MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
CATEDRA PSIHOLOGIE

Referat
Demografia si sociologia populatiei
Tema : Migraţia ilegală a populaţiei Republicii Moldova.
Particularităţi şi probleme.

Facultatea : psihologie si asistenţă socială

Specialitatea  : asistenta sociala

Autor: Serbu Valentina

Grupa :21 A.S.

Verificator :Ion Dulschi

Chişinău – 2007

0
 Migraţia ilegală a populaţiei Republicii Moldova.
Particularităţi şi probleme.

Schimbările de ordin politic, social, economic intervenite în

satele republicii în ultimul deceniu au creat condiţii pentru
desfăşurarea migraţiei ilegale Acest aspect a atins cote maxime nu
numai în Republicii Moldova, dar şi în majoritatea statelor Europei
Centrale şi de Est. Această migraţie care nu este controlată nici de
sursele de informare statistică de stat, nici de organizaţiile non -
guvernamentale, internaţionale.
Conform statisticii oficiale (Anuarul statistic 1999) peste 138 mii
persoane sunt declarate oficial ca plecate la muci peste hotare. Dintre
ele 54 % au vârstă până la 30 ani. Este foarte greu de a clarifica
situaţia migraţiei ilegale a cetăţenilor Republicii Moldova. Dar
informaţia de care dispunem oferă încrederea deplină că ea poartă un
caracter de masă şi necesită o reacţie adecvată şi operativă atât din
partea statului de origine a emigranţilor, cât şi a statelor de destinaţie.
La fel de greu a aprecia şi dimensiunile migraţiei ilegale. Migraţia
externă înregistrată oficial de izvoarele statistice este apreciată cu o
pondere de 10 %, iar cea ilegală cu 90 %. (Radio Naţional 22 martie
2002). Conform datelor de la Comitetul de Stat pentru ocrotirea
hotarelor în 1994 au fost reţinuţi 838 de emigranţi ilegali, 1995 (în
şapte luni) au fost reţinuţi 396 de cetăţeni. Numai în 1996 la hotarul
Poloniei au fost reţinuţi 1067 de cetăţeni ai Republicii Moldova.
Conform acestui indice Moldova deţinea locul doi după România. În
acelaşi timp, în 1996 au fost deportaţi din Germania în Polonia peste
848 de cetăţeni moldoveni. Şi această listă poate fi continuată. Cu
atât mai mult, presa oficială aduce date contradictorii susţinând că
numărul e aproximativ 600 mii-1mln. Persoane. Deşi numărul mare a
fi exagerată, ea este confirmată de datele statistice de la primăriile
1
comunelor. Astfel, conform datelor primăriei din comuna Cărpineni, în
statele Europei predominant în Italia muncesc 1500 de cetăţeni, din
comuna Cosăuţi 100 persoane activează ilegal în Franţa. Dacă iniţial,
în primii ani migraţia ilegală antrena numai un membru a familiei,
apoi în prezent ea a poartă un la caracter familiar. Din comuna
Corjeuţi, au plecat peste 2000 de persoane cu tot cu familie. Comuna
Gura-Galbenă cu o populaţie de 7800 de locuitori, conform ultimului
recensământ, au plecat 2000 de locuitori şi se află ilegal în afara
republicii. Din ei 80% la sută sunt în Izrael, iar restul în Portugalia,
Italia, Cipru. În mod firesc această cifră o constituie populaţia care are
vârstă aptă de muncă 20- 45 ani. Din 5033 de locuitori ai satului
Scoreni aproape 1500 activează ilegal în străinătate. Numai într-un
singur an 2001 din comuna Răzeni au emigrat ilegal peste 20 de
persoane în Elveţia, cu vârsta medie de 24-25 ani. Din fiecare
localitate rurală sunt plecaţi în mediu 50-100 persoane. Săteanul îşi
vede astăzi traiul rural absurd, fiind forţat a se antrena în migraţie de
lupta pentru a supraveţui, a pierdut interesul faţă de ceia ce se
întâmplă, republica rămânând pasivă la schimbări.
Astfel creşte valoarea altor spaţii, dezvoltarea celui propriu fiind
frânat. În acelaşi timp valorile căpătate în urma migraţiei ilegale nu
adeveresc preţul şi sforţările făcute de această categorie populaţiei.
Astăzi tradiţia s-a schimbat în Moldova : la lucru peste hotare pleacă
nu numai orăşeni, ci în mare măsură, şi populaţia de la sate. Din
fiecare localitate rurală în prezent activează în afara ţării în mediu
câte 50-100 de persoane. Iar în unele sate sunt plecaţi mai mult de
jumătate dintre săteni. Din satele mari ale republicii ca Congaz,
Tomai, Copceac sunt plecaţi aproximativ câte 1000 de locuitori.
Numai în anul 2000 din raionul Comrat au emigrat peste 6000 de
persoane ilegal, în mare parte femei. Azi în ţară nu există nici o
persoană care să nu aibă cel puţin o rudă care lucrează sau chiar

