durere pleuritica)
 ○ Se face diagnostic diferential cu disectia de aorta, trombembolismul
pulmonar, ulcerul peptic
● EKG
○ supradenivelare ST (STEMI)
○ subdenivelare ST (NSTEMI si angina instabila) (subdenivelare >1mm in V1,
V2 poate sugera STEMI posterior)
○ unda T negativa
○ alte modificari posibile: BRS nou instalat, unda Q (daca au trecut cateva ore)
● enzime - necroza miocardica
○ troponina I si T
○ CK-MB

80.Diagnosticul paraclinic in SCA

81.Diagnosticul diferential al SCA si educatia pacientului dupa infarct miocardic
o Regim alimentar
o Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta II.
o Hiposodat in caz de hipewrtensiune si ICC.
o Exercitii fizice
o Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana
o Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.
 Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati.
o Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta
simptomelor.
o Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.
 Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina
sau ischemie are prognostic bun pe termen lung.
o Preventie
o Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana.
o Se recomanda reabilitare cardiaca.
o Controlul greutatii corporale.
o Abandonarea fumatului.
o Modificarea factorilor de risc.

82.Managementul de urgenta in edemul pulmonar acut cardiogen

o pozitie sezanda
o se aspira expectoratia si se curata cavitatea orofaringiana a bolnavului
o reducerea presarcinii prin aplicarea garoului la nivelul membrelor (3 din 4) care vor fi
schimbate la 10-15 minute
o 6-8l/min oxigen continuu
o asigurarea unei cai venoase stabile
o nitroglicerina - initial 0,5mg la interval de 5 minute pana la ameliorarea
hemodinamicii sau aparitia hipotensiunii arteriale
o diuretice
o ○ furosemid 40-120 mg i.v. (efectul diuretic se instaleaza in 20-30 min)
o digitala este utila in cazul EPAC din FiA
o amiofilina 5mg/kgc daca este insotit de bronhospasm; creste riscul fibrilatiei
ventriculare