2
2locuieşte în străinătate Criza economică îi alungă pe cetăţenii rurali
din ţară, iar atitudinea generală ,,faţă de cei plecaţi din ţară peste
hotare este pozitivă: “Dacă ţara nu are grijă de oameni, bravo lor că
pleacă”- e o observaţie tipică în situaţia creată. O bună parte din cei
rămaşi în ţară nu ascund că doresc să facă un ban pentru a scăpa de
sărăcie, având intenţia de a emigra, cea mai mare parte a populaţiei
rămâne naivă şi crede că prin migraţie îşi va realiza scopul vieţii. În
rândul populaţiei tinere predomină aproape în întregime opinia că
persoanele rămase în ţară sunt dezavantajate pe când cei plecaţi sânt
avantajaţi fără a conştientizează preţul riscului la care este supusă
această populaţie: ca periclitarea sănătăţii şi riscul chiar cu viaţa.
Plecarea este unica scăpare pentru majoritatea populaţiei rurale.
Printre avantajele de bază pe care le vede populaţia tânără este
posibilitatea de a câştiga mulţi bani, de a găsi un loc de lucru bine
plătit şi posibilitatea de a vedea lumea. Acestea sânt caracteristice mai
mult bărbaţilor, pe când femeilor le apare şi posibilitatea de a închega
o familie în locurile de imigraţie. De aceea, dacă la bărbaţi există
simţul bine definit al reîntoarcerii la rădăcini cu scopul de a închega o
afacere, apoi pentru populaţia feminină acesta este mult mai slab
pronunţat şi persistă la numai 3-4 din zece persoane de sex feminin.
Reîntoarcerea populaţiei feminine are loc în situaţia când
migrarea nu a reuşit, sau a suferit eşec. Ca regulă acestea sunt
persoanele care au suportat consecinţele unui trafic sau a unei
maltratări moral-psihologic ori economice. Problema reîntoarcerii
acestei părţi a populaţie constituie urmările grave ale migraţiei care
sunt suportate atât de familie, cât şi de societate în întregime. Migraţia
ilegală este o problemă nu numai a cetăţeanului în parte, ci a întregii
noastre societăţi şi se reflectă în atitudinea ţărilor europene asupra
republicii.

3
 Factorii generali care au determinat apariţia traficului
cu fiinţe umane şi a migraţiei ilegale în Republica Moldova
sunt eterogeni:
- factorul economic sărăcia, şomajul, spiritul consumist, veniturile
mici, divizarea populaţiei în bogaţi şi săraci, fluxul de informaţie
despre “viaţa în roz” din occident, informaţia la rodio şi televiziune
despre nivelului înalt de corupere şi criminalitate în societatea
noastră.
- factorul social nivelul redus al culturii juridice cadrul juridic
imperfect în ţară, lipsa mecanismelor juridice şi sociale de prevenire a
fenomenului, incapacitatea instituţională de a asigura protecţia şi
integrarea socială a victimelor traficului, lipsa spriginului din partea
societăţii, absenţa spiritului de caritate, conflictul care a luat amploare
între generaţii, criza generaţiei tinere, demoralizarea societăţii,
vacuumul informaţional. În condiţiile Republicii Moldova migraţia
ilegală, îndeosebi a femeilor peste hotare este determinată nu numai de
sărăcie, dar şi de violenţa în familie.
Această cauză apare tot mai frecvent în studiul cazurilor de
cercetare. Multe femei sunt maltratate de soţii lor, fiindu-le lezare
drepturile. În cazul dat migraţia ilegală care în majoritatea cazurilor se
reduce la trafic, apare ca unica scăpare din această situaţie şi ca mijloc
de întreţinere a familiei şi copiilor. Situaţia este şi mai crudă în
situaţia fetelor tinere (17-21 ani). Impuse de sărăcie se să-şi
părăsească patria pentru a obţine o sursă de existenţă pentru sine şi
pentru cei rămaşi la baştină în mediile rurale, ele se amplasează foarte
greu în câmpul muncii în comparaţie cu bărbaţii, un alt factor îl
constituie cel cultural, aici se încadrează tradiţiile obiceiurile
religioase mentalitatea patriarhală, normele etnice.
- factorul politic cuprinde lipsa unor strategii de stat privind
imigrarea, inerţia statului ce nu reuşeşte să-şi protejeze cetăţenii aflaţi
4
la muncă în alte ţări, lipsa unei legislaţii care ar condamna fenomenul
dat, ne ratificarea de către unele state a convenţiilor internaţionale în
domeniul traficului de persoane, lipsa unor strategii regionale,
naţionale privind traficul şi combaterea lui. Migraţia ilegală este
condiţionată nu numai de deficitul de existenţă în ţară, dar şi de
tendinţa de a “umaniza munca” şi a “umaniza globalizarea”. O cauză a
migraţiei ilegale înalte este potenţialul sporit al populaţiei cu pregătire
superioară: 10 mii de locuitori se revin 212 studenţi, în România 151
studenţi, în Ucraina 220 studenţi Drept argument serveşte faptul că la
momentul actual la centrul de plasament în câmpul muncii din
autonomia găgăuză din 3000 persoane şomeri – 300 sunt cu studii
superioare, iar 230 cu studii medii speciale. Aportul în stimularea
migraţiei ilegale şi-l aduc sectele religioase care ademenesc tot mai
multă populaţiei. Indiferent de situaţia care a condiţionat traficul
persoanelor această acţiune este considerată ca o încălcare flagrantă a
drepturilor omului, a demnităţii lui, şi integrităţii persoanei.
Traficul astăzi este considerat o formă de sclavie contemporană,
care a curmat aşteptările democratizării societăţii noastre. În Moldova
transferurile de valută ale cetăţenilor care lucrează în străinătate
constituie jumătate din bugetul de stat anual. Acesta este şi unul din
aspectul pozitiv al migraţiei: stabilitatea relativă a monedei naţionale
şi în ultimă instanţă posibilitatea multor familii de a menţine un trai
decent .Pe fundalul de migraţiei ilegale în masă a apărut şi s-a întărit
fenomenul de trafic care este mai mult decât negativ pentru populaţia
unui stat în formare. Procesul se află în afara oricărui control, iar dacă
se mai i-a în consideraţie şi faptul că cetăţenii repatriaţi în Moldova
din ţările în care au încălcat legislaţia, nu sunt luaţi la evidenţă de nici
o structură de stat, situaţia cu traficul, cât şi cu asigurarea vieţii în
general, devine şi mai confuză. În unele ţări, cum ar fi Turcia,
persoanele deportate sunt pur şi simplu îmbarcate în avion sau autobus

5
şi trimise acasă. Deci nu există nici o evidenţă, nici o sursă de
informaţie care ar permite studierea procesului dat pe bază de date
concrete.
Migraţia ilegală are un caracter direcţionist şi cuprinde:
− cu statele CEE, în special Italia, unde activează 200 mii de
compatrioţi .În Portugalia Republica Moldova deţine locul trei după
Ucraina şi Brazilia, având peste 7 mii de compatrioţi. Conform datelor
mai recente în Italia numărul migranţilor ilegali din Republica
Moldova a fost estimată la peste 200 mii. Cifra a fost coordonată cu
numărul mediu din fiecare oraş italian.
− cu statele Balcanice , statele fostei Iugoslavii, Albania, Turcia. În
topul migraţiei ilegale se află statele Balcanice, care atrag anual 6500
persoane din republică. Cele mai multe persoane au fost arestate şi
repatriate în Moldova din Turcia. Numai în anul 2000 din această ţară
au fost repatriate 6610 persoane .În aceste state migraţia ilegală
decurge prin reţele bine organizate de traficanţi.
− cu statele CSI (Rusia), valul de emigraţie ilegală în spaţiul CSI are
de asemenea proporţii vaste. Conform datelor din “Logoss Press”
(1999 N 35) numai în regiunea Moscovei activează în diferite domenii
200 mii de moldoveni atât din spaţiu rural, cât şi din spaţiul urban.
Conform unui ziar local, la uzina auto “ZIL” din Moscova 80% la sută
sunt muncitori moldoveni. Majoritatea sunt din zona rurală nordică,
judeţele Bălţi, Soroca, Edineţ şi acceptă locuri de muncă cele mai slab
remunerate. Migraţia ilegală cu spaţiul CSI are acoperire teritorială în
tot spaţiul rural al republicii. Problematica migraţiei ilegale
rurale este nu numai de ordin numeric, dar şi geodemografic. Ea a
antrenat în special populaţia feminină. În republică au activat, sau
activează ilegal peste 34 firme fantome, care angajează populaţia la
muncă ilegal peste hotare şi transformându-se într-un trafic de femei,

6
având vârsta în special între 15-30ani. Alte date locale confirmă că,
anual sunt recrutate peste hotare 10 mii de fete din mediile rurale .
Migraţia cu statele CEE nu este mai atenuată, iată câteva date.
Iată câteva date: în anul 2000 în republică au fost repatriaţi din
Germania persoane, din Grecia - 317 persoane, din Italia - 232
persoane, din statele ex-Iugoslaviei – 44 persoane. Traficarea
populaţiei a atins un caracter de masă, unde este antrenată populaţie
puţin informată despre pericolul traficării. Anual numai din Turcia în
Moldova sunt aduse peste 200 cadavre feminine, cauza principală fiind
unica accidentele rutiere. Numai în anul 2000-2001 au decedat în
statele Europei: Italia, Grecia, Portugalia, Rusia - 124 de
persoane.Directorul Programului american de luptă împotriva
traficului cu femei Ken Paterson, numai într-un singur an a salvat
165 de fete din mediile rurale. Anual cu ajutorul Organizaţiei
Mondiale pentru Migraţie (OMI) au fost reîntorşi în ţară peste 300 de
cetăţeni .
În ceea ce priveşte Republica Moldova, amplasarea ei geografică
şi relaţiile speciale, care s-au creat cu România, după 1989 au permis
populaţiei rurale să favorizeze de toate posibilităţile de ieşire în
Europa. Desigur aceleaşi posibilităţi au fost folosite şi de traficanţi,
care au organizat călătorii în spaţiu Shengen fără vize, fapt accentuat
şi în ziarele locale. Lipsa de informare în zonele rurale, şomajul,
salariile mizere, mii de tineri fără profesie, şi posibilitatea redusă de a
o căpăta, educaţia neadecvată - sunt doar câteva din problemele ce
impun femeile, mai cu seamă cele tinere, să accepte plecarea în
străinătate la muncă, de cele mai multe ori în condiţii ilegale. O mare
parte din ele conştient cunosc riscul, dar fiecare speră că inevitabil nu
i se va întâmpla tocmai ei. De cele mai multe ori utilizarea
posibilităţilor oferite pe piaţa publicitară, care în esenţă nu este
responsabilă de anunţurile făcute, reflectă năzuinţa traficanţilor.

7
Conţinutul acestora este atât de ademenitor, încât se exclude din start
că nu vor fi prinse şi nu vor fi înşelate în urma solicitării serviciilor
propuse. Persoanele, odată intrate în mrejele traficanţilor şi
proxeneţilor, devin victime, puţine reuşind să evadeze, să-şi găsească
un loc de muncă sau să se repatrieze. Mii de tinere sunt exploatate pe
străzile capitalelor europene. Organizaţia “Salvaţi copiii” a efectuat o
cercetare recentă asupra situaţiei a 124 victime repatriate în anii 2000-
2001. Acest e cifre ascund fete, femei, tineri, şi, nu în ultimul rând,
cetăţeni repatriaţi prin intermediul şi asistenţa acestei organizaţii.
Arealul geografic al traficului este zona Balcanică şi are următoarea
structură: Macedonia –48,6%, Albania - 23,3 % Kosovo-22,4%, Bosnia
– 5,7.Potrivit datelor Centrului European de studiere a opiniei publice
circa 60% din prostituate sunt cetăţene ale Republicii Moldova.
Conform unui raport al OIM numai în regiunea iugoslavă Kosovomai
mau mult de 60% din prostituate sunt cetăţene ale Moldovei.Ca punct
de pornire studiul a cuprins perioada de aflare a tinerelor în trafic.
Aceasta e cuprinsă între o lună şi un an şi jumătate. Pentru o parte a ei
traficul constituie limita vieţii. Această perioadă poate fi apreciată ca
o existenţă în “vid” .Acoperirea teritorială constituie toată Republica
Moldova şi nu lipsesc arii geografice interne cu excludere a
fenomenului dat. În a realele geografice sunt incluse în special zonele
rurale, care favorizează sporirea numărului de focare de trafic cu
persoane .

8
 Ponderea teritorială a migranţilor ilegali în Republica Moldova
Nr. Judeţe/municipii Persoane %
1 Mun.Chişinău 14,5
2 Judeţul Bălţi 8,80
3 judeţulChişinău 12,00
4 Judeţul Cahul 17,70
5 judeţul Lăpuşna 8,00
6 Judeţul Edineţ 3.20
7 Judeţul Orhei 12,00
8 Judeţul Soroca 6.40
9 Judeţul Tighina 2.40
10 Judeţul Ungheni 7,20
11 UTA Găgăuzia 1,60
12 Transnistria 6,20
TOTAL 100%
Sursa: “Moldova Suverană” 4 octombrie 2001.

Reieşind din datele tabelului acoperirea teritorială a migranţilor

ilegali este ne uniformă. Ponderea lor este în funcţie directă de
numărul populaţiei, densitate, suprafaţa judeţului. Este evidentă
ponderea mai înaltă în judeţele centrale ale republicii. Judeţul Cahul şi
Chişinău figurează ca judeţe cu cea mai înaltă pondere, deoarece în
Chişinău are loc formarea grupelor, unde începe ruta traficului, iar
oraşul Bălţi ca unul din principalele centru de tranzacţii cu traficanţi.
Judeţul Cahul este intersectată de principalele rute de trafic care duc
spre Balcani.
Structura demografică a populaţiei traficate se datorează şi
faptului că sexul feminin are o predominare majoră. O pondere
dominantă o au vârstele care au atins majoratul. Fiecare a patra (sau
23%), din adolescentele interogate cunosc pe cineva care a fost
traficată, iar fiecare a şasea (sau 16%) au avut invitaţie la lucru peste
hotare. Conform datelor lui Gh. Tumba, Directorul Centrului de
plasare în câmpul muncii a populaţiei din autonomia găgăuză
majoritatea femeilor pleacă în căutarea unei surse de existenţă impuse

9
de situaţia dificilă pe piaţa internă a muncii. Potrivit datelor statistice
la 1 loc vacant de muncă sunt 14-16 solicitanţi. Drept argument este
faptul că din 3000de persoane înregistrate 1800 sunt femei.
Structura de vârstă a populaţiei traficate.
Vârsta Ponderea %(persoane)
15-16ani 4,80
17-30 ani 73,4
31 şi mai mult 21,8

Din datele de mai sus este evidentă predominarea populaţiei care

se încadrează în grupele de vârstă tânără, la care e posibilă formarea
familie.
Merită o analiză şi structura familiară a populaţiei traficate. Ea
are următoarea situaţie: 75 % nu au fost niciodată căsătorite ; 9,6 %
sunt divorţate; 15,4 sunt căsătorite. Din ele 17% au doi şi mai mulţi
copii; 25% nu au copii; 31 %d in victime au lăsat copii la întreţinători
sau părinţi, dar şi în condiţii necunoscute. De cele mai multe ori în
trafic şi migraţie ilegală sunt încadrate persoanele cu situaţie materială
grea şi familii cu probleme sociale. La această categorie victimele
traficului au următoarea structură:46,7% sunt din familii complete;
53,3% sunt din familii incomplete; 23,3% au familii cu un singur
părinte; 13,0 % au un părinte alcoolic; 5,3% sunt din familii orfane.
Migraţia ilegală a înaintat mult mai adânc, decât ar putea să
prezinte acest proces. Traficul a cuprins nu numai vârstele mature, dar
şi copiii. Conform datelor Sistemului de Informaţie şi Securitate (SIS)
anual sunt vânduţi peste 200 de copii. Numai în anul 2000-2001 au
fost vânduţi peste 140 copii. În acelaşi timp mai mulţi sunt copii
abandonaţi de emigranţii ilegali, cetăţeni ai Republicii Moldova, în
statele Europei, predominant în Rusia, Franţa, Italia, (datele
ministerului învăţământului al Republicii 2002). Numai în SUA au fost
înfiaţi 399 copii .Migraţia ilegală trebuie privită şi prin prisma

10
“exodului de inteligenţă” mărimea căruia este greu de apreciat.
Conform datelor oficiale numărul colaboratorilor Academiei de Ştiinţe
ai Republicii Moldova s-a micşorat în raport cu 1990 cu 50% la sută,
majoritatea emigrând din ţară în căutarea unui post de lucru bine
plătit. Astfel “exodul de inteligenţă “ ilegal declanşează efecte directe
şi de lungă durată cu perturbări deosebit de grave şi dăunătoare, prin
scurgerea capitalului uman şi a resurselor intelectuale.
Actualmente traficul nu se limitează numai la recrutare, vinderea
în scopul prostituării forţate a femeilor peste hotare. Sunt prezente
forme noi ale acestui fenomen, care la prima vedere nici nu-l reflectă
direct, poate avea un aspect ascuns fiind atestată chiar şi legalizarea
lui. Aşa sunt căsătoriile fictive cu cetăţeni străini, devenite frecvente
pentru populaţia rurală, la care se mai adaugă falsa adopţie sex-
turismul, angajările la munci casnice forţate. În ultimele decenii
traficul a devenit un fenomen global, şi cuprinde întreaga planetă.
Dacă până în 1989 în Europa de Vest victime ale traficului erau femei
şi fete din America Latină, după destrămarea ex-URSS a sporit
considerabil traficul în Occident din Europa de Est şi Centrală,
inclusiv din Republica Moldova. Ţara în desfăşurarea acestui fenomen
figurează printre “ţările noi” cuprinse de trafic. Fenomenul surprinde
prin amploarea pe care a luat-o, prin impactul social pe care îl
comportă, prin extinderea virtiginoasă a acestuia, precum şi prin faptul
că victimele sunt din ce în ce mai tinere – adolescente. În condiţiile
traficului populaţia se află în situaţii nefavorabile duble: pe de o parte
avertizarea cu moartea în caz de nesupunere, iar în cazul scăpării,
foarte rar, documentelor de confirmare a persoanei şi prezenţei ei. La
acestea se adaugă şi riscul de deportate de către organele de stat. Iar
reîntoarcerea în ţară este un eşec al sforţărilor şi cheltuielilor
efectuate de către persoana dată. Adeseori aceste persoane nici nu
ajung în ţară, făcând tentative noi de intrare în ţară străină prin

11
locurile dosite sau greu accesibile, prin intermediul călăuzelor sau a
noilor traficanţi. Doar o mică parte din cei traficaţi revin în ţară,
ceilalţi rămân fie din imposibilităţi financiare fie din constrângerea
traficanţilor, proxeneţilor, fie din ne dorinţa de a reveni în condiţiile
de trai ale Moldovei. Traficul de fiinţe umane în Moldova este infim.
Străinii care doresc să lucreze în Moldova sunt foarte puţini, iar
moldoveni care doresc să lucreze în afară Moldovei aproape –
inexistenţi. Sunt şi imigranţi care se află în exerciţiul funcţiunilor. Ei
sau aflat şi se vor afla atâta timp, cât vor exista pe mapamond interese
geopolitice în acest spaţiu geografic. Sărăcia figurează ca un motiv de
bază, aceasta fiind în unele cazuri chiar mai grea decât condiţiile
traficului, care constituie o problemă nu numai de ordin social,
naţional, doar pentru Moldova, dar şi de ordin geografic pentru
Europa, având o faimă tristă în întreaga lume.
Emigraţia pentru Republica Moldova este un fapt împlinit,
oamenii s-au stabilit în aceste locurile noi devenind o parte a
societăţii. Nu sunt oaspeţi, dar cetăţeni dornici de a activa, însă
discrepanţele dintre venituri ce se accentuează în ţară ori căutarea unui
loc de muncă devin ulterior unul din motivele de bază al părăsirii
patriei. Majoritatea migranţilor rurali sunt în căutare de slujbă, venit,
libertate, şi protecţie. Aceste migraţii, puţin voite, fuga de haos şi
dezordine în perioada de tranziţie nasc noi valuri de emigraţie.
Moldovei i-a venit momentul să practice o politică sănătoasă,
echitabilă, umană şi chibzuită în ceea ce priveşte emigraţia, pentru a
evita greşelile, de felul celor comise, care duc la inechitate. Pe viitor
Moldova nu va avea nevoie de “noi chemaţi” care să rămână în ţară pe
termen lung. O asemenea dorinţă nu va fi “pe gratis”, mai ales pe
emigranţii tineri care îşi evoluază bine şansele şi posibilităţile pe
viitor, gândindu-se perfect încotro vor pleca pentru a se realiza deplin.
De acum va trebui să depunem eforturi susţinute de o concurenţă

12
serioasă într-o societate industrială în lupta pentru emigranţi.
Migraţia prin sine leagă istoria de prezent, fiind un component al
condiţiei umane. Chiar şi homo-sapiens s-a răspândit prin homo-
migrans. Numai cel care nu cunoaşte istoria poate interpreta migraţia
în prezent ca o situaţie de excepţie, fiindu-i frică din această cauză de
viitor. În istorie mişcarea graniţelor, indiferent de oameni şi întâlnirea
culturilor nu au reprezentat excepţii, ci reguli.

Emigraţia Emigraţia
copiilor femeilor

Vinderea de carne vie (persoane)

Traficul de Emigraţi
fiinţe umane
a ilegală Forţă
Forţă
necalificat
calificată
ă de
de muncă
Copii orfani muncă
Binevol (muncă l
negru) (bărbaţii)
13
Imigraţi
a ilegală
cu deficienţe fizice sau psihice)
Emigraţie Forţat
a copiilor (prin răpire)
prin forţare

Profesori, doctori, Munci negre

Ingineri, etc.

Schema fenomenului migraţional ilegal în Republica Moldova.

Bibliografie :

1. Natalia Mogâldea. După bani lungi peste mări şi ţări. Jurnal

Naşional, 19 octombrie 2001.
2.
Anuarul statistic, 1999. Chişinău, 2001

14
3. Problemele metodologice ale prognozei demografice, Chişinău,
2002.
4.
5. Jana Costache. Crima internaţională organizată //Zece plus, nr.9,
2000.

